O noua zi, un miliard de noi rahaturi

S-a lansat Nexus 5 azi si, normal, la un minut de la lansare, deja comandase Patrick doua – unul pentru el (are ceva iphone cu ecranul futut in pizda) si unul pentru mine. Acum, sa vedem daca o sa si ajunga. La 300 de lire, e un pic mai scump decat ma asteptam, da’ pula mea, sunt 20 de lire, nu 20,000…si, cine stie, poate-o sa ajung sa fac si niste poze/filme care sa arate a filme/poze, nu a ascii art si grafica de wolf3d (originalul)

E a treia zi consecutiva de sala (tot ne gheim pe-acolo de vreo 3 saptamani, sa nu aratam chiar a romani) Cam asta-i distractia mea de dupa program, cica. In prima zi, acum vreo 2-3 saptamani, dupa vreo 2 minute ma dureau genunchii la 2. Pe urma da-i cu 5 minute. Pe urma cu 10. Azi, pula mea, pe variabila (intre viteza a patra si a saptea), am ajuns si eu la 40 de minute. Amin. E cam nasol ca am inceput sa transpir porceste abia dupa vreo 12 minute. Cam jalnic, da’ asta e, sper sa n-ajung sa dau o ora la pedale ca sa simt ceva.

(primu’ care-ntreaba daca-s mile sau kilometri sa ne suga pula, ca nici noi nu ne-am prins, pam-pam)

In rest, toate-s normale. Colegii mei sunt in continuare infect de lenesi, de Patrick inca se mira dupa o luna de cat de nesimporci sunt mizerabilii. O ardem ghei toti trei pe biciclete and shit si ce nu se duce la fututu’ de-acasa se duce cand incepe Patrick sa ma reguleze la sala. Acum facem greutati, acum treci la abdomene cu mingea, acum fute-o pe ma-ta la aprozar. Pula mea.

Bineinteles ca jigodiile de la DVLA sau cum pula mea ii cheama nici acum nu mi-au dat permisul, alta futere cu alte acte. Astept cu-ncredere sa-mi dea rahatul ala nenorocit sa pot sa ma duc sa fut in pizda si restu’ salariului pe-o masina + asigurare.

A fost si cacatul ala de intalnire cu toata echipa pulii mele, ca dom’le, cum sa facem, ca nu ne mai descurcam, ca-s 50 de tichete-n coada. La 20 de angajati in pula mea. Gen, nu putem sa lucram fiecare la 2-3 tichete. Nu avem resurse. Sa mai vina oameni. Huo si muie. Te bufneste si rasu’, daca ar ajunge cretinopatii astia-n Romania ar muri in sloboz de foame, ca nu si-ar gasi un job in 5 ani.

In rest, am facut cunostinta cu una din partile horror ale Angliei: vreo 9 handicapati (microbisti, evident), au infundat puscaria pe 18 luni fiecare. Pentru ca, get this, cantau ceva rahat rasist de-al microbistilor legat de Gary Dobson (alb, viu, in puscarie) si Stephen Lawrence (nigger, mort, doamne-ajuta). Bineinteles, primul l-a omorat pe-al doilea. Mixed feelings, ca sa zic asa. Pe de-o parte, ma bucur, ca detest cretinopatii astia cu fotbalul care au impresia ca se pot urca-n autobuz/tren/orice si toata lumea tre’ sa le rabde jegurile lor de rahati care lucreaza pe salariul minim sau fura pe benefits, ca de mai mult nu-s buni oricum. Toti, de la A la Z, sunt niste ratati. Eu n-am intalnit in viata mea microbist care sa aiba bani de tigari si o bere, toti erau niste patetici de-aia cu povesti nemuritoare, ca si-au uitat pachetul, ca i-au imprumutat 50000 de euro unui tovaras si de-aia n-au a 30-a oara la rand bani de-un cico etc. Pe de alta parte, m-a cam intristat, ca-i horror: adica, intelegeam o amenda de vreo 500 de lire fiecare – amenda penala, evident, nu standard. Asa, cat sa aiba de-un cazier si sa se gandeasca mai bine data viitoare. Da’ asa, pula mea, la puscarie un ai si jumatate pentru c-ai cantat nu stiu ce rahat? No shit. Si, evident, in puscarie, pe banii cui stau? Exact.

Altfel, a fost Halloween. O noua zi tampita, un nou motiv sa se-mbrace care mai de care mai imbecil si sa nu munceasca. Radeam cu Patrick si Alex, c-ar fi dragut sa venim in ceva costume de nazisti and shit – el cica ar fi vrut un costum de-ala de trolaj maxim, cu stickuri de dinamita pe piept, ceva detonator la sto si un prosop pe cap + un punct rosu pe frunte (nu conteaza ca aia-s indienii, aia si era ideea, trolaj, indieni, pakis, same shit). Din pacate, estimez ca n-am ajunge la lucru, ci direct la puscarie. Nasol.

Oh well. Stau pe cur, dau la bicicleta si astept urmatoarea marire de salariu. Iar daca nu…nu stii cand vii, nu stii cand plec.