Fucking Romanians

It’s over.

It’s over o pula, ca-i over pentru mine, dar nu si pentru Ondilol si junior. Din fericire, acum e de vreo coispe ori mai usor pentru ei, ca au parinte/sot britanic. Sa-nceapa glumele cu “nevasta-mea si-a luat un cetatean britanic, ca romanii nu erau destul de buni pentru ea” si “sa-mi bag pula, am ajuns sa traiesc cu doi emigranti in casa, #brexit now”.

Dar da, am ajuns si cetatean britanic. Nu, serios, am fost si i-am jurat credinta reginei. #pebune, sa fac spume de mint. Si nu numai ei, ci si mostenitorilor ei. Weee.

Cu ocazia asta am intalnit omul care face cel mai de cacat job de pe planeta. M-a intristat. E vorba de tipul cu ceremoniile.

Am fost acolo, la sediu’ alora. M-a preluat o doamna care m-a invitat sa zac pe-un scaun. Si-am zacut acolo cu juniorul mormaind fericit pe un scaun langa mine. Lui nu-i pasa, radea, vorbea, alte alea. Nu cred c-a inteles prea multe din ce se intampla acolo.

Doamna a revenit dupa cateva minute si m-a invitat intr-un birou separat. P-acolo am dat cu cardul (170 de lire). Cu o mana bagam pinul. De cealalta se tinea juniorul. Doamna purta cu ea ceva hartoaga cu mecla mea pe ea. A ramas la ea. Dupa, m-a tarat in alta sala de asteptare. Tot asa, scaune rosii, muzica d-aia.

Dupa cateva minute, a venit nenea ala, tristul. M-a invitat in sala alaturata. Erau vreo 40 de locuri in ea, dar eram doar noi acolo. Mi-a explicat cum o sa decurga procesul asta. El o sa spuna niste chestii, iar eu o sa-mi adaug numele dupa “I”. Inteleg? Pot?

Ma intrebam daca ma ia la misto. Gen, “poti repeta dupa dictare? sigur-sigur? ba, pe bune?”. Da, pot repeta dupa dictare, prietene. Dar nu m-a crezut, a vrut sa exersam. Am exersat privindu-l fix in ochi (chestia asta ii face pe unii oameni “extrem de inconfortabili”, pentru ca am o privire foarte-foarte…foarte). A inceput sa se balbaie si a propus sa incepem. M-a rugat sa inchid telefonul. L-am inchis, ca n-aveam treaba cu el oricum.

Domnul m-a privit surprins si m-a intrebat “are you alone?”

M-am uitat instinctiv la junior. Oare a disparut? Nu disparuse. Cu mecla ascunsa dupa mana mea i-a zis “daddy is very tall and very strong!”. Domnul a ridicat din umeri si-a spus “he certainly is”. Domnul britanic a inceput. Intai a vorbit vreo doua minute, recitand niste chestii dintr-o carte. Era vorba de faptul ca, in principiu, UK-ul are niste valori. OK, daca le gasesc, le fur. Anyway, dupa, m-a rugat sa repet dupa el. Desigur, domnule.

I… – si s-a uitat la mine
I, Manowar al coispelea, #1 pe EU-HCL…
Swear by Almighty God…
Swear by Almighty God…

Si a continuat asa. La sfarsit, multumit de el, a batut scurt din palme si mi-a spus “si acum vom asculta imnul regatului unit”. Am dat din cap.

A apucat o telecomanda si a dat play la o combina. Nu stiu daca mai tineti minte combinele alea care erau de fapt niste cuburi cu doua chestii de tape si una de CD. CD-ul a scartait si s-a auzit ceea ce presupun ca-i imnul marii britanii. L-am privit fix iarasi pana a apucat iarasi telecomanda si a apasat pe un buton. Imnul s-a oprit brusc.

Domnul mi-a urat bun venit in cadrul regatului unit si mi-a strans mana, dupa care mi-a spus ca, daca doresc, imi pot face un selfie cu regina. Regina era de fapt un portret al reginei, asezat stramb intre doua steaguri. Am recunoscut un steag. Era ala, the Union Jack. Pe celalalt nu. Parea drapelul unei grupari de hooligans. Mi-a spus ca lumea nu-si face in general selfie, dar pentru ca eu nu am pe nimeni cu mine si fiul meu pare prea mic pentru a-mi face o poza, pot face un selfie. Sau, daca doresc, imi poate face el o poza – si a intins mana spre un aparat foto. A remarcat ca-i foarte ciudat ca un om sa fie singur la o asemenea ceremonie. I-am zis “story of my life” si mi-a aruncat o privire ciudata. Mi-a spus ca oamenii vin in general cu cei apropiati. Am dat din cap si i-am spus “you should’ve seen my wedding”. S-a uitat iarasi ciudat la mine si m-a intrebat daca-s roman. Eram, da. M-a intrebat cand am ajuns aici. I-am spus. S-a mirat. Cica nu prea vin romani la cetatenie. Tot ce se poate, fuck if I know. Mi-a strans mana iar si m-a intrebat iar daca doresc selfie-ul cu regina sau daca vreau sa-mi faca el o poza.

Am clatinat din cap. Tricoul meu rupt, mutra mea transpirata si parul proaspat extrem de nespalat (da, m-am trezit cu o ora inainte de ceremonie si am condus vreo 30 de minute la 30 de grade, dupa care am mers alte 5 minute de la parcare pana acolo tot prin soare, cu incetinitorul, ca juniorul avea chef de sarit pe loc), plus privirea adormita si barba nerasa de doua zile nu ma recomandau pentru un selfie cu doamna regina. Si-n plus, daca e sa-mi fac selfie, imi fac si eu o cu o domnisoara mai apropiata de standardele mele. Fara suparare.

Mi-a strans mana pentru ultima data si mi-a dat hartoaga. Mi-a urat iarasi bun venit in cercu’ cetatenilor britanici. Ca reminder, mi-a dat un plic cu instructiuni pentru noii cetateni si un fel de medalie. Juniorul a apucat-o si a inceput sa se joace cu cutia. Medalia era ceva cu City of Birmingham – practic, cel mai mizerabil oras mare pe care l-am vazut vreodata. Nevasta-mea mi-a zis ca, atunci cand o sa primeasca ea cetatenie in Londra, cu medalie in Londra, o sa se uite la mine ca la second-class citizen. O cred.

I-am marait juniorului sa lase porcaria aia metalica acolo, ca poate fi radioactiva. A ras si el – nu stie ce-i aia radioactiva – i-a zis goodbye domnului si m-a intrebat daca-i pot cumpara un suc. Am clatinat din cap. I don’t know where we are, mate, wait until we get home. M-a privit neincrezator, dar s-a conformat si a inceput sa topaie spre carosabil. S-a oprit si mi-a intins mainile, sa-l iau in brate ca sa traversam. Am luat plicul cu acte-n dinti, pe el in brate si am traversat. Ajuns pe partea cealalta, a tipat put me down, Daddy, put me down! M-am gandit sa-i spun ca I will, if he doesn’t shut his face, da’ n-avea sens. M-a apucat iarasi de mana si a inceput sa sara ca broasca spre masina.

L-am pus in masina, am pus hartoagele pe locul in stanga si le-am facut poze, dupa care mi le-am trimis pe storage. Nu se stie niciodata cand ai nevoie de datele alea. Seria, numaru’, alea.

Cand am urcat la volan, telefonul a vibrat scurt. Trebuia sa plec sau sa prelungesc “parcarea”. Am plecat. Cand am ajuns acasa, ma astepta o scrisoare. Era de la DVLA. Ma anuntau ca trebuie sa vehicle tax. Tax it or lose it! Juniorul a luat-o si a aratat spre ea, dupa care a ras. Mda, daca o plateai tu, radeam si eu…

M-am asezat la PC si am platit in avans cele 140 de lire. Juniorul a inceput sa ma traga de mana. Daddy, can I have some juice please? Eh. 170 de lire colo, 140 dincolo, mai conteaza un pahar de suc? L-a luat si l-a baut zgomotos, rapid. In mod normal m-ar fi facut sa borasc sunetele alea, dar nu mancasem nimic, asa c-a fost OK.

Am deschis taburile normale de lucru. Telefonul de pe birou ma anunta ca nu mai am posibilitatea sa ma loghez in retea si aveam un mail care ma anunta ca mi-a fost suspendat definitiv contul de lucru. Am oftat si m-am ridicat de la PC. CSF, NCSF.

Apoi l-am dus in oras, sa manance. Mancam doar in oras – pentru ca n-am nimic de mancare aici. Am ajuns la restaurant si l-am intrebat ce vrea de mancare. Nu vrea. Nu-i e foame. Esti sigur? Da. Nu vrei tu pizza, paste, ceva? Noooooooooooo! OK. Mi-am luat eu o salata, i-am luat lui un suc. Am inceput sa-mi mananc salata aia mizerabila si m-a intrerupt “where is MY food?”. “Didn’t you say you weren’t hungry?”. “I’M VERY HUNGRY”. OK, I’ll get you something. I-am cerut chelnerului si niste penne pollo plm whatever italiana ieftina pentru el si m-am intors la masa. Am luat inca o gura de salata si “daddy look at me”. Ma uit. “My poo is coming out”.

You fucking twat.

L-am luat, l-am dus la baie (nu, nu facuse pe el). E glorios sa fii single parent, cred, sa nu poti merge dracului nicaieri, sa nu ai 5 minute de liniste nicaieri, sa nu poti nici sa mananci, sa-ti bei cafeaua sau sa fumezi ca vreau aia, uita-te la mine, mi-e foame, mi-e sete, mi-e a fute etc. Bineinteles ca la baie n-avea de fapt nevoie sa le balege alora buda. S-a pisat plictisit si “I’m finished”. You’d better be…

L-am dus inapoi la masa si-i venise haleala. Arata destul de bine. Penne, pui, ciuperci, o salata. Destul de misto. A luat o gura si s-a strambat de parca halea penne cazzo, nu penne pollo. Mmmmeergghhh, I don’t like it. Cam p-acolo mi-a atins mie limita si i-am explicat ca ori o mananca, ori nu, altceva nu mai primeste. Cum prefera. A mancat-o. Cam in scarba, cam strambandu-se, dar a mancat-o.

Si-am fost acasa, unde-a inceput sa sara pe canapea. Pentru ca-i fun. Si cred ca i-am zis de 100000 de ori “stop that, it’s dangerous, you’ll hurt yourself, please be careful”. Si el se uita sictirit la mine si maraie asa, semi-intors “I KNOOOOOOOOOW” (gen “nu ma mai plictisi cu cacaturi, bosorogule”). Asa c-a continuat sa sara, chit ca i-am explicat de ce nu ar trebui sa faca asta. Si bineinteles ca a sarit dintr-un capat in celalalt si a alunecat si si-a spart botnita in pervaz sau in perete. Are buza vanata si gingia-i sangereaza si urla ca din gura de sarpe. Si-a sarit sa-l iau in brate plangand de sareau hainele de pe el si chitand ca o virgina facuta posta. Waaaeeehhhhh, daddy, it hurts, wwaaaeeaahhhh. No shit, moron. Bineinteles in pula mea ca doare, nu asta ti-am zis de coispe ori??? Weeeaaahhhhhaaeehhhhh.

Oh well. Sunt doar dintii de lapte. Oricum ii picau.

I-am zis lu’ ma-sa, sa fie si ea mandra de el. Cica da, de-acum incolo isi va tot pizdi mecla, dintii, mainile, picioarele si probabil o sa-si rupa si gatul, c-asa-s copiii.

Da, asa-s copiii. Fucking Romanians…

Daca ai chef sa-mi dai o cafea, o poti face aici

41 Responses to “Fucking Romanians”

  1. Iuli says:

    Bravo. Si relax, se mai calmeaza cand cresc.

  2. Neurogamer says:

    Gz. Final ding. De-acuma bagi numa end-game content. S-ar putea sa fie repetitiv.

    PS: merci de boost-urile-n SFK.

  3. Manowar says:

    Este, este. Repetitiv.

  4. Neurogamer says:

    Acuma nush daca urmatorii ani de London la tine is ceva epic raid sau doar an endless Alterac Valley. Dar clar end-game content.

  5. ivanilici says:

    Acum o săptămână am început o vacanță doar cu fiică-mea. Rucsacul in spate si mers zilnic pe jos. Mulți kilometri. In total vom parcurge vreo 300. E una dintre cele mai faine experiențe avute până acum. Extremely rewarding. Single parent pentru două săptămâni… nu mă gândeam că poate fi atât de plăcut.

  6. Manowar says:

    Probabil ca fiica ta e mai mare. Dupa doi km cu al meu te-ai spanzura de prima craca. Asta daca nu cumva s-ar spanzura el, desi i-ai repeta de 1000 de ori “nu face aia”. Pula mea.

    …desi, daca ma gandesc, suna tentant. Juice. Nu avem. Milk. Nu avem. I don’t like the food. Too bad, starve then. O experienta buna pentru educatie.

  7. Zuza says:

    Al meu a capatat obiceiul de a iti raspunde orice, atata vreme cat iese cum vrea el:
    – Nu manca [bomboana asta], o sa te doara burta.
    – Vreau sa ma doara burta.

  8. Deria says:

    Zuza, fix asa raspunde varul fie-mii, la 2 ani juma’.

  9. BogDan says:

    A sosit și vremea când îți putem spune Britanicu’ :))

  10. super_fotbal says:

    Britanic din birmingham, un fel de roman din botosani! :))

  11. Manowar says:

    Britanic din birmingham, un fel de roman din botosani! :))

    Nah, ala ar fi nordul, ma. Newcastle, alea. Dar ma mut inapoi in Londonistan, no worries. Temporar. Sarma, baaaaa

  12. JustMe says:

    GGWP!

  13. Orbu says:

    A sosit și vremea când îți putem spune Britanicu’ :))

    Englezu’ , nu britanicu’. Lumea din afara UK nu face aprecieri din astea. Toti se numesc engleji pe insula aia.

  14. ivanilici says:

    @Manowar: a mea are 8 ani. Am trecut prin toate fazele despre care povestești tu, dar nu mi s-a părut nimic prea greu. Tratezi totul cu umor și ești ferm pe poziții. Dacă te întreb ce vrei de mâncare, primești și, după ce iei de două ori spui că te-ai răzgândit, sorry, honey, te ridici de la masă și aia e, faci foamea până la următoarea masă. De cand avea vreo 3-4 ani am învățat-o să ajute la aranjatul mesei, sa isi ia farfuria de pe masa dupa ce termină de mâncat etc. Trebuie sa învețe de mică faptul că are si responsabilități, nu doar drepturi.
    Ăștia mici pot deveni niște dictatori, oricum testeaza zilnic limitele. Ce-ți trebuie e ca si doamna sa fie on the same page with you, altfel vei avea un haos, iar copilul va fi bulversat. Good luck! Felicitari pentru cetățenia britanică! 🙂

  15. BogDan says:

    @Orbu – Așa să fie :))

  16. Manowar says:

    It’s OK, guys, imi puteti spune Mondialu – fara L.

  17. Doru Vlad says:

    Asa am făcut si eu cu boracul din dotare. Si acum e așa relaxant să astepti 20 de minute să se incalte, că iese revoluție dacă il atingi să îl ajuti. Ieri nu reușea sa se încheie la ultimul nasture de pa cămașă. Așa ca a intrat in modul Hulk si aproape a rupt nasturii închiși. Plm e copilul meu si il iubesc dar știu din start ca mers cu el in vacanță clar nu înseamnă relaxare, ba futaiul la icre crește proporțional cu nr de obiective vizionate.

  18. Zuza says:

    Deria, cam pe-acolo e si al meu. Ce-o fi cu ei?

  19. Deria says:

    Etape de dezvoltare, nimic spectaculos pana n-o comit grav.

  20. Deria says:

    A mea merge pe 10 ani si nu stie sa-si lege sireturile. Ce stie e sa-i convinga pe altii (nu neaparat pe mine) sa i le lege.

  21. Livache says:

    It’s OK, guys, imi puteti spune Mondialu – fara L.

    gizăs, pai Man o’ War + Mondialu nu inseamna WW3?

  22. ac_dc says:

    le-am pus pe storage

    Chiar, cum ti le tii? 🙂 S-auzim: backup, redundante etc etc

  23. Zuza says:

    Etape de dezvoltare, nimic spectaculos pana n-o comit grav.

    Pai da, dar si cel mare a trecut pe-aici prin etapele astea si nu facea asa, era mult mai ascultator. E drept ca n-avea un frate de 12 ani de la care sa se inspire.

  24. Deria says:

    Pai tu te asteptai sa ai 2 copii la fel?

  25. Tudor says:

    Inregistrare cu Manowar dupa obtinerea cetateniei: https://www.youtube.com/watch?v=48NX6Uyy0BQ

  26. super_fotbal says:

    Hai ca cica nu s-au strans prea multi la protest. Mi-ar fi placut sa fie mai multi si sa fi fost pe bune. Dar asa cred ca se poate concluziona ca au oamenii lucruri mai importante de facut si poate au trecut peste romania.

  27. Deria says:

    Ma, doar ce am inchis FB-ul, sharuiesc oamenii live-ul din Piata V. sau ce-o fi, cica “mii de romani continua sa vina”.

  28. IulianS says:

    @ivanilici

    de curiozitate, ce drum? e un traseu cunoscut sau planuit de voi?

  29. Sovereign says:

    Tangential offtopic: daca as taia-o pã anglea in urmatoarele luni, inteleg ca as primi veritabilul status de pre-settled. Apoi dupa 5 ani de rezidenta continua, as fi promovat la settled. Apoi dupa un an ca si settled pot alpica pentru cetatenie. Did I get that right? Nu mi-e clar daca si-au updatat gov.uk procedurile sau nu.

  30. Zuza says:

    Pai tu te asteptai sa ai 2 copii la fel?

    Oook… am ajuns la concluzia ca o buna comunicare pe net (in fraze scurte) este posibila, dar foarte putin probabila :)))

  31. ivanilici says:

    @IulianS: din seria Camino de Santiago, varianta Camino Primitivo. Mergem de la Oviedo până in Santiago. Nu regret absolut deloc experiența. Iar fiică-mea e impecabilă. Dacă îți poți rupe două săptămâni, go for it! 🙂

  32. Alex says:

    @Tudor: :))

  33. Peska says:

    “I, Manowar al coispelea, pledge allegiance to the flag and the queen… So help me god…” parca te si aud =)). Doamne, omule, esti de un sarcasm rar intalnit. Imi place cum vezi lucrurile, ca le vezi bene.

    Rise Sir Manowar!

  34. Peska says:

    Mi-a placut mult intamplarea asta cu cetatenia ta, cum te-ai dus tu acolo doar cu ala mic cand ei se asteptau sa vina populimea ca la stadion… :D. Am iesit de dimineata sa dau o tura de lacul morii si tot radeam cu gandul la juramantul tau… Imi aduce aminte de -al meu… Auzi tu “sa-mi apar tara, chiar cu pretul vietii…” Macar de-ar mai fi a noastra… Ce vrajeala…

    British Citizenship Oath of Allegiance: “I hereby, Manowar al Coispelea, swear by the sword and the Almighty God… that on becoming a British citizen… I will be faithful, bear true allegiance and pledge loyalty to the flag and queen, Her Majesty Queen Elizabeth the Second, Her Heirs and Successors according to law. … So help me God”. Bineinteles intonat cu un british accent specific…

    You may rise now, Sir Manowar of Romulania!

    Te-am salutat.

  35. casnica says:

    ce troll e fii-tu! o sa ajunga departe in viata.

  36. Bing Bing says:

    Mai ramane doar sa-ti iei smecheria de 9900K de o scoate Intel curand

  37. Manowar says:

    Mai ramane doar sa-ti iei smecheria de 9900K de o scoate Intel curand

    Pula mea, la mutare am aruncat un PC la gunoi (i7 si ala, desktop). Inainte de asta am dat un laptop cadou. Acum un desktop si doua laptopuri – toate 3 i7. Eu sa-mi bag pula de mai iau ceva pana nu scap de toate astea. Sunt satul in pula mea de pc-uri in casa, nu mai vreau. Si cel mai satul sunt de cat de greu e sa scapi de ele. Si ca sa dai unu’ cadou tre’ sa-l trimiti prin posta. Pai hai succes cu impachetatu’ si platit transportu’ si pula mea, mai bine le arunc la gunoi direct.

  38. don says:

    Bravo si la mai mare!
    In rest, pe stilul vechi:
    Muie Steaua!

  39. D says:

    Congrats, cetateanule!
    Eu am fost la un prieten la ceremonie, dar nu organizeaza doar pt un om, ci erau multi.
    A fost spectacol, party, mancare si bautura la sfarsit.
    Chiar a fost fain.
    Abia astept sa am si eu 😀
    Sotul de 3 ani imi zice cu emigrantii amarati care au si pretentii 😀
    Problema mea e ca nu-mi mai gasesc certificatul de nastere.

  40. Delia says:

    Laiviu, gratulalok. În sfârșit.:))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.