10 Responses to “Meeting a nice, mediocre person”

  1. Exces says:

    In relatie sexul conteaza foarte mult. Dar, ma rog, nu asta e ideea.
    Ai dreptate, multi se multumesc cu putin. Si chiar si atunci cand observ ca pot mai mult stii ce vor zice? De ce sa ma complic sa o iau iar de la capat? Mai bine raman cu taranca asta sau cu betivanu asta. Cine stie de ce dau mai departe. Si este total eronat. Dar astia sunt oamenii.

  2. Cocolina says:

    “O vezi pe ea, tanti finuta, reusita, nu prea proasta, cu el: zidaru’ cartierului, adunat seara de prin santurile-n care zace beat in propria voma. Iar cand e adunat ii mai fute si doua scatoalce urland ca-i o curva. Iar tanti il duce spasita acasa, incercand sa nu trezeasca toti vecinii.” << asta-i mama cu al doilea si actualul ei sot

  3. Diabolic53 says:

    ce pot sa zic mane decat ca la capitolul asta sunt complet d’acord cu tine, daca ajungi sa te multumesti cu orice doar pentru ca ti-e frica sa speri la ceva mai bun e trist iar eu unu nu agreez persoanele care se multumesc cu orice.

  4. deathy says:

    n-a zis nimeni ca lumea se multumeste cu “orice” dar dupa cum a zis si manowar, in momentul in care si-o ia in barba de 5-10-15-bla-bla ori, marea majoritate ajunge la concluzia ca problema nu este cu cel de sex opus (sau, ma rog, de acelasi sex in unele cazuri) asa ca incepe incet-incet sa accepte o persoana de o calitate mai proasta doar de dragul de a avea pe cineva “apropiat”. asta fara a mai lua in calcul persoanele care primesc o anumita crestere si care se casatoresc (sau convietuiesc) pentru ca asta li se cere (de catre familie, prieteni, etc). in ultima instanta, este o reactie oarecum normala pentru ca oricat de egocentric ai fi, la un moment dat tot realizezi ca poate ai si tu ceva defecte pe care nu ti le accepta oricine asa ca poti ajunge sa accepti si tu pe cineva “inferior”. iar dupa acest moment, intervine ce-a zis exces mai sus, si anume “de ce sa dau cioara din mana pe privighetoarea de pe gard ?” “ma vor considera curva daca divortez, chit ca ala ma znopeste in fiecare seara cand vine beat de la meci”, “ma dezmostenesc parintii daca-mi las nevasta, chit ca se fute cu tot cartierul”, etc. chestiile de genu’ sunt cat se poate de previzibile din partea unei generatii de tampiti care inca mai sunt de parere ca mai bine ai ceva de proasta calitate decat sa n-ai nimic pe langa tine

  5. Cocolina says:

    Mai bine singur si linistit decat cu o persoana care sa-ti futa timpul, increderea, respectul de sine…

  6. Akhenaton says:

    nu prea exista singur si linistit decat daca ai vreo afectiune dubioasa. mie nu-mi plac oamenii linistiti tot timpul. calmi si retrasi. mi se par pretabili la a tine in frigider cadavre de fecioare din care sa-si faca pastrama

  7. bubalus says:

    nah…unii isi doresc sa manance un cacat de unii singuri decat sa imparta o prajitura cu inca 5

    eu stiu si oameni care au ramas singuri ca nimic nu a fost suficient de bun pentru ei dar si care au acceptat prima oferta….

    secretul e de timing….trebuie sa stii cand sa te opresti si sa alegi varianta optima, confortbaila

  8. cătălina letiția says:

    Omul căută, până la urmă, ce-i lipsește. Asta dacă-i în căutare de ceva. Și poate că-i lipsește mediocritatea aia. Uneori e foarte reconfortantă, oricare ar fi costul. Și poate pentru ăia nu există cost, cine știe, o fi marea provocare a vieții lor.

  9. X says:

    Nu oricine e facut sa schimbe partenerii ca pe sosete. Ca sa alegi, trebuie sa fii in stare sa te desparti.

    Stiu ca tu, Manowar, esti campion la aceasta chestie, dar nu toata lumea e.

    Alta problema: nu oricine e un om sociabil, care sa-si poata alege cu adevarat. Si cand nu alegi, iei.. ce pica!

    Sunt multi oameni realizati profesional care au viata personala distrusa. Nu spun ca la toti e asa, dar.. exista aceasta categorie.

  10. edy_wheazel says:

    Sa vezi ce tare ii cand se nimeresc doi sub-mediocrii (da’ cu besini de super-specimene) si relatia nu merge pe motiv de “nepotrivire de caractere”. Bine, ca inainte o fost singuri vreo trei ani si dupa iarasi vreo trei, da’ ii numa’ un detaliu nesemnificativ pentru ei.
    Stiu vreo doua tipe din astea super-faine maritate cu peizani. Adica din aia de-s imaginea tipica a stereotipului de peizan. Unu’ chiar era poreclit “viata satului”. Lunga povestea cu astea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *