Radacini – filozofie pe bordura

Vorbeam in concediu cu doamna si-i explicam eu ca nici nu pot intelege cum mai traiesc animalele alea care bantuie intr-o singura tara, eventual intr-un singur oras. Aia-i tot ce vad, aia-i tot ce stiu, aia-i terasa la care merg, aia-s prietenii pe care-i au si aia-i viata lor. Nici nu pot interactiona cu ei, ca-mi vine rau. Nu c-as fi sanki-elitist, ci pentru ca o discutie cu animalele astea cu radacini e undeva intre inutila si pierdere de vreme, pe langa faptul ca simti ca-ti explodeaza capul. Doamna nu prea e de acord, cica. Da’ e OK. Sunt eu foarte de acord. Ea e mai tanara, inca n-a capatat dozele mele de cinism, blazare si sictir. Ca sa zic asa, ea inca mai crede-n umanitate. De ce, dracu’ stie, ca eu nu. Poate vede ea chestiile alea faine pe care eu nu le vad.

Mi-e scarba de cum eram inainte de a pleca. Inainte de a vedea, auzi, atinge si intelege. Nu mi-e jena sa spun ca eram prost mai prost ca un pietroi. Si-apoi am vazut.

Pentru mine, “acasa” nu inseamna nimic. Si nici nu-mi doresc sa mai insemne ceva. Nici nu vreau sa am un loc de-ala la care sa ma gandesc la modul ala – “acasa”. Oriunde as fi si orice as face, ma voi gandi mereu sa invart globul si sa pun degetul undeva la intamplare si sa ma duc acolo. “Acasa”. Acasa pe dracu’. Da, sigur, “acasa” acolo unde detin nu stiu ce pereti care valoreaza atat impreuna cu terenu’ de sub ei. Da’ atat – o investitie, pana la urma. Tara mea? E acolo unde-s eu. Acasa? Acasa sunt peste tot. Si nu am chef sa ma mai opresc vreodata undeva. Sa spun ca “acasa” e in UK. Sau in Romania. Sau in Spania. Sau in Franta. Sau.

Ah, ce-am vazut?

Am vazut ca o tara poate trai si din altele, nu doar din furnale. Ca poate foarte frumos sa se axeze pe ceva anume la care se pricepe. Agricultura si banking, de exemplu. Sau servicii.

Am vazut ce-i aia viata de seara/noapte. Cum trebuie sa arate un restaurant frumos. Cum trebuie sa arate un club misto. Ce-i aia libertinaj pe bune.

Am vazut cum e cu sexualitatea la liber. Nu ma refer (doar) la cine stie ce orgie dubioasa, ci la faptul ca-i o chestie deschisa, asa. Ca nu-i nimic in neregula cu o femeie care te intreaba pe strada daca vrei sa te culci cu ea. Sau cu doua care te intreaba daca ai chef sa te culci cu ele, razand, asa. Poate parea o chestie banala si poate vi s-a intamplat si-n Romania, nu am idee. Da’ eu in Romania, pana la momentul T (internet la greu), dadeam mai mult de tot felul de complexate care aveau impresia ca universul se scurge din pizda lor. Sau ca daca ti-ai tras-o cu ele urmeaza o casatorie si vreo trei botezuri. Sau ca se intampla numai dupa un lung ritual cu intalniri, plimbari, flori, ciocolata si pula mea mai stie ce. Sigur, dupa ce-a aparut internetul, s-a rezolvat simplu. Hai, ne-o tragem in seara asta? Asta-i adresa, ia un taxi. Da’ pana atunci…

Am vazut cum trebuie sa fie, sa arate si sa se comporte o femeie. Habar n-am avut. Pe cinstite ca nu. Pentru ca alea cu care am interactionat erau toate cam la fel. Excluzand diferentele irelevante, ca una avea tate mai mari sau mai mici sau nu stiu ce alte tampenii, la gandire, erau cam la fel. Si, sincer, incepusem sa ma adaptez – sa pun si eu botul la chestiile astea, ca asa e normal. Ca e normal ca o femeie sa-si dea cu parerea cand e clar ca-i pe langa. Ca e normal sa aiba diverse idei pe banii barbatului. Ca nu are de ce sa caute-n poseta banii sau cardul sau la o iesire. Ca multe alte cacaturi odioase ar fi normale. Multumesc pulii si pasaportului, vorba aia. Sa nu uitam, am invatat si ca femeile pot fi frumoase si cat de urate sunt romancele alea gheboase si pocite care se vad printese.

Vorbind de femei, am vazut ca pot exista pe bune femei cu idei in politica. Nu de-alea ca la romani, puse strict pentru ca i-au supt-o cuiva. De-alea care ajung presedinte pe undeva, intr-o tara. Am invatat ca o femeie poate impune respect doar prin felul in care se prezinta si vorbeste, indiferent de ce spune. Eu intalnisem doar de-alea care credeau ca respectul li se datoreaza, ca s-au nascut femei. Go figure.

Am vazut ce e aia autoritate si am vazut cum arata extremele. De exemplu, gaborul roman cu hoitul supradimensionat si imputit, de-i prea greu sa coboare din masina. Si gaborul latvian sau lituanian, care-i de 3*3 si intai iti sparge dintii, dupa care-ti pune intrebari. Daca are chef de conversatie. Ca daca nu, iti mai sparge si maselele. Si am vazut si cum e cand lumea respecta conceptul de politist si cand nici nu-i nevoie sa fie un politist in zona, pentru ca lumea respecta legea oricum.

Am vazut ce e aia administratie locala. Exista cica si-n Romania, dar nimeni nu stia de ce sau cum. Apoi am vazut administratia locala si descentralizarea in alte tari. Am vazut cum strazile sunt curate si cum sunt curate si a doua zi, desi diversi idioti arunca pe jos. Am vazut cum la -30 de grade la 3 noaptea circula utilaje relativ silentioase care curata toata zapada si dimineata nu ai pe ce sa aluneci sau sa-ti rupi gatul.

Am vazut cum e sa nu poti adormi pentru ca-i prea liniste, ca e 10 seara si nimeni nu mai face zgomot. Am inteles si eu conceptul de “liniste asurzitoare”. Apoi am vazut cum e cand n-o mai ai.

Am vazut ce inseamna un oras curat si frumos. Nu doar ca nu mai e zapada la 6 dimineata, dar si altele – multe altele. Am vazut cum e sa traiesti fara maidanezi si fara rable pe strazi. Am vazut ce-nseamna sa aiba cladirile din diverse zone fatada renovata OR ELSE. Am vazut ce-nseamna sa mergi la o plimbare si sa-ti placa. Nu sa ai maidanezi la colt, cacat pe centru, biciclisti nauci in toate directiile, aer imputit si o duhoare de canalizare in tot orasul.

Am vazut ce inseamna diversele tipuri de incalzire. Pe lemne, pe gaz, electric si cum afecteaza asta dezvoltarea unei intregi regiuni. Vorbind de dezvoltare, am vazut ce inseamna sa ai autostrazi in toate directiile, cam de oriunde pana oriunde. Am vazut si ce inseamna disciplina in trafic si cum poti ajunge la 200 km distanta intr-o ora cu masina. Fara tampiti pe banda doi cu 20 km/h, fara carute, fara intersectii cu drumu’ comunal numarul coispe unde e o turma de oi etc.

Vorbind de infrastructura, am vazut ce inseamna sa ai optiuni. Sa poti alege daca mergi cu bicicleta, cu masina, pe jos, cu transportul in comun si cum iti afecteaza asta viata, de la mers la job la mers la o intalnire. Si pe urma am vazut din nou ce inseamna sa nu ai.

Vorbind de intalniri, am vazut ce inseamna sa ai ce face la o intalnire. Sa poti merge la o plimbare, sa ai unde. Cand ma uit inapoi, parca 90% din intalnirile mele din Romania erau numai undeva unde se manca/bea. Parca intreaga viata in Romaniei se invarte in jurul potolului. Nunta? Ce meniu avem? Inmormantare? Ce gatim pentru pomana? Intalnire cu o tipa sau cu prietenii? Mergem la un restaurant. Si apoi am vazut privirea surprinsa a romancelor cand le intrebam daca au chef sa ne vedem in parc. Pai..cum? Asta nu-mi cumpara nimic? Nu ma hraneste? Ca pe animalul din cusca.

Am vazut ca poti trai cu femeile – nu neaparat impreuna, ci asa, sa le suporti in jurul tau fara sa-ti vina sa le pocnesti la fiecare doua minute sau cand deschid gura. Asa, educate de-acasa, nu venite salbatice pe planeta, sa trebuiasca sa le educi tu. Sincer, cand aud de cate-o tipa batuta prin Romania, sunt cam 85% sigur ca si-a cerut-o cu insistenta si-a meritat-o. Si pana acum, cam asa a fost cazul cu toate. Daca eu nu pocnesc femeile, nu pot nici sa-i condamn prea mult pe-aia care o fac. Ca jur ca si-o cer. Si, ce-i mai trist, si-o cer si cand totul merge bine, nu doar cand merge ceva prost. Nu cred c-am intalnit prea multe femei care sa nu ceara cu insistenta palme sau macar vreo doi pumni in plombe. Includ aici si fostele. Ar trebui sa primesc Nobelul pentru pace ca n-am altoit vreuna din ele.

Am vazut ca scoala poate functiona. Am vazut asta la o iesire cu vreo 30 de oameni. Vreo doi lucrau cu calculatoarele. Da’ si ceilalti 28 stiau sa faca niste chestii banale cu ele, asa, la nivel de incepatori in ale programarii. Nu c-ar fi fost pasionati, da’ facusera la scoala. La mine-n clasa era unul singur care putea face o chestie pe PC. Si era urata si nu mergea si era plina de buguri la final.

Am vazut ce-i aia viata linistita. Nu aveam idee ca poate fi atat de simplu sa faci diverse. Sa cumperi o masina, de exemplu. Stiti care-a fost procesorul de cumparare a unei masini aici pentru mine? C-am facut asta de doua ori. M-am dus la ala care-o vindea (primul era luat la nimereala de pe autotrader, pe-al doilea il stiam RL). Ala mi-a dat o bucatica de hartie – un formular decupat dintr-o foaie ceva mai mare. Eu am trimis-o prin posta la baietii cu masini. Aia mi-au trimis prin posta mormanul de hartoage care atesta ca acum e masina mea. Am platit online road taxu’ cu cardu’ si aia a fost. Adunate, sa fi fost vreo 15 minute (ca era departe posta). Sau cat de simplu e sa-ti platesti toate facturile. Sa suni o data sau sa te inregistrezi online, sa le dai doua rahaturi care-s scrise pe cardul tau si ei sa-ti ia fix banii aia in ziua stabilita fara sa trebuiasca sa mai faci tu nimic vreodata daca nu te muti sau ceva. Pai, eu vazusem doar Romania, unde “evolutia” fusese de la “stai la coada de 60 de persoane la ghiseul ala unde transpira toti sa-si plateasca factura la curent si 60 de idioti se plang simultan de taxa TV” la “acum o poti plati si la posta” si, intr-un final glorios, la “ti se plateste banca, da’ e atat de complicat procesul incat mai bine platesti singur”. Am vazut ce-nseamna lipsa de birocratie si cum afecteaza asta intreaga societate. Cum poti avea 10 restaurante pe strada si toate pot merge bine, pentru ca toata lumea are timp si sa iasa-n oras, ca nu trebuie sa stea la coada 3 ore asteptand formularul X cu timbrul fiscal in buzunar si copia dupa certificatul de nastere la orice.

Am vazut cum e sa se inverzeasca lumea la fata cand e vorba de coruptie – s-o urasca toti, de la cel mai mic la cel mai mare. Sa nu vezi unul care sa priveasca intelegator. Sa nu auzi o mizerie de-aia cu “a furat, da’ a dat si la saraci” sau “e ok, oricum toti fura”. Nu am avut habar ca poti sa-ti uiti diversele in bar si cand te intorci a doua zi, sa ti le dea barmanu’. Eu eram obisnuit cu Romania, unde-ti ziceau ca ei nu stiu nimic de asta – eventual in timp ce se jucau pe telefonul tau.

Am vazut si auzit ce inseamna cu adevarat o dezbatere. Nu exista dezbatere in Romania, de exemplu. Acolo totul e de cine arunca in toate directiile cu mai mult cacat si cine e mai amuzant pentru audienta. Subiectul nu exista, problemele nu se discuta, solutiile sunt irelevante. Da’ ai vazut ce i-a zis-o X lu’ Y aseara, vecine?

Am vazut ce inseamna sa nu ai ce scrie. Desi in Romania poti scrie vreo 3-5 posturi pe zi. Ajungi afara si n-ai despre ce scrie, ca nu se intampla nimic nasol si totul e OK. Am mai discutat despre asta.

Am vazut ce inseamna sa nu conteze prea mult salariul pe care-l primesti, sa poti alege un job bazandu-te pe profil, pe ce ai putea invata, pe cat crezi in tehnologia sau domeniul ala. Ca oricum iti ajunge salariul si-ti raman bani. Mai conteaza ca-ti raman 1000 sau 2000 sau 3000? Tot n-ai ce face cu ei. Vorbind de asta, am vazut ce-nseamna sa-ti poti permite orice masina. Da, orice. Bine, bine, nu noua, da’ sa-ti permiti sa iei si-un Lamborghini daca vrei tu neaparat. Am vazut ce-nseamna sa cumperi o masina oarecare – “straina”, da’ asa, modesta, cat sa mergi unde-ai treaba, nu sa faci liniute – pe-un sfert de salariu. Nu in 36 de rate.

Am vazut ce-nseamna sa fii respectat pentru ca esti client. Ce soc…

Am vazut ce inseamna piata – nu aia cu legume – si ce inseamna valoarea fiecarui om. Ce inseamna sa fii apreciat pentru ce stii si ce poti, nu pentru cine-si freaca mainile de tine la cafea.

Am vazut ca nici un loc nu e perfect si nicaieri nu e totul facut bine. Nicaieri. Ca aia care fac perfect o chestie sunt complet retardati cand vine vorba de alta chestie.

Dar n-o sa listez pe-aici tot ce-am vazut. Sau tot ce-am invatat. Sau tot ce mi-a schimbat gandirea si modul de a fi. Lista ar fi interminabila; pai, doar cand vine vorba de chestiile vazute si invatate in UK ar trebui sa scriu vreo 3 carti cam groase, asa. Si nu e vorba doar de tarile mai bogate (desi, pula mea, e dificil rau de tot sa gasesti in UE o tara mai saraca decat Romania). Da’ poti vedea si invata chestii si in ultima cloaca – chestii care sa-ti schimbe modul a de a fi si de a gandi. E suficient faptul ca acum 99,9% din oameni mi se par niste retardati cu agravante, niste puleti inutili si imbecili.

Eu nici nu pot sa mai port o discutie serioasa cu oamenii aia cu radacini. Oamenii aia care traiesc in bula lor, izolati undeva prin vreun colt de lume. Eventual mai calatoresc intre orasele din tara aia si mai merg un weekend pe undeva. Interactiunea cu ei e comparabila cu interactiunea cu un schizofrenic gay cu sindromul Down. Se observa foarte usor chestia asta oriunde am discutat in contradictoriu cu unul oarecare pe vreun forum sau pe vreun blog. Omul respectiv pur si simplu nu poate. N-are cum. El stie chestiile lui de-acasa, alea cu care a crescut si aia-i tot ce poate. Eventual mai preia pe nemestecate ce-a auzit la radio sau a vazut la TV sau a citit pe vreun blog mediocru. Si aia e – acolo e limita lui. Ma uit la ei cum ma uit la Manowaru’ anului 1998: mai prost ca un pietroi si convins ca-i destept.

Viata e prea scurta, iar noi o scurtam si mai rau traind intr-un singur loc, inconjurati de aceiasi oameni trogloditi cu aceleasi metehne troglodite. Dar nici eu nu stiam asta si nu intelegeam asta. Vedeam la televizor seriale/filme straine. Citeam pe internet despre una alta. Sau prin vreo carte, de ce nu. Dar nu vezi si nu intelegi pana nu-i in fata ta, pana nu-i parte din viata ta, pana nu te loveste-n muie. Nici nu-nteleg cum mai pot oamenii trai in Romania. Si nu ca-i Romania Romania, da’ cum pula mea poti sa traiesti intr-un singur loc? Lasa cum e pe-acolo, aia e mai putin relevant, da’ ce viata e aia? Cum dracu’ sa traiesti in acelasi loc, cu aceeasi oameni, sa nu ai idee cum sunt lucrurile prin alte parti? Niciodata nu vei afla ce-i frumos, ce-i urat, cum e mai bine si de ce. Bine, nu ca te asta te va opri din a fi convins ca oricum stii tu mai bine totul si restul sunt fraieri. Ca pana si ultimul alcoolic vasluian nascut din incest stie mai bine – si de-aia da cu toporul sau furca, ca vecinul lui nu intelege. A, de ce nu intelege vecinul? Pai, si ala stie cel mai bine.

Nu ai cum sa faci papuasul sa inteleaga fizica cuantica si nu ai cum sa faci animalul cu radacini sa inteleaga de ce e gresit ce face si cum gandeste. De ce ar trebui sa faca X. De ce nu ar trebui sa faca Y. Unde greseste si cum poate corecta. Ai o sansa cu aia care-au trait in vreo 3-4 tari – cat mai rasfirate. Trait, nu vizitat, nu sanki city break. Ca-n 2-14 zile de vacanta nu ai ce sa vezi sau sa intelegi, ca nu te lovesti de nimic. Cred ca de-asta nici nu mai putem sa ne-ntoarcem vreunul in Romania. Fizic, poate am fi OK – dupa ce ne-am reobisnui cu duhoarea oraselor si cu aerul irespirabil si cu inghesuiala si cu birocratia si cu dracu’ mai stie ce. Mental, insa, ar fi sinucidere.

Stiti care-i partea negativa cand vezi si inveti si intelegi niste lucruri? Ca restu’ nu vad, nu au invatat si nu inteleg. Si daca te trezesti intors intre aia – cum m-am trezit eu in 2011 – te paste sinuciderea. Ca pur si simplu nu mai poti sa traiesti intre ei si vrei sa-i strangulezi pe toti. Pe nenea ala care traverseaza pe unde nu trebuie. Pe tanti aia care isi plimba cainele si lasa rahatu’ pe strazi in urma lui. Pe domnul ala care are pareri despre economie si politica fara sa fi vazut in viata lui diverse sisteme, diverse optiuni. Pe baiatul ala care vorbeste cu precipitatii despre fotbal si echipa lui preferata care n-ar fi in stare sa bata codasii din Premier League sau La Liga sau whatever, ca nu ma pricep. Pe domnii aia care incearca sa intre in metrou inainte sa iasa aia care coboara la statia aia. Pe tampitii care se inghesuie oriunde si nu stiu sa stea la o coada, de ajungi sa vezi un ghiseu si coada pe 5 randuri in fata lui. Pe domnii aia care isi aduc acasa fufa cu boxele date tare la 3 a.m. Pe toti.

Mai citesc din cand in cand ce abereaza aia pe grupurile emigranti. Cica e nasol sa fii emigrant. Ca esti singur. Ca n-ai prieteni. Ce sa zic? O fi nasoala singuratatea aia, daca asa alegi tu (sau daca esti atat de sarac de nu-ti permiti sa mergi din cand in cand la o bere, sa mai agati o tipa, sa mai cunosti lume etc). Da’ e de vreo 100 de ori mai bine decat sa fii tot singur in timp ce esti inconjurat de oameni. Oameni pe care nu ai cum sa-i schimbi. Oameni care nu au cum sa inteleaga cat de limitati si tampiti sunt. Si nici nu-s interesati sa priceapa oricum. Maimute limitate si retardate cu care n-ai nimic in comun. Iar daca se-ntampla sa fii un alt nomad random, nici macar n-are sens sa-ncerci.

Ai sanse mai mari sa convingi un leu sa devina raw vegan.

Daca ai chef sa-mi dai o cafea, o poti face aici

89 Responses to “Radacini – filozofie pe bordura”

  1. Anca says:

    Super articol.☺ Urasc putin oamenii care nu vad mai departe de Romania si spatiul in care au crescut. Am incercat sa o conving pe sora-mea ca nu are de ce sa-si doreasca sa traiasca toata viata in Romania. Am incercat sa o inteleg, dar anyway, pentru unii e greu si sa faca un exercitiu de imaginatie. Muie, Steaua!

  2. Orbu says:

    Legat de rădăcini, m-am întâlnit alaltăieri cu un prieten milanez ( cu 10 ani mai în vârstă) care a trăit vreo 10 ani în Londra iar acum doi ani s-a mutat în Barcelona.
    Și l-am întrebat curios: Coaie, ce pula mea e mai frumos în Barcelona, că eu sunt leșinat de cald ( era 1 noaptea). Gen, ce nu ți-a plăcut la Londra?
    Și mi-a spus amuzat:
    -Dacă aș avea 2 vieți una aș fi trăit-o la Londra.
    Și cică în 2 ani se mută. Cu tot cu copiii care stau să se nască zilele astea. De ce?
    -Dacă ar avea 2 vieți una ar petrece-o în Barcelona.
    L-am întrebat dacă ar petrece una în București și a râs.
    Probabil îți trebuie multe vieți ca să îți rămână una și pentru România.
    Iar mai mult n-am să zic nimic, că mă ustura.

  3. Manowar says:

    Muie, Steaua!

    Chiar asa.

    Probabil îți trebuie multe vieți ca să îți rămână una și pentru România.

    Pula mea, si la 9000 de vieti, cre’ ca mai degraba as repeta experienta in alte locuri si tot as sari Romania.

  4. Deria says:

    Eu as fi ales oricand parcul in favoarea restaurantului. 🙂 Ce misto era sa ma pot da in leagan (hinta)…

  5. Deria says:

    Ma, pentru mine, timpul a trecut, dar imi doresc ca fiica-mea sa nu traiasca in Romania forever. Nush cum o arata lumea peste 10 – 15 ani, Europa cu musulmanii and shit, da’ sper sa i se iveasca macar o sansa sa plece de aici.

  6. Manowar says:

    In 10-15 ani, nu stiu cat o sa mai poata pleca sau unde, da’ succes.

    N-am idee ce ne rezerva viitorul, dar o sa fiu foarte surprins daca in 15 ani romanii vor mai putea pleca in diverse locuri.

  7. Deria says:

    Doar ce-am zis ca eu nu mai am cum sa plec. Health issues.

  8. Manowar says:

    Pai, nu de tine vorbeam, ci de fiica-ta, ca de ea vorbeai.

  9. Deria says:

    True, dar vorbeai ca si cum ar fi cazu’ s-o stergem acu’, cat inca mai sunt romanii tolerati pe ici, pe colo. Fiica-mea are 8 ani juma’ in prezent. Acolo, la tine, pana la 12 ani nici n-au voie sa ramana singuri acasa plozii.

  10. Manowar says:

    Nu, nu-ti ziceam s-o stergeti nicaieri. Nici tu, nici ea. Ziceam doar ca-n 10-15 ani o sa fiu foarte surprins daca romanii vor mai putea pleca asa cum au plecat pana acum.

  11. Deria says:

    A, OK, intelesesem eu gresit. Daca o sa mai ai blogul pana atunci si-oi mai fi pe aici atunci, o sa comentam atunci. 🙂

  12. alx says:

    No, imi bag pula, mi-am pierdut 24 de ani din viata degeaba , cu toate ca am inteles ca traiesc intr-un MATRIX romanesc distopic de la 12-14 ani . Si sunt efectiv IDIOT pentru ca continui sa traiesc in acest Matrix. Cand de fiecare data cand iti ciresc forumul, parca imi si vine sa ies din casa, trantind usa si sa plec pe picioarele mele cat mai de parte de tara asta scarboasa in care eu singur ma afund in ea.
    Recent , erau niste posturi disponibile la Depozite in UK care nici macar nu cereau limba romana si salariul era de 400 euro/saptamana.

    Nu pot sa-i inteleg pe parintii mei care fac acelasi lucru zi de zi, job-somn, job-somn. Culmea, se uita doar pe la emisiuni romanesti gen Las Fierbinti si Romanii au Talent, adica traiesc degeaba, la fel si bunicii care stau la curte…bunica: facut mancare, spalat, curatenie, privit Antena 3, somn…. bunicul: tuica, fumat, vodca, somn, tuica.
    Ce-i drept, am calatorit cu familia prin statiuni, prin Ardeal si Moldova, dar tot suntem niste incuiati.

    Eu in afara de acasa-scoala/facultate,, eventual mers la tara la bunici in weekend, sau o excursie anuala cu familia pe la munte/mare, n-am facut nimic altceva in ultimii 24 de ani.

    Acum ma rog, dupa terminat facultatea, fiindca nu-mi gasesc job bine platit (de fapt, nu prea mai exista) pe domeniul pe care m-am specializat (da, ISTORIA), la mine viata consta in trezit, mancat, stat la PC , somn, deseori si mai mers la un interviu de angajare de unde plec scarbit sau respins.

    Ba, recunosc, sunt un pietroi prost care si-a consumat copilaria si tineretea pe PC, dar macar am folosit PC-ul ala sa invat, sa aflu ce mai e in lume, am vizionat filme straine in mai multe limbi ca sa-mi deschid orizonturile, mai ascult melodii straine si clasice (nu, nu retardismele MTV de acum), am mai omorat Wikipedia aia (vers. engleza), ca sa n-a ajung ca parintii mei care rad la glumele din Las Fierbinti (vorbesc serios, chiar rad la glumele alea ale lui Bobonete).
    Sau ca bunicii mei care se uita ingrijorati la Sinteza Zilei , dar cu frica si cu spaima din aia frate ca cica le taie basistii pensiile, dar nene, se uita cu spaiam din aia de zici ca urmaresc un film horror cu ceva secvente sado-maso mult prea hardcore pentru varsta lor de 70 de ani.
    Asta e, bunicii si parintii sunt irecuperabili, sa vedem daca eu voi putea….

    Bine ca nu m-a nascut intr-o familie de habotnici patrioretarzi care se duceau in fiecare duminica la biserica sau la fiecare pelerinaj sa pupe moaste si imi spalau creierul cu idiotenii despre cat de frumos e taramul mioritic.

  13. alx says:

    erata: “de fiecare data cand iti citesc blogul” (nu forumul 😛 ) …………dar am scris gresit ca nu mai pot de nervi dupa ce ti-am citit postarea cand stiu ca mi-am irosit viata de pomana.

    Ma mir ca desi nu dai doi bani pe romani si pe Romania, mai ne arunci cate o pilula rosie sa ne scoti din Matrix, sa ne trezesti la realitate, ceva care sa ne faca sa evadam din PUSCARIA numita Romanistan:
    https://www.youtube.com/watch?v=zE7PKRjrid4

    Imi oferi ce nu mi-ar da alti conationali nici daca le-as plati 10 000 euro.

  14. IulianS says:

    Ce inseamna sa fii apreciat pentru ce stii si ce poti, nu pentru cine-si freaca mainile de tine la cafea.

    Pai … /viata-in-uk-part-xxi-cariera-tata-si-sacii-din-caruta/

    La nomazi, problema cred ca e mai complexa. Sigur, e o experienta extraordinara, oamenii invata multe lucruri, cunosc multe tipuri de oameni, tari cat cuprinde etc. Dar asta pana la un anumit punct in viata, cand incep sa te cam lase unele articulatii, cand apar anumite probleme de sanatate, care nu iti mai permit sa zburzi chiar asa. Eu ce-am vazut nomazi prin couchsurfing nu mi s-a parut the way to go. Adica, da, poate pana in 30, poate 35 de ani e ok. Dar daca nu ti-ai gasit pe cineva sa te insoteasca, las-o-n sloboz ca nu te mai ia nimeni cu pielea tabacita de drumuri prin soare pe la 35-40 de ani. Si banii… sa fim seriosi; nu avem de-a face aici cu oameni cu bani pentru ca oricat s-ar agita nomazii sa spuna ca remote-work e de viitor, adevarul e ca putine lucruri platite relativ decent se pot realiza remote, si nu neaparat din vina tehnologiei. [ Ca o paranteza, am dat vreo 6-7 luni reply cererilor de angajare referitor la optiunea de remote si mi s-a spus: “we’ll get back to you when something is available” sau ceva de genu’ si gata, silence. La fel si cu unii care ziceau ca trebuie sa stau nu stiu cate luni la ei inainte sa se hotarasca daca merge remote. S-au hotarat inainte adica. ]

    Eu ma intreb, exista nomazi peste 50 de ani sau cu copii carati prin lume? Ca eu unu doar de putini am auzit (pe net!). Trebuie sa depui ceva efort pentru educatia copiilor, si cred ca ieftin nu-i. Examene, and shit + ca daca copilul nu mai vrea sa o arda nomad e obligat sa se adapteze ceea ce ar putea fi socant, dat fiind experienta anterioara. Am mai spus despre cunostiintele care s-au intors socati din “salbaticie” ca au stat 3-4 saptamani in vacanta si au zis ca pot sa traiasca o viata asa, fara spitale, fara acces la apa dovedit potabila etc. LOL! La fel si aia care voiau sa fie pe barba lor si si-au dat demisia din corporatie. Cand i-am vizitat era in firefox o cautare-n bara “cum sa scapi de pureci” si cand am adus vorba subtil de saritoare au inceput sa rada, ca da… “avem ceva probleme cu ei”.

    Din ce stiu, in general, banii grosi tot la jobul de birou (adica la sediu) ii faci, nu de acasa remote sau zburand din insula in insula. Stiu personal vreo 5 persoane care castiga relativ bine doar remote (graficieni/programatori/fotografi), in rest birou all the way. De asta se va schimba va fi, evident, o ocazie de a calatori si mai mult. Dar aici am rezervele mele gandindu-ma la natura umana: scoala, spital, prieteni cat si mentalitatea de corporatie.

  15. alx says:

    Uite de asta ziceam si voiam sa spun ca nu cere nici macar sa stii pe deplin limba lui Shakespeare:
    https://www.ejobs.ro/user/locuri-de-munca/munca-in-uk-fara-engleza-pe-durata-34-luniture-garantate/919061

    Ce putem oferi?

    – Un loc de muncă legal în Marea Britanie
    – Garantarea a 5 zile lucratoare saptamana / 10 ore pe zi pentru minimum 3 luni
    – un salariu atractiv; Minim 399 £ pe săptămână (4755 £ pentru 12 săptămâni) – înainte de impozitare
    – Dacă doriți să lucrați zile suplimentare, puteți câștiga extra 600 £
    – suport în limba română la locul de muncă și în timpul procesului de recrutare

    Ce-mi ofera un job entry-level din Romanistan?
    -1200 lei salariul lunar ca lucrator comercial, casier, functionar, operator PC/call center, adica nici 300 de euro, fata de UK unde faci 400 euro numai pe saptamana……ca SIMPLU LUCRATOR LA DEPOZIT
    -ore suplimentare obligatorii in weekend……NEPLATITE
    -un patronache jegos
    -colegi infecti si prosti care sa-ti bage bete-n roate, trebuie sa stii doar sa pupi in cur daca vrei sa rezisti mai mult ca sa nu te concedieze pe motiv de “performanta slaba”
    -training inexistent
    -zile libere doar daca te pui in genunchi , iti dai pantalonii si chilotii jos si patronachele isi desface slitul

    In rest, ce ne mai ofera Romanistan:
    -un interviu cu intrebari puerile gen “unde te vezi peste 5 ani”.
    – platesc impozite ca sa mor in spitale cu viermii pe mine
    -politicieni infecti care te fur la buzunat
    -infrastructura de cacao
    -mizerie

    Nu mai are rost sa fac comparatie si cu ce ofera o tara cu apa calda.

  16. IulianS says:

    Ba, recunosc, sunt un pietroi prost care si-a consumat copilaria si tineretea pe PC, dar macar am folosit PC-ul ala sa invat, sa aflu ce mai e in lume, am vizionat filme straine in mai multe limbi ca sa-mi deschid orizonturile, mai ascult melodii straine si clasice (nu, nu retardismele MTV de acum), am mai omorat Wikipedia aia (vers. engleza), ca sa n-a ajung ca parintii mei care rad la glumele din Las Fierbinti (vorbesc serios, chiar rad la glumele alea ale lui Bobonete).

    Acum ma rog, dupa terminat facultatea, fiindca nu-mi gasesc job bine platit (de fapt, nu prea mai exista) pe domeniul pe care m-am specializat (da,ISTORIA), la mine viata consta in trezit, mancat, stat la PC , somn, deseori si mai mers la un interviu de angajare de unde plec scarbit sau respins.

    Imi pare ca stii cam multe despre emisiunile alea si spui ca ti-ai deschis orizonturile ca sa dai la … istorie. Nu vezi nimic in neregula?

  17. Robert says:

    Boss, cea mai mare realizare pana acum a fost ca am plecat din cacatu ala de Romania. Nu eram sarac, nu eram bogat. Dar sa imi bag pula de nu ma depresa in ultimul hal. Cand am stiut cu siguranta ca o sa plec, saptamana aia a fost cea mai lunga din viata mea.

    Ma bucur ca am venit si am facut un puradel aici.

    Mi-au tot zis multi ca aici nu sunt caini cu covrigi pe pula si ca printre straini e nasol. Cand maicamea a venit, nu i-a placut linistea si ca nimanui nu ii pasa de ce faci tu. Eu unul iubesc asta. Astora nu le pasa ce fac eu, cu ce ma ocup, cat fac si ce mananc. Imi vad de viata mea, ma duc la fotbal, plimbari, box si ce mai vrea pula mea.

    Mai schimb cateva cuvinte cu ceva prieteni din Romania dar nimic mai mult. Nici nu ma mai intreaba cand ma intorc “acasa”.

    Nu m-as muta de aici, chiar daca iarna iti zbarnaie coaiele de frig. Probabil pe la 40-45 imi iau o casa pe undeva la caldura si ma duc acolo 5-6 luni pe an.

  18. Robert says:

    @Alx, eu nu ma muncit in Romania, am plecat chiar dupa liceu dar cum vine asta ?

    ” -ore suplimentare obligatorii in weekend……NEPLATITE”
    Te duci in weekend, muncesti 8 ore si nu iti da plata ? Cum pula mea vine asta ?

  19. IulianS says:

    @Alx

    Te pasioneaza condusul camioanelor? E de cacat, dar ies bani buni.
    Sau zugrav? doar vezi cat da Manowar pentru asta.

    Bagi ceva luni de munca, iti iei permis/scule si incepi. N-ai permis profi, ia-l dupa ce-l iei pe ala simplu, ca fara permis chiar e de cacat.

  20. incomod says:

    “Nu ai cum sa faci papuasul sa inteleaga fizica cuantica si nu ai cum sa faci animalul cu radacini sa inteleaga de ce e gresit ce face si cum gandeste. ”
    La fel cum nimeni nu poate sa te convinga pe tine – si nici nu are rost sa incerce – de ce e gresit cum gandesti. Asta doar singur o sa poti sa intelegi, poate candva…

  21. Manowar says:

    @Alx: nu ti-as recomanda sa accepti vreo oferta de-aia cu depozite. Mai bine iti cauti un job decent. Adica, doar n-ai facut facultatea aia ca sa muti cutii in depozite, nu?

    Decat sa faci asa ceva, mai bine lucrezi “la casca” (raspunzand la telefoane si vorbind cu clientii unei companii random) pe 2000 de lire net, cu salariu fix si job permanent pana inveti altceva.

    Da’ daca iti convin alea 400 de lire pe saptamana (care chiar nu-ti asigura mare lucru, dupa parerea mea), go for it.

    Pai … /viata-in-uk-part-xxi-cariera-tata-si-sacii-din-caruta/

    Hop si tu.

    Nu era vorba neaparat de jobul actual sau de tara asta.

    DAR si la jobul actual, in tara asta, am primit doua promovari, vreo 8 sau 9 mariri de salariu (nu mai stiu), un bonus de 22k lire si dreptul de a lucra permanent de-acasa.

    Sigur, puteam obtine mai mult, da’ nu-mi aduc aminte sa-mi fi oferit cineva in Romania … orice. De bani nici nu cred ca are sens sa mai discutam.

    Sa dau vina pe companie si management ca n-am obtinut mai mult sau sa recunosc ca, totusi, am o personalitate care nu ma face prea popular nicaieri?

    Grow up, pula mea. Am shortcomings si eu si platesc pentru ele pana nu-mi mai convine. Si cand nu-mi mai convine sau devine pretul prea mare, plec. Hai sa ne mai si asumam niste chestii in loc sa ne dam victime.

  22. raves says:

    Lucrurile bune vazute pe afara sunt utopii pentru Romania. Habar n-am daca va fi vreodata si aici la fel.As tinde sa zic ca nu, dar poate sunt eu pesimist.Am colegi cu care-am vorbit si ma contraziceau, ca in Romania se poate trai bine.Ii explicam ca “da, cand ajungi sa ai ceva bani mai multi decat restul si te compari cu ceilalti, care sunt saraci.”Am o cunostinta care se incadreaza perfect in situatia asta.Eu cred ca foarte multi romani sunt buni la capitolul ala, resemnare.Cred ca multi sunt resemnati deoarece s-au adaptat in timp. Altii au ajuns deja la un nivel de satisfactie personala, realizand mici chestii aici in tara, nesemnificative pentru restul, dar care sa-i faca mandrii, sau le ofera impresia aia, oricum.

    Mai este si faptul ca nu au cu ce sa compare, daca n-au iesit din Romania.Vesnica lor parare este, cred ca pe oricine care intrebi, cel putin asa mi s-a intamplat mie, “lasa ca nici afara nu umbla cainii cu covrigii in coada”. Asta de fiecare data cand se ivea subiectul asta, cu plecatu’ pe afara. Si sunt multi care nu sunt multumiti de stilul asta de viata care-l au aici, de nivelul de trai, de conditii etc, dar nu ar pleca deloc.Daca nu invoca motivul cu “familia si copiii”, recurg la scuza numarul doi, “cainii si covrigii”.Aia cu painea nu cred ca mai are rost s-o spun. Cred ca am mai povestit asta intr-un comment, acum ceva vreme.

    Nu vreau sa fiu ipocrit pentru ca nici eu n-am plecat din Romania, inca.Ziceam eu ca nu s-a ivit oportunitatea.Poate ca nici n-am cautat-o foarte bine, ce sa zic.Tie, cred eu, ti-a prins bine ca ai avut un job aici in Ro, de unde te trimiteau aia pe afara.Nu de tot, dar cateva saptamani/luni(?), cat sa vezi ce si cum pe acolo, sa-ti faci o idee.E o experienta si aia, si nu o poti ignora.Eu as fi vrut al dracului de mult sa am asa un job. Mai o delegatie intr-o alta tara, mai o vizita la vreun client caruia nu-i merge ceva si trebuie s-o rezolvi tu. Tot ar fi fost ceva, si nu as mai fi fost pus acum in postura aia in care trebuie sa iau decizia daca mai orbecai pe aici un timp sau zic “imi bag pula, eu ma mut maine in UK.”In fine, nu cred ca e o chestie general valabila si nu se aplica si celorlalti. La parerea asta am ajuns eu.

  23. Manowar says:

    Ii explicam ca “da, cand ajungi sa ai ceva bani mai multi decat restul si te compari cu ceilalti, care sunt saraci.”

    Da. Fix ala e mindsetul. “Salariul minim e XXX lei, salariul mediu e YYYY lei, dar eu am ZZZZ (YYYY*2-3-4), traiesc bine”. Si n-ai cum sa le explici ca sunt doar sclavii mai spalati. Gen tot nu m-as atinge de ei sa nu iau vreo boala. Da’ in comparatie cu restul, sigur, sunt zei. Fix cum ala pe XXX lei e super zeu in comparatie cu un somalez.

    Bantuia pe-aici intr-o vreme unul care-mi explica asa, la modul tampit, ca in Romania traiesti mai bine cu 2000 de lire decat in UK. Sarim peste faptul ca eu n-aveam 2000 de lire, da’ nu aia conta. Si n-ai ce sa le explici, ca-s maimute limitate si retardate, cum ziceam. Nici nu merita sa incerci. Atata stiu, atata pot. Orice le-ai spune, ei stiu doar ca au de X ori salariul mediu pe economie, ca-s in top X% statistica nu stiu care, ca si-au luat o masina tare de acum 15 ani adusa din Germania (a condus-o doar o batranica pana la biserica etc), ca au un apartament de 60 mp, nu de 55 mp si e in zona aia buna de unde-ti ia doar o ora sa ajungi oriunde etc. Daca stau si pe langa o statie de metrou sau au un “mall” pe langa ei, deja te cred idiot cand deschizi gura. Ce-ai putea sa-ti doresti mai mult?

  24. Egocentrism says:

    Întâmplător, azi am vorbit cu cineva care mă critica pentru că am ales să plec din România (pe 3 august devin oficial emigrant). Am încercat să-i explic de ce doar oamenii slabi aleg să se lege de nişte locuri în care, întâmplător, s-au născut. E complicat să te înţelegi cu ei, oricâte argumente ai avea…

  25. etherians says:

    Eu sunt pe principiul: Where I lay my head is home!

    Student venit in 1991 in Bucuresti, fara bani, doar cu rahatul ala de bursa de il spargeam in 3 nopti la Shorley (fara pacanele). Ai mei nu imi dadeau bani aproape deloc, doar abonament la cantina aia de cacat (ca sa nu ii dau pe droguri 🙂 ); pe care oricum il vindeam imediat la 80% din pret. Cam de prin anul 2 m-am angajat ca nu prea mergea Club A every other day fara bani. In vacante nu puteam sta in camin ca tot renovau cacatul ala de P16 din Regie (si acasa nu vroiam sa ma duc) asa ca mai dormeam in cazile de la un magazin de prezentare unde era un prieten paznic noaptea, ba pe la colegi din Bucuresti, ba am si spart niste camere in caminele din Agronomie si dormeam acolo pe niste saltele si atat. Logistica la greu, cu haine la prietenii din Buc, le spalam pe unde apucam, etc.

  26. IulianS says:

    @Manowar

    Pai te-au apreciat bre, n-am zis, dar pana la un anumit nivel. De-acolo-n sus prioritatea e pentru cei loiali, ruda, futaul fiicei/verisoarei, amanta/amantul (lol, mi-am adus aminte de ultimul job din B [la privat, da, multinationala]), nepotul etc. Adica cum e peste tot in societatea asta de cand lumea.

    Belcak ala fix asta vrea sa spuna in mod direct si foarte eficient.

    De aia chestia asta cu nomazi, plimbat si mutat te duce doar la nivelul ala cel mult. Trebuie sa fii ceva special cu adevarat ca sa treci peste criteriile de prioritate. Avantajul locului nu-l vei avea, asta e clar. Si uitandu-ma la cate joburi sunt disponibile (si) remote as zice ca lumea nu e entuziasmata in general de remote work, chiar daca ar putea sa te plateasca mai bine fiindca nu platesc curent, apa etc pentru tine la preturile de chirie din spatiile de birouri. Depinde acum de la om la om, de la pretentii la pretentii, dar odata obisnuit cu un nivel omul tinde sa tina de el.

    La cate informatie e acum poti sa faci niste calcule de genul:
    – ce vreau sa fac?
    – cat timp am pentru asta?
    – ce-mi permit?
    – cum fac sa-mi permit mai mult?
    – ce blocaje am, cum le rezolv si in cat timp?
    – ce fac peste X ani daca merge in felul asta?

    Solutia se gaseste, fie ca e prin alta tara sau pe o insula, e doar vorba de calcule si “stick to the plan”.

  27. raves says:

    Bantuia pe-aici intr-o vreme unul care-mi explica asa, la modul tampit, ca in Romania traiesti mai bine cu 2000 de lire decat in UK. Sarim peste faptul ca eu n-aveam 2000 de lire, da’ nu aia conta. Si n-ai ce sa le explici, ca-s maimute limitate si retardate, cum ziceam. Nici nu merita sa incerci. Atata stiu, atata pot.

    Da, imi aduc aminte.Probabil pentru el banii erau singura problema. Restul nu mai conta.Cu romanii cum facem, pe aia cum ii schimbam?

  28. Manowar says:

    Pai te-au apreciat bre, n-am zis, dar pana la un anumit nivel.

    Nici nu-mi imaginam ca voi deveni CEO…
    Oricum, nu mi s-ar potrivi.

    Si uitandu-ma la cate joburi sunt disponibile (si) remote as zice ca lumea nu e entuziasmata in general de remote work

    Doar milionarii+ si imbecilii cu spasme nu-s entuziasmati de remote work.

    Cu romanii cum facem, pe aia cum ii schimbam?

    Vezi ultima fraza din post.

  29. IulianS says:

    Doar milionarii+ si imbecilii cu spasme nu-s entuziasmati de remote work.

    Nu uita de recruiteri!

    Hi Conor,

    I saw that you also have some remote job offers. Can you please offer some more details on remote jobs involving software development, if such offers exist?

    I’d also like to know the salary range for them if that’s possible.

    Thanks for the email. Waiting for your response,
    Iulian

    Inca astept.

    Hi Rob,

    Thanks for the email. I have to admit it sounds very interesting from the brief description. I’d like to know if you’re considering the option of working remotely. Right now I’d be more than interested in such opportunities rather than full relocation together with the entire family. Of course I would be available for travel but I wouldn’t see myself right now relocated, that’s why I would go for the better approach for both parts, at least in my opinion at current moment.

    Thanks for your interest. Looking for your feedback,
    Iulian

    11:02 PM
    Jul 3
    Rob Pestridge sent the following message at 11:05 AM

    Rob Pestridge

    Hi Iulian, unfortunately they want someone onsite fully. If you do think you would consider relocating with the whole family let me know 🙂

    11:00 PM
    Jul 3
    Mark Feeney sent the following message at 10:55 AM

    Mark Feeney

    I’m sorry Iulian we don’t have remote positions available

    Pula mea, le-or da altora ofertele remote.

  30. clawbc says:

    Da, experienta de locuit intr-o tara cu apa calda e total diferita de aia de turist unde se uita la tine si iti zambesc frumos ca sa iti ia banii, chit ca esti din vreo tara de mana a 5-a.
    La ce a zis Manowar eu pot sa ma adaug ca eu inca nu vorbesc fluent limba din tara adoptiva (la inceput deloc, acum ma descurc pe ici, pe colo, dar nu sa intretin o conversatie). Cu toate astea, oamenii tarii asteia s-au purtat mult mai respectuos si OK cu mine fata de romanii din tara.
    Cand aveam vreo 20 si un pic de ani mi se parea ca in Romanistan e foarte bine, cu 2-3 ani inainte sa plec nu mai suportam nimic. Am ajuns aici la 30 de ani si mi-am dat suturi in coaie ca nu am plecat mai devreme.

  31. schipix says:

    Are neamțu’ o vorbă: “Heimat ist, wo man sich wohlfühlt”.

  32. Manowar says:

    Nu uita de recruiteri!

    Nu uit. Incerc sa uit, dar nu ma lasa.

    Problema cu recruiterii e ca stii ca mint atunci cand incep sa miste buzele sau degetele (daca tasteaza)

    S-o luam ca exemplu pe agasanta asta de ieri si alaltaieri:

    Ce-ar trebui sa cred eu despre una care imi spune ca salary range e 30-50k? Ca apoi sa vezi, ca de fapt, se poate si remote. Si se poate si la 70k.

    Pai da-te-n pula mea, fa, daca incepi de la -20k la propriul tau range!!!! si mars la cacat sau gen.

    Point being, mie degeaba imi spui tu ca nu sunt, ca nu se gasesc, ca recruiterii zic, cand ma cauta ei pe mine cu de-astea o data pe saptamana.

    Parerea mea (fara sa ma fi uitat la cine esti si ce invarti) e ca habar nu ai cum sa faci un CV care sa atraga recruiters si cel mai probabil, nici nu stii sa minti ca lumea-n el….but that’s none of my business. E o problema tipica a romanilor si nu-mi lasi impresia c-ar sta lucrurile diferit in cazul tau. Spun asta pentru ca atunci cand vad un CV de roman ma intreb daca sufera de vreun usor retard sever. Aveam un post pe-aici despre cum se fac astea doua chestii corect, da’ pula mea mai stie cum se numeste si daca nu l-am sters sau pierdut la vreo migrare.

    Are neamțu’ o vorbă: “Heimat ist, wo man sich wohlfühlt”.

    Nu ma trag din nemti, asa ca ti-o zic eu in latina: ubi bene, ibi patria. Plus-minus, ca-i totusi o limba moarta.

    Nu zic, au si nemtii chestii bune de-ale lor. De pilda arbeit macht frei.

  33. Mikimoto says:

    (1) Ce nu am priceput eu din articol e daca se refera in general la indivizii prea legati de glie- fie ea glia, chiar si U.K. sau U.S. – ori numai la trogloditii din taramuri vai steaua lor – Romania, Zimbabwe, Mexic, Venezuela…

    (2) In mid ’90s erai prost ca un pietroi, privindu-te cu ochii de acum… Si eu ma judec aidoma. Dar la fel o sa zic despre mine, ver 2017, cand si daca apuc 20×7 😜

    Articolul ar trebui sa deschida multi ochi.

  34. Sabotor says:

    Nu uita de recruiteri!

    Cele mai inutile fiinte de pe planeta. Pula mea, te contacteaza pentru o pozitie de senior linux/unix si ajungi sa afli la interviu ca e pentru ceva windows shit si AD.

  35. Manowar says:

    (1) Ce nu am priceput eu din articol e daca se refera in general la indivizii prea legati de glie- fie ea glia, chiar si U.K. sau U.S. – ori numai la trogloditii din taramuri vai steaua lor – Romania, Zimbabwe, Mexic, Venezuela…

    Tu crezi pe bune ca-i vreo diferenta intre un idiot care n-a iesit in viata lui din Hull (UK) sau din Wyoming (US) si un idiot care n-a iesit din Romania?

    Eu sunt relativ convins ca-s toti la fel, desi e adevarat ca e o probabilitate destul de mare ca romanul sa fie mai idiot decat aia doi la un loc.

    Cele mai inutile fiinte de pe planeta. Pula mea, te contacteaza pentru o pozitie de senior linux/unix si ajungi sa afli la interviu ca e pentru ceva windows shit si AD.

    Tot ceva cu calculatoare, boss.

  36. IulianS says:

    Parerea mea (fara sa ma fi uitat la cine esti si ce invarti) e ca habar nu ai cum sa faci un CV care sa atraga recruiters si cel mai probabil, nici nu stii sa minti ca lumea-n el….but that’s none of my business.

    Nu exclud niciodata, dar avand in vedere ca doar luna asta am primit, din ce imi amintesc, minim 4 oferte de job, la care am intrebat daca merge remote, as zice ca nu-i chiar asa. Acum, ca astea nu prea-s remote-able ma face sa cred ca oamenii au alt mod de management al proiectului, un mod care e cam incompatibil cu lucrul remote. As zice ca e o diferenta clara intre sysadmin/netadmin si dezvoltator software si aia e data de interactiunea cu ceilalti developeri pentru ca, trebuie sa recunoastem, marea partea a programatorilor nu au efectiv capacitatea sa termine un proiect de anvergura, nu remote cel putin. Daca vorbim de creatori de site-uri si treburi pe proiecte mici, treburile incep sa fie mai simple, dar acolo vorbim de volum si deseori rutina, ceea ce, momentan, as vrea sa evit.

    Asadar, pentru mine, lucrul remote e putin cam dificil, desi sunt intr-un domeniul in care treaba asta este clar posibila.

  37. IulianS says:

    Cele mai inutile fiinte de pe planeta.

    Nu incerc deloc sa le iau apararea, dar voi cum v-ati angajat? Exista si alte moduri ca eu am auzit doar de cazuri de recomandare, si alea tot la recruiteri/hr?

    Pula mea, te contacteaza pentru o pozitie de senior linux/unix si ajungi sa afli la interviu ca e pentru ceva windows shit si AD.

    Culmea e, ca conform scolii lor, chestia asta merge; apoi avand in vedere ultimul om pe care l-am angajat le dau dreptate sa-ncerce si-n modul asta, mai ales cand altfel nu functioneaza. Omul nu avea “keywordurile” necesare noua la job, dar se intersecta putin prin alte parti cu cerintele, si se pare ca chestia asta a functionat.

  38. buntzi says:

    dar voi cum v-ati angajat? Exista si alte moduri ca eu am auzit doar de cazuri de recomandare, si alea tot la recruiteri/hr?

    trrrrr trrrr telefonul > număr de UAE > salut, sunt X de la Projects, mă mai ții minte? > da, sigur, Mr. X, ce mai faceți? > sunt bine, mulțumesc. Avem o poziție în departamentul nostru, o să lucrezi cu mine, cu Y și cu Z. Te interesează? > Da, sigur > OK, o să te anunț când organizăm interviul cu persoana de la HR ca să facem totul oficial>End.
    Interviu: Mr. X (Deputy Senior Manager, Engineering) + ceva localnic de la HR > n-are sens să discutăm chestii tehnice, că știm ce poți, de-aia te-am sunat. Să discutăm de bani…
    Deci da, aș zice că se poate și fără recomandare de recruiter sau HR dacă știi meserie…

  39. IulianS says:

    @Buntzi
    Aici vorbim deja de cunostiinte personale, doar nu angajam omul pentru ce scrie-n CV. Da, e si asta o varianta, desi cred ca nu reprezinta un procent semnificativ din totalul angajarilor.

  40. 004 says:

    Ha ha ha… cine a tinut inainte cu Rapid poate stie de… ” Suntem peste tot acasa… “

  41. 0040 says:

    Problema cu recruiterii e ca stii ca mint atunci cand incep sa miste buzele sau degetele (daca tasteaza)

    Nu numai in UK :))
    https://s23.postimg.org/3la9debcp/linkedmm.jpg
    Uitati un exemplu de mincinoasa mioritica , o intreb din prima ca totusi, sa nu pierd timpul si cica nu poate spune, dar dupa ce spun eu, oooo… nu putem oferi mai bine imediat. Bah… CAND se va duce lumea la interviu sa-si bata joc de ei? Eu am mai fost asa la unul real, toate frumoase pana la bani. Aaaaa… sunteti jigodii? Ia ca ma pish eu si pe salariul vostru si pe firma voastra… cautati-va maimutze. Chit ca nu mai am nicio sansa sa aplic la aia again, expresia de pe fata lor a fost priceless. 😀

    Ce NU INTELEG eu e ca atunci cand tu infloresti ceva in CV esti pasibil de sanctiuni, insa ei cand iti promit marea cu sarea si evideeeeeeent…. ca nu, n-au nicio raspundere.

    Pluuuus mai sunt unii care vor sa parcurgi procesul complet de interviuri pana sa iti zica o suma. Pe aia ii exclud din prima. Gen…hai sa veem cat de in foame esti/cat de mult vrei sa pleci de unde esti ca sa stim cat te strangem cu salariul…

  42. Magda says:

    Rahat, da, asa e.
    La partea cu femeile, am cunoscut doua doamne adevarate. Efectiv, prin prezenta lor, prin faptul ca vorbeau ce trebuie si cand trebuie, discrete sau iesind in evidenta la momentele potrivite, influentau comportamentul meu si a celor din jur. Si gravitam cu totii in jurul lor ca licuricii la lumina. Lumea era relaxata in prezenta lor, dar nimeni nu mai simtea nevoia sa injure. Efectiv era deplasat sa zboare vreun organ doar de dragul punctuatiei.
    Elegante in atitudine si comportament, fara afectare, fara falsa modestie ca asa da bine. Dar tare sunt putine.

    Cica e nasol sa fii emigrant. Ca esti singur. Ca n-ai prieteni. Ce sa zic? O fi nasoala singuratatea aia, daca asa alegi tu (sau daca esti atat de sarac de nu-ti permiti sa mergi din cand in cand la o bere, sa mai agati o tipa, sa mai cunosti lume etc). Da’ e de vreo 100 de ori mai bine decat sa fii tot singur in timp ce esti inconjurat de oameni. Oameni pe care nu ai cum sa-i schimbi. Oameni care nu au cum sa inteleaga cat de limitati si tampiti sunt. Si nici nu-s interesati sa priceapa oricum.

    Partea nasoala e ca transmit aceeasi atitudine si copiilor lor. Citeam zilele trecute blogul unei romance din UK care e angajata de catre consiliul local sa ajute copiii romani cu probleme de integrare la scoala.

    Celalalt monstru, cel care ma doare cel mai rau este ala lasat in urma de scoala si de societatea romaneasca. Unii copii sunt aroganti, nepasatori, lipsiti de orice politete minima, meschini, barfitori ca tzatzele de pe gard. Foarte preocupati de grija altora, de ce fac altii sau cum sunt altii, fara sa se vada o secunda pe ei. Cei care sunt mai mari mint cu mare usurinta, incearca sa dea vina pe altii cand sunt ei de vina, oricand au o scuza de la a nu face ordine in jur (aici exista “tide up time” dupa fiecare activitate iar copiii englezi stiu de la 4 ani ca atunci ei tre’ sa puna la loc toate obiectele pe caprarii, in cutiile aferente, sa duca gunoaiele la cos, etc). Imediat sunt paranoici, “toata lumea are ceva cu mine”, “LOR nu le pasa de noi” si alte clisee auzite de la parinti, sunt sigura. Eu le vad si le stiu pe fiecare in parte, incerc sa le demontez eu dar le spun si profesorilor despre trecutul lor si ce a insemnat el.

  43. mel says:

    Ai scris exact ce gandesc eu si ce tot incercam sa exprim la fiecare vizita in Romania, dar nu reuseam sa ma fac inteleasa (am si trimis link la frate-meu). Sunt oameni inteligenti care nu vor sa accepte diferentele dintre Romania si realitate pentru ca se simt ei lezati, umiliti si condamnati intr-o lume defecta. De obicei acestia au putin mai multi bani si isi fac “paradisul” lor in Romania, de relatii si prietenii, asa ca intra fara coada mai peste tot.
    Sunt altii care nu vor sa accepte pentru ca trebuie sa o ia de la zero in tara adoptiva si nu au puterea sa o faca – cazurile imigrantilor patrioti, ce fac grataruri in curte si plang dupa tarisoara lor. Ca sa fii competitiv in afara, pe langa faptul ca trebuie sa inveti din nou mersul lucrurilor, trebuie sa muncesti mai mult ca localii, alfel nu au de ce sa te tina. trebuie sa fii de minim doua ori mai bun si punct. Altfel, mas in tara ta.

  44. animaloo says:

    eu in 2006 n-am vrut sa raman in suedia. Da, era frumos, era totul altfel, dar nu se potrivea cu ce aveam eu chef de la viata. Bine, acum am realizat si ca problema mare nu era neaparat ce aveam eu chef de la viata ci combinatia de salariu mic + preturi mari + oras mic. Ca acum, la nemti, combinatia salariu mare + oras mediu a fost buna. Bine, si 10 ani mai tarziu.

  45. Sabotor says:

    Nu incerc deloc sa le iau apararea, dar voi cum v-ati angajat? Exista si alte moduri ca eu am auzit doar de cazuri de recomandare, si alea tot la recruiteri/hr?

    recomandari, jobs.companie.com

    De obicei cand am fost contactat de vreun recruiter ce mi-a gasit profilul pe linkedin sau ceva, a fost pentru un job care n-avea nimic in comun cu experienta mea. Acu’ 3 saptamani, de exemplu, m-a contactat ceva recruitor de la Microsoft, ca cica au o pozitie potrivita pentru experienta mea, nu-s interesat? M-am gandit ca or fi avand si ei niste servere pe linux, da’ evident ca n-aveau, era o pozitie pentru windows.

    Culmea e, ca conform scolii lor, chestia asta merge; apoi avand in vedere ultimul om pe care l-am angajat le dau dreptate sa-ncerce si-n modul asta, mai ales cand altfel nu functioneaza. Omul nu avea “keywordurile” necesare noua la job, dar se intersecta putin prin alte parti cu cerintele, si se pare ca chestia asta a functionat.

    Nu stiu cum e la tine la job, da’ linux/unix nu se prea intersecteaza cu windows.

  46. Manowar says:

    Ce mi se pare mie amuzant cu recruiterii aici e cum incearca ei sa te abureasca.

    Alt exemplu. Cauta o companie un baiat cu cablul. Ofera 90k. Nu m-am bagat, normal, da’ i-am multumit aluia ca m-a contactat.

    O zi mai tarziu ma contacteaza alt recrutor de la alta companie. Cauta fix acelasi baiat cu cablul, cu acelasi JD, cu tot tot tot la fel. Doar salariul era diferit. Up to 65k.

    Pai da-te coaie-n pula mea…

  47. 0040 says:

    Am citit pe net articole ca cica astia de recruteaza pentru un job isi iau un 1-time bonus cand te baga pe felie/x luni dupa ce te baga pe felie si nu dai bir cu fugitii…

    Oare cat 1-time bonus are ala de reuseste sa ocupe un job cu -25k/y mai putin? 😀

    Nu stiu de ce ma cam mananca sa ma fac HRist sau agent imobiliar. Fiinte mai jegoase , inutile, lipsite de orice skill si totusi cu bonusuri de fac omul muncitor invidios n-am vazut….. Plus ca raspunderea lor…. fix 0. Cash-in $ , urmatorul fraier….

  48. Manowar says:

    Ca sa fii competitiv in afara, pe langa faptul ca trebuie sa inveti din nou mersul lucrurilor, trebuie sa muncesti mai mult ca localii, alfel nu au de ce sa te tina. trebuie sa fii de minim doua ori mai bun si punct.

    Din fericire, sa muncesti de doua ori cat ai lor inseamna sa muncesti de vreo patru ori mai putin decat ai munci in mod normal 🙂

  49. animaloo says:

    trebuie sa muncesti mai mult ca localii

    eu in primele saptamani de nemtia am lucrat mai mult ca mine, aici in romania. Dupa care am realizat ca nu e bine. Si am muncit la fel ca in Romania. Si tot nu era bine, ca ramaneam constant fara tickete.
    Plm. E greu sa muncesti putin mai mult ca localii, fara sa ai ceva seriale pe telefon

  50. mel says:

    Am reanalizat si la partea cu munca – da, aveti dreptate, e frecare de menta multa, ca altfel nu as citi si scrie pe bloguri toata ziua. Oricum, ramane efortul de adaptare, iar daca dai peste o limba fututa, ca mine, nu e chiar floare la ureche.

  51. Manowar says:

    Da’ chiar, Mel, ai zis ca ai vreo doua bloguri. Care-s alea?
    Intreb de curiozitate, ca eu n-am pe ce bloguri sa ma uit.

  52. mel says:

    Pai am. Unul mai vechi de cand eram mai tanara si naiva si pe care am scris eu multe chestii interesante si multe prostii, despre viata prin tari straine si dilemele mele de femeie. Al doilea lansat recent, ca un experiment de scris si de viata, motivat de niste evenimente extreme din viata mea, cand am decis sa o iau pe aratura si sa-mi infrunt limitele, frustrarile si pudoarea.
    Pot sa ti-le dau, dar nu vreau sa le fac publice aici -ca mai ai cativa ciupalaci care te viziteaza si nu am chef de injuraturile lor.

  53. Manowar says:

    A, OK.
    Pai, ti-am dat un mail, da-le acolo, daca ai chef.
    Abia am si eu ce citi.

  54. mel says:

    Trimite-mi te rog un alt email la noua adresa pe care am scris-o la comentariul acesta. Din pacate la emailul cu Mel am pierdut parola de mult si nu stiu cum sa o recuperez.

  55. Sabotor says:

    Am reanalizat si la partea cu munca – da, aveti dreptate, e frecare de menta multa, ca altfel nu as citi si scrie pe bloguri toata ziua.

    Nu e frecare de menta neaparat, da’ atata vreme cat faci ce ai de facut, nimanui nu-i pasa ca lucrezi efectiv o ora.

    Oricum, ramane efortul de adaptare, iar daca dai peste o limba fututa, ca mine, nu e chiar floare la ureche.

    Nu e nici un efort de adaptare, ca pleci de la rau spre mai bine. Cat despre limba fututa, e un avantaj, macar esti ferit/ferita de mizeriile (“stirile”) zilnice pe care le auzi involuntar.

  56. mel says:

    @sabotor – eu am invatat limba. A fost un pas obligatoriu pentru avantajele si sansele care au venit ulterior. Si acuma cand vin romanasii pe aici ma amuz de ei cu ridica limba Romana in slavi si refuza sa o invete pe asta. Cu cat mai multi prosti/lenesi, mai bine pentru mine 😉

  57. Sabotor says:

    eu am invatat limba. A fost un pas obligatoriu pentru avantajele si sansele care au venit ulterior.

    Depinde de job. Eu n-am absolut nici un avantaj daca vorbesc sau nu limba. Ar fi si culmea, de fapt, ca din toata echipa de 20 de oameni, unul singur e localnic.

  58. mel says:

    @Sabotor – dar cetatenie tot de la Romanica ai? Asta e diferenta.

  59. Sabotor says:

    dar cetatenie tot de la Romanica ai?

    Sunt in UE, e chiar absolut irelevant ca am cetatenie de romanistan.

  60. mel says:

    @sabotor – pana iesi din UE. Si chiar si in UE. Nu ti s-a acrit de javrele alea de pe la ambasade?

  61. Sabotor says:

    pana iesi din UE. Si chiar si in UE. Nu ti s-a acrit de javrele alea de pe la ambasade?

    Parca vorbeam de job si ce avantaj ti-ar aduce faptul ca stii limba tarii in care locuiesti – si BTW, nu zic ca altora nu le-ar aduce avantaje, zic doar ca pe mine nu ma avantajeaza in vreun fel.
    Nu prea inteleg ce treaba ar avea ca ies din UE (ca turist? pai n-o sa invat limba unei tari daca ma duc in concediu) sau javrele din ambasade (care vorbesc romana, asa ca iarasi nu inteleg unde bati).

  62. Manowar says:

    @sabotor: ideea e ca daca vrei sa fii cetatean al unei tari, trebuie sa inveti limba. Si cand inveti limba si esti cetatean al tarii Batustania, sa zicem, nu mai trebuie sa interactionezi cu vitele de la ambasada/consulatul Romaniei, ca te poti duce la institutiile statului batustanez.

    Simples.

  63. Sabotor says:

    Ah, din punctul asta de vedere, da. Dar nu-s convins că vreau cetățenia astora, cu instituțiile statului am interactionat fix de 4 ori în 10 ani (și în general vorbesc engleza și fac tot posibilul sa te ajute) și dacă mai stau încă 10 ani oricum primesc cetățenie fara să știu limba, istorie sau altceva.

  64. Manowar says:

    Ahahaha, ce pula mea? E nevoie de 20 de ani pentru a primi cetatenie? =))

    Da-o-n pula mea de vrajeala…

  65. Sabotor says:

    Daca stai 20 o primești by default, fara să știi limba, fara să dai teste & stuff. Altfel, pentru cetățeni EU parca după 3 ani poți să aplici pentru cetățenie. Dar atunci trebuie sa le arăți că știi limba, istorie și dracu mai știe ce.

  66. Manowar says:

    Ce pula mea, aia nu-s in stare sa faca o campanie ca lumea, frate.

    Nu vad nimic acolo despre riscul de a muri tanar. Pai, daca muncesit afara si-ti iei o masina si mergi ca mine cu 150 de mile la ora pe autostrada si iti ia unul fata si mori? Ala risc. In Romania, e super safe – intr-o ora nu faci nici 6 mile. Nu in Bucuresti, oricum. Oricat te-ai chinui.

    Nu vad nimic despre riscul a lua boli cu transmitere sexuala de la toate strainezele de 15 ani care se fut cu oricine le iese-n cale pentru a ramane gravide si-a obtine un council house si benefits. Chestiile astea iti pot afecta sanatatea la modul cel mai serios!

    Nu vad nimic despre stresul cauzat de faptul ca nu stii ce sa faci cu banii si-n ce sa-i investesti sau despre chinurile prin care treci cand incerci sa te hotarasti daca sa iei seria 5 sau 7 sau tesla. Poate duce la tulburari mentale.

    Nu vad nimic despre riscul de a muri in accident de avion in drum spre Tenerife sau Mallorca. Mult mai safe in Romania – te urci in troaca ta veche de 20 de ani, pui nevasta langa conserve si apa si te duci spre Bulgaria, Grecia sau pe unde merg #saracii

    Nu vad nimic despre riscul de a face apoplexie ca ai 120k de lire in banca – ca un amic – si te chinui ca prostul sa cumperi doua apartamente in Romania pentru a le inchiria si te trezesti plimbat aiurea prin tot felul de colturi prafuite de sat – gen Greenfield Residence sau ceva de genul – ca sa descoperi apartamente de 50 mp pe care nu le-ar inchiria nici mortii lu’ ma-ta. Sa mai zic cat de nesanatos e praful ala?

    Nu vad nimic despre riscul de a face infarct cand descoperi ca banca din UK iti ia 10 lire sa transferi 20,000 , da’ in Romania iti fac aia conversie de 2-3 ori de ajung vreo 19200 la destinatie daca ai noroc. Ia sa va zica Orbu.

    In loc de asta, ei ii trag cu boli profesionale and shit.

    Ce dracu’ ba…

  67. Andrea says:

    Ce pula mea de articol e ala, am vazut posturi de Twitter mai lungi.
    Sau aia era si ideea?

  68. vinil says:

    De cand il citesc pe Manowar cam visez sa plec. Si as putea probabil, fac aplicatii pe iOS si erau cautate intr-o vreme chestiile astea prin UK. Sau cel putin am avut destule oportunitati inainte de BRexit.

    Problema este singuratatea care ma asteapta pe acolo. Nu cunosc pe nimeni, si aici sunt fete, prieteni de-o viata, familie. Am stat prin Olanda vreo 2 luni si o luasem razna ca nu aveam cu cine bea o bere, astia imi zambeau politicos, dar atat. Bine, acolo nici nu vorbesc limba.
    Morala e ca nu am tupeu, sunt prea comod aici, castig mai mult decat decent pentru Romania, desi nimic din care sa ma imbogatesc. Si asa am ajuns de la 24 la 27, tot amanand. Si a aparut BRexitul. Si e doar inceputul asta.

    Am zis ca imi gasesc nevasta si plec, sa nu fiu izolat pe acolo. Dar nu UK, ci Olanda. Pentru ca biciclete si cofeeshopuri. Voi nu ati avut probleme de genul?

  69. Manowar says:

    Si asa am ajuns de la 24 la 27, tot amanand. Si a aparut BRexitul. Si e doar inceputul asta.

    Si-apoi faci 30 si 35 si 40 si e prea tarziu si las-o asa ca merge asa 🙂

    Am zis ca imi gasesc nevasta si plec

    Oribila idee.

    oi nu ati avut probleme de genul?

    Eu nu.

    …dar stiu pe cineva care are probleme de-alea. Vi le poate descrie el, daca are chef. Mira-m-as.

  70. WillyChilly says:

    @Vinil
    Dude, ai dat si tu o geana pe articol? Nu zic sa-l citesti pe tot, cuvant cucuvant, cum ar veni, da’ macar asa, pe diagonala.

  71. Manowar says:

    …sau macar penultimul paragraf? 🙂

  72. WillyChilly says:

    Tre’ sa bagi tl;dr-uri la articolele astea mai lungi. Da’ la inceputul textului, nu la urma, ca-n Romania are lumea cu cine sa iasa la bere si nu ajunge nici dracu’ la penultimul paragraf.

  73. Manowar says:

    Bai, din pacate, mi-a plecat social media manageru’ si n-are cine sa-mi faca o pagina de facebook sa bage acolo rezumatul cand scriu ceva. Gen “azi manowar scrie despre X; URL-ul aici: http://opencube.ro/pulamea

  74. WillyChilly says:

    Pai, vezi tu, Razvane, de ce ne pui pe noi sa donam? Cum sa-ti vina propunerile din care sa faci bani pă net, daca tu n-ai ce dotari iti trebuie?

  75. Manowar says:

    Pai, vezi tu, Razvane, de ce ne pui pe noi sa donam?

    Da’ ce-ai vrea, coaie, sa ma duc in vacanta pe banii mei?

  76. Vinil says:

    @WillyChilly

    Da, am dat si 2 gene. Adica citesc cam tot ce-i pe aici, cand vad articol nou umplu ceasca de cafea si pun pe Skype for Business “Do not disturb”.
    Azi eram in sedinta (pe Skype) si citeam articolul cu iubirea de vecini….si m-a apucat un ras asa de satanic ca s-au speriat nemtii din echipa, ca aia discutau treburi serioase si eu muream de ras cu microfonul pe mut, s-au uitat un pic la mine cam ca la un autist, asa, dar n-au mai comentat.
    Ideea e ca da, eu citesc integral. Am zis care e problema mea, ca poate au mai trecut oamenii prin probleme gen si ma motiveaza sa fac bagajele. Gen “stai calm, dude, olandezii iubesc strainii din Europa de Est care nu le vorbesc limba”. Si nu ma refer la tipele din Cartierul rosu, ca pe alea sigur le iubesc cate 15 minute la 50 de euro. Plm, poate-mi dai tu niste lectii de lectura.

  77. Manowar says:

    @Vinil: poate ti-ar prinde bine sa citesti si asta atunci.

  78. animaloo says:

    olandezii iubesc strainii din […]

    la ultima vizita in hamsterdam am fost la o petrecere de casa noua a unor oameni care lucreaza acolo. Erau niste bucati italieni, o romanca, una de prin america, unu din jewlandia si un olandez. Cred ca doar olandezu si inca unu stiau sa vorbeasca flegmeza

  79. Manowar says:

    @animaloo: aia cu limba e ultima problema.

    Problema e mai mult cu cum e viata pe-afara ca strain. Si pentru unii e naspa.

    E nasol daca iti pasa de oameni si descoperi ca nu se inghesuie sa te invite si pe tine undeva.

    E nasol daca ai chef sa futi ceva si cand inviti o tipa la o cafea se sperie de tine. (stiu cazuri, tipi care au patit de-astea)

    E nasol daca X si cand Y si unii-s ceva mai sensibili la chestii de-astea. In 2010 venise o tipa la mine sa ma agate, eram la fumat pe la jobu’ de-atunci. Si deja ma invita la ea la cina, gen, asa, din senin. Cand i-am zis ca-s roman, i s-a cam dus culoarea din obraji, stii ce zic? 🙂

    Am eu ceva protected post pe-aici (ma refer la asta pentru cei care l-au citit inainte sa fie mutat la protected) despre cum unii au luat-o razna de la asa ceva – in general, tipe. Vin din Romania cu ideile si educatia si treburile din Romania si descopera ca pe-aici nu-i chiar asa, ca o gramada de chestii pe care le luau for granted nu functioneaza etc. Si brusc, nu mai pot si ori se cara inapoi, ori o iau razna.

    Plm, nu-i toata lumea la fel si plecatul in mod cert nu-i pentru toata lumea.

  80. Manowar says:

    @Vinil: scriam un alt post si mi-am amintit.

    Poate pentru tine e mai util postul asta

    Citeste-l cand si daca ai chef. Poate-ti raspunde la unele intrebari.

  81. mel says:

    E greu sa te integrezi in alta tara si trebuie sa fii cu adevarat motivat. Cu cat pleci mai repede cu atata e mai usor, esti mai deschis si mai tolerant. Limba bastinasa e baza, daca nu vrei sa o freci la rece printre “expanzi” straini sau alti romani plangareti – de evitat.
    Singuratatea e naspa si te pandeste la colt, iar prietenii straini nu au cum fi ca cei din Romania. Totul se schimba. Daca pleci si vrei sa reusesti, te schimbi si tu. Cei care nu o fac se intorc “acasa” cu experienta si eventual cate un Audi la mana a doua.

  82. vinil says:

    Imi amintesc de swimming with sharks…nu era articolul ala dupa care ai disparut o vreme? Damn, cred ca atunci am comentat prima oara, siteul tau a fost multa vreme the high point of my day. Bine, asta si faptul ca ti-am trimis pe privat o intrebare retardata pe la 23 de ani(cred), la care inca ma bucur ca nu ai raspuns. Ceva semi-cooerent despre piata IT din Londra.

    Anyway nu m-am identificat cu personajul principal, nu sunt vreun tanar idealist si fara vreun skill clar. Sunt tanar corporatist, ofticat ca olandezii au prin paduri piste de biciclisti mai bune ca trotuarele din centrul Iasiului si o tara calumea, cu ternuri care vin din 3 in 3 minute si’s curate luna, autostrazi, cu verdeata si fara haite de maidanezi sa-mi terorizeze somnul. Nah, plecarea mea nu e vreun moft idealist, ci ceva gen “momentan ma distrez fantastic in Ro, castig peste 1k euro pe luna, dar nu cu prea mult, dar parca n-as vrea sa cresc copilasi, cand o sa am, in groapa asta sinistra”. E fun petrecutul si serile la baut cu prieteni vechi, distractia cu moldovence care castiga 200 euro pe luna maxim si eu sunt ceva gen aproape de varful muncii cinstite(nu chiar in varf, dar sunt sigur ca nici prea departe), fara vreo facultate sau vreun ban de la ai mei.
    Am plecat sa lucrez la Cluj vreun an jumate, apoi la Brasov pana m-am saturat de … o corporatie imensa cu nume din 3 litere care are un branch de sclavi pe acolo (poate or fi fosti colegi care citesc asta, sa nu se prinda cine’s ca ma linseaza). Si a fost cu singuratate epica la inceput. Si eram printre romani, adica oameni de-ai mei. Iar cand vedeam prin Cluj baieti cu palarii din alea sinistre (atunci era curentul de hipsteri prin Vest, in Iasi nu ajunsese, noi nu ascultam manele ironic, ci serios), ca isi fac selfie cu haleala ma tragea flegma dupa ei. Adica eram genul ala de hater sinistru, pe care doar blogul lui Manowar il mai distreaza.
    Morala aici nu e povestea vietii mele, ci faptul ca’s mai putin adaptabil. Iar in Iasi o duc fantastic, dar acum, in prezent, pe viitor e o groapa. De asta caut tupeu sa plec. Stiu ce ma asteapta, dar o iau razna singur pe bicicleta prin Olanda.
    Imi amintesc candva ca facusem pana la jegul de bicicleta, si am vrut sa rog tipa care venea din spatele meu sa imi imprumute pompa pana ajung la cazarea mea. Ghici cum s-a uitat si cat de tare a aceelerat spunand in gand o rugaciune probabil cand m-a vazut ca opresc. Desi luasem o mufa surprinzator de zambareata ca sa nu par amenintator vreun pic, cred ca era de-a dreptul sinistru. Cam asta e pe acolo singur. Asa ca incerc sa ma documentez din experientele voastre si sa imi fac, incet incet tupeu. Romania ar fi fost grozava de-as fi ramas vesnic de 25 de ani.

  83. Manowar says:

    Imi amintesc de swimming with sharks…nu era articolul ala dupa care ai disparut o vreme?

    Cre’ ca dupa ala am oprit apache, da, probabil de-aia nici nu are vreun comentariu.

    Bine, asta si faptul ca ti-am trimis pe privat o intrebare retardata pe la 23 de ani(cred), la care inca ma bucur ca nu ai raspuns. Ceva semi-cooerent despre piata IT din Londra.

    Nu ma mai uitam nici pe mail de multa vreme.

    E fun petrecutul si serile la baut cu prieteni vechi, distractia cu moldovence care castiga 200 euro pe luna maxim si eu sunt ceva gen aproape de varful muncii cinstite

    Chestia asta nu prea o s-o poti cumpara afara, daca nu cumva faci milioane.
    Inteleg ce spui. Pe-acolo, pentru moldovencele de care vorbesti, esti Dumnezeu. Nu m-ar mira sa faca gramada ordonata sa te agate, ca in Bucuresti asa era pentru mine (mai ales dupa ce-am cumparat apartamentul ala). Da’ pe-afara nu prea o sa ai asta, cred eu.

    Nu ca nu poti agata – poti. Da’ nu o sa fii gen “partida buna” la nivelul ala. Poti fi, desigur, da’ nu LA NIVELUL ALA. Nu de alta, da’ pe-aici nu prea exista saraci de 200 de euro.

    Imi amintesc candva ca facusem pana la jegul de bicicleta, si am vrut sa rog tipa care venea din spatele meu sa imi imprumute pompa pana ajung la cazarea mea. Ghici cum s-a uitat si cat de tare a aceelerat spunand in gand o rugaciune probabil cand m-a vazut ca opresc. Desi luasem o mufa surprinzator de zambareata ca sa nu par amenintator vreun pic, cred ca era de-a dreptul sinistru.

    Cunosc. Pula mea, cunoastem toti.

    Din fericire, nici de-asa ceva nu am dat pe-afara. Pe-aici sunt mai putin animale sau poate or fi fost dresate mai bine. Da’ inca n-am intalnit una care sa ma ia la pula cand pun o intrebare banala.

  84. Orbu says:

    Cauta fix acelasi baiat cu cablul, cu acelasi JD, cu tot tot tot la fel. Doar salariul era diferit. Up to 65k.

    Acum am văzut asta și e amuzant. Se întâmplă pentru ca un job trece prin o droaie de agenții și fiecare face oferte la cat cred ei că găsesc un fraier cu care să iasă în față, din care mai pierd comisioane până la mâna a coispea, în funcție de cine le-a dat jobul.
    Exemplu:
    În aprilie am primit o oferta să lucrez în Danemarca la 100 EUR/ ora all inclusive ( adică plătesc eu cheltuielile). Am zis nu, cu părere de rău, că mai aveam un pic din contractul anterior.
    Peste câteva zile m-a căutat alta agenție pentru același job plătit cu 700 de Euro pe zi. Le-am zis că sunt fraieri, că am fost contactat de alții care dau cu 100 de euro mai mult iar ei mi-au zis că poate, dar contractul îl iau aia care vin cu oferta mai bună pentru client. În general așa e, în cazul ăsta nu, vedeți mai jos de ce. Motiv pentru care le-am urat succes în căutare.

    Peste încă o săptămână m-a căutat o companie de recrutare din România, reprezentată de o fufa idioată, care mi-a oferit 100 de euro / zi. Lol! Nu plătești nici cazarea de banii ăia. Am vrut s-o înjur, dar mi-e jenă să vorbesc așa cu femeile. Am râs și am uitat de job că a dispărut de pe radar când am început eu să caut.
    Acum 3 săptămâni m-au sunat alții și mi l-au dat pe 85 EUR /ora + cazare și avioane. Nu au găsit pe nimeni de atunci și până acum. 3-4 luni. Dacă nu vorbești cu clientul habar nu ai la ce bani e jobul ăla. Iar dacă vorbești ( în cazul în care e permanent, la contracte e mai greu) s-ar putea să nu iei, sau să nu îți ofere maxim nici dacă meriți. Asta pentru că sunt idioți și au mai mare încredere într-o agenție decât în propriul interviu, sau poate au combinații cu șpăgi din comisioane la persoanele cheie, nu aș putea să spun, dar așa am observat că merge.

  85. Manowar says:

    Deah, cu cat te iau agentiile mai ieftin, cu atat le ies lor mai multi bani.

    Doar ca, pula mea, nu stiu de altii, da’ eu unu’ nu conduc ceva charity.

  86. troll says:

    In momentul in care ai inceput sa scrii public despre viata privata, vantu’ ti-a zburat sapca si-n schimb te-ai ales c-un white hat.

    kkk, witches, cowboys, they only exist on paper.

  87. Altcalic says:

    Vinil, eu n-am plecat tocmai de teama de singuratate (si de lene, dar mai putin) si ca aveam speranta ca lucrurile se vor schimba. Acum regret, pentru ca e prea tarziu, chiar daca am un castig indecent pentru romania – nu e suficient pentru o viata fara griji sau stress.

    Macar incearca sa vezi cum e, poate te adaptezi. Daca esti foarte tanar nu cred ca ai de pierdut.

  88. Mihai says:

    Aveam eu interviul pentru un job in afara tarii si ajungem la partea in care imi enumera beneficiile. La un moment dat baga si un “program flexibil”. Eu, deloc impresionat, zic “Eh, si aici (Romania) am program flexibil”.

    Cat de tare m.am putut insela…

    In Romania “program flexibil” inseamna ceva de genul “Programul e de la 8 la 5, dar poti veni la 10 si sa pleci la 7.”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *