It’s just the product

Am fost sa ma tund, ca daca o mai tineam multa vreme asa, incepeau sa ma opreasca aia la aeroport pentru controlu’ random.

Belzebut n-a fost de partea mea de data asta. “Acasa” (unde am cumparat casa) e ceva frizerie de turci. Treaba acolo decurge cam asa: intru, astept cel mult 5 minute, ma invita un turc pe scaun si, vreo 20 de minute mai tarziu, sunt tuns. Cat e, turcule? 8 lire 50p boss. Bravo, ia de-aici 10 lire, hai mersi, pa. Saru’ mana, conasule, mai poftiti pe la noi.

…dar nu mai sunt acolo. Acum sunt aici. In fucking Londra. Si pe-aici nu te prezinti pur si simplu la frizerie, asa, cand ti se scoala tie. Ca aici sunt ocupati toti, taica. Plus ca nu stiam vreo frizerie in zona. Spre norocul meu (credeam eu), a fost nevasta-mea la cumparaturi si la intoarcere mi-a zis sec “la si 45 te duci acolo”. Mmmmkay. Era gen :02, pana acolo erau vreo 7 minute de mers. Bun. Si se face si jumatate, hai sa. Hai.

Cand am ajuns, m-a luat ameteala. In primul rand, duhnea a ceva spray mizerabil. Pentru ca.. nu era frizerie. Era … coafor. Pizde peste pizde. Era o cioara intinsa pe-un scaun, cu ceva plasturi lipiti sub ochi si deasupra ei statea aplecata (din spate) ceva coafeza d-aia nervoasa cu niste unelte dubioase. Am botezat-o instantaneu Mengele. Nu stiu ce-nvartea acolo si am decis ca mai bine nu aflu. Ma rog, ma ia o pizda de la intrare cu da, luati loc acolo. Iau. Se face si 45. Liniste si pace, nimic. Se face si 50. Tot liniste, tot pace. Pe la vreo si 55 ma ia in primire o zdreanta (imi place cum trebuie sa iti faci programare, ca oricum nu e respectata; ADOR ASTA). Ca da, luati un loc pe scaun. Iau. Si-mi leaga aia o vrajeala in jurul gatului si … dispare. Vreo 7 minute am stat holbandu-ma la oglinda, ca femeia nu mai venea. In cele din urma a aparut iarasi pizda de la intrare cu “multumesc ca ati asteptat” (gen care plm erau optiunile, fa?) “vine imediat si colega, s-a dus sa bea ceva”. Unde? La pub? Si-i coada? ..

Ma rog, vine aia inapoi si herpaderp, cum sa va tund? Scot telefonul, ii arat o poza din concediu: asa. “Cu aparatul sau cu foarfeca?”. Si/si, p-aici asa, pe-acolo altfel (imi place cand le arat poza si ma intreaba pe mine “cum ajung la rezultatul asta?” Gee, nu stiu in pula mea, nu-s eu frizerul). Aha. OK.

Si-ncepe femeia. Dar era o mica problema. Ba, putea a cacat. Da’ putea asa, nemilos, triumfator. Ma gandeam sa-i zic sa se odihneasca 10 minute, ca paru’ din nas deja mi-a picat, daca mai asteptam 10 minute pleaca si ala din cap de bunavoie. Eeeh, si-a bibilit femeia la paru’ meu vreo 45 de minute pe ceas. Ce pula mea avea de facut nu stiu, da’ atat i-a luat. Si-n tot timpul ala a duhnit a cacat de-ala din parinti campioni, de cea mai buna calitate. Serios.

Ma rog, termina aia de macelarit si ma trimite sa platesc. Ma duc sa platesc, intreb cat costa. 20 de lire. FMM, stabiliment de pizde, ma taxati ca pe tarfe in plm? Da’ ma rog, am scos una de 20 – mmmmpoftiti. Si dau sa plec, da’ ma intorc si intreb “doamna, nu va suparati, da’ cand ati zis ca pleaca sa bea ceva, a plecat sa bea sau s-a cacat pe ea? Ca pute infiorator acolo”. Aia s-a inverzit la fata – cat de neagra era. Si-mi arata scarbita o doamna care statea pe langa mine. Femeia avea ceva bucati de staniol in par (serios, d-ala in care invelesti pestele facut in sare) si i se scurgea ceva vascos si intunecat pe-acolo – sloboz de negru, presupun. Ca “it’s just the product”.

M-am uitat si eu la ea si-am plecat maraind un “it’s only smellz”.

Sa mai treaca ma-ta p-aici.