Despre vise/visuri si timp

Disclaimer: aceasta nu este povestea mea, nu scriu asta pentru a ma lauda si nici pentru a face pe cineva sa inteleaga ceva anume despre mine. Nici macar nu incerca, o sa ajungi la concluzii total paralele cu realitatea.

In urma cu mai mult de 10 ani, am vazut pentru prima data un PC. La vremea respectiva, aveam un amarat de CIP03, compatibil HC90, daca-si mai aduce cineva aminte ce-i aia si cu ce se mananca. Asta se intampla prin generala, prin clasa a VII-a. Nu va chinuiti sa faceti calcule, va spun eu: la ora asta, am 22 de ani, iar in cateva luni, voi face 23. Ce pot spune. Mi s-a parut ceva minunat, chit ca nu era nici macar un 286, daca-mi aduc eu bine aminte. Parca o amaraciune de 8086 sau cam asa ceva. Dar pe langa CIP-ul meu chinuit, era Everest.

La ceva timp dupa, vreun an sau cam asa, am vazut un film cu “hackeri”. Bineinteles, daca as sta acum sa-l analizez, ar reiesi ca a fost cel mai prost scenariu din istorie, cel mai cretin regizor posibil, iar actorii s-ar apropia poate de rangul de oligofreni, dar la vremea aceea…Eh. M-a impresionat. Asta si faptul ca in fiecare zi treceam pe langa un magazin de calculatoare (le puteai numara pe degete, in bucuresti), unde , in fiecare zi, invariabil, cineva statea, cu o sticla de cola alaturi si o tigara aprinsa si juca wolf 3d (isi mai aduce cineva aminte?) iar eu stateam in afara vitrinei, gandindu-ma ce superb trebuie sa fie, sa te joci toata ziua, sa stai cu o cola (tigarile nu ma atrageau) si sa mai fii si platit pentru asta, pe deasupra. Cumva, mi-am jurat atunci ca “asta o sa ma fac cand voi fi mare”.

La cateva luni dupa, ai mei au reusit sa-mi ia un PC. Au facut revelionul fara bani in casa, mi-au cumparat un 286 amarat. Eu nici nu visam la asa ceva. Cu putin timp inainte, se intamplasera doua chestii importante: intrasem la liceu si-mi pierdusem virginitatea :> (ok, deci una singura e importanta, recunosc). Ma uitam la el, mi-era cumva frica sa-l ating, sa nu se strice (ce dracu’, nici 15 ani n-aveam). In cele din urma, n-am mai rezistat, si a doua zi, cand am ramas singur prin casa, l-am desfacut in bucati, de la A la Z. Cu ocazia asta s-a dus dracului si garantia, dar cui ii mai pasa? Stiam “cum e pe dinauntru”, ma simteam cu un pas mai aproape de wolf3d si de sticla de cola :> Iata ce prostii sinistre pot constitui visurile unui om. Dupa vreo cateva luni, stiam deja cum se monteaza si demonteaza, sistemul de operare (da, era un MSDOS obosit, cu un Windows 3.1 – 3.11 nu rula) – chestiile de bun simt, pe scurt. Incetul cu incetul, am ajuns la retele si la linux, lucru inceput cu primul ./sploit care a mers – ceva cu adevarat fascinant atunci – lucru care m-a facut sa nu mai vad wolf3d , ci filmul cu hackeri :> Ajunsese sa-mi ocupe cam tot timpul, timp in care am pierdut destule lucruri: prieteni, femeia pe care am iubit-o…si multe alte lucruri, caracteristice adolescentei. Da, eu am iubit in adolescenta, nu dupa pragul cretin de 18 ani, cand iubirea se masoara in cati bani arunci dupa o femeie in restaurant. Da, atunci cand am iubit, am iubit femeia, nu sexul, nu cine era, ci ce era. Dar despre asta cu alta ocazie.

Astazi insa sunt administrator de retea. Astazi, chiar daca dupa ceva ani, in sfarsit, atat la lucru, cat si acasa, stau cu cola in mana in fata unui calculator, joc ceva, vad un film etc. Cam ceea ce visam sa fac acum X ani. Am un salariu considerat “bunicel”, in sensul ca eu castig cat restul familiei la un loc, legal si intentionez sa merg mai departe. Azi am dat examenul RHCE (www.redhat.com pentru curiosi). Poate-l iau, poate nu, aflu in cateva zile. Cert e ca este o curba ascendenta. Prietenii pe care i-am pierdut in timp sunt ori prin vreo inchisoare, ori se chinuie sa reziste cu 2-3 milioane pe luna – in procente relativ egale. Femeia pe care am iubit-o e moarta pentru mine, asa cum probabil sunt si eu pentru ea. Am insa alti prieteni, care mi-au aratat ce inseamna prietenia, atunci cand incepeam sa uit si alte si alte femei vin si pleaca. Unele vin pentru o seara, altele pentru o saptamana, altele pentru o luna…neimportant.

Probabil ca de la al doilea paragraf, sunteti oarecum in ceata si nu intelegeti care este ideea din acest text. E foarte simpla si ar fi putut fi scrisa pe cateva randuri, daca nu cumva pe unul singur. Daca inca mai ai puterea sa visezi, lasa deoparte prietenii, “gagica” si toate tampeniile sinistre de pe fata pamantului si urmareste-ti visul/visurile. Maine, prietenii si femeia vor fi tot acolo. Iar daca nu ei, altii. Dar visurile tale nu.