Engleza e “limba universala” de prea putin timp. Sa nu uitam ca mult timp araba a fost limba universala si chiar si europenii trebuiau sa o invete ca nah…toate chestiile noi erau in araba. La fel si sistemul zecimal, l-am importat tot de pe acolo , dar si aia l-au luat de pe la indieni sau nush pe unde dracu…
Astia de pe vremea lui Ceasca cica au invatat rusa. La fel si mama si tata. Si le-am dat intr-o zi o carte in rusa… ia ziceti mah, ce scrie aici… aaaa ca car ca mar…. :))) mda. La fel ca cu PCul si telefoanele “noi”. Degeaba le arati ca nu vor sa bage la cap, asa ca vina e a lor nu a “sistemului”. Iar in ultimii 25 ani si in Ro filmele sunt majoritatea engleza subtitrata. La fel si History si National Geo la tv.
Eu nu inteleg cum rezista limbi d-astea cu 10—15—20 mil vorbitori cand … plm… in China cam atata lume are un oras nu o tara. Astia ar trebui sa bage a doua limba nativa engleza sau ceva de circulatie internationala, gen cum e in India. Da… e o engleza pocita raaaaau, dar le este buna la ceva, se pot angaja la un call center ceva… :))))
Din puctul meu de vedere sunt cateva mari limbi care merita atentie dupa numarul de vorbitori chineza, engleza, franceza, spaniola&portugheza….. si undeva departe in urma…. germana sa zicem. Araba a cam apus… iar dialectele indiene … nobody outside India cares about them.
Aproape toti musulmanii vorbesc araba exceptand turcii, pakistanezii si malayii. E limba de cult, rugaciune si cea televizata. Nu e o limba banoasa, dar astia au cam luat si vor lua pe viitor toate joburile low skilled. De servicii vor avea nevoie, si li se pot lua banii. La mai multi.
Chinezii… multi nu vorbesc mandarina decat foarte prost si majoritar stiu dialecte locale.
Franceza, spaniola si portugheza sunt limbi de tigani saraci care nu produc altceva decat harfe comuniste si foamete. Astea sunt utile cat sa dai comenzi de 2 beri cand iti iei concediu.
Franceza e poate un caz mai special pentru ca multi arabi din Maghreb vorbesc un dialect in care amesteca araba si franceza.
America de Sud e preponderent spaniolo-portugheza la origine , nu? Eu ma refeream la teritoriile unde poti gasi ceva stiind nush ce limba.
Engleza- cam peste tot dar preponderent in America de Nord, Europa ( unde nu cer limba locala), Australia, Africa de Sud….etc
Stii si franceza? Pai numai bine Canada si fostele teritorii franceze…
Spaniola&portugheza… pt America de Sud, cine ajunge pe acolo… si chiar pt USA am vazut niste anunturi odata unde cereau spaniola. Nu mai stiu in ce stat, dar strange….
Ar invata cineva o limba nordica doar pt un amarat de job daca nu are in vedere si cetatenia? Danemarca, Norvegia, Finlanda…d-astea…. pt ce? Gen… pleci de acolo…iti sunt la fel de folositoare precum latina. Macar cu latina te dai smecher ca stii unele expresii, dar cand mugesti pe vreo limba nordica?
Orice limba vorbita in plus este un avantaj enorm. ENORM. Chiar daca nu pleci in tara aia si nici nu ai de gand sa mergi vreodata acolo. Inseamna oportunitati noi, pe care altii nu le au.
Ar invata cineva o limba nordica doar pt un amarat de job daca nu are in vedere si cetatenia? Danemarca, Norvegia, Finlanda…d-astea…. pt ce?
Da. Pentru ce?
Daca te gandesti doar in termeni de “nu am de gand sa imi iau un job in Danemarca”, limba alora nu ti-e de vreun mare folos. Dar aia e o gandire limitata. Daca te gandesti un pic mai bine, totusi, iti deschide niste oportunitati. Din momentul in care o vorbesti, well, poti incepe sa discuti cu danezi. Brusc, poate ti se pare interesanta o gagica de-acolo. Sau poate iti faci rost de-un job mai de doamne-ajuta nu neaparat in Danemarca, da’ in tara ta (sau alta tara), la o companie care are niste contracte mari cu clienti de-acolo. Sau poate ai tu o afacere si brusc ai acces la piata daneza astfel.
Asa, ca exemplu cam prost ales, sa zicem ca esti blogger. Si ai niste mii de cititori scriind tampenii in limba romana. Iei bani de-o ciunga sau de-un cartus de tigari pe luna din donatii sau ceva de genul. La ocazii, mai bagi nu stiu ce “advertorial” sau harneli. Iei acolo niste sute de euro lunar. Poate iei o mie, dracu’ stie. Da’ poate de maine incepi sa-l scrii si-n daneza. Poate ai cititori de-acolo. Eh, daca bagi o reclama pentru o firma de-acolo, brusc n-o sa mai iei cateva sute de euro pe luna. O sa iei mai mult. Brusc, nu mai ai acces doar la o “piata” relativ saraca.
Eu am invatat engleza acum coispe ani. N-aveam vreo intentie de a pleca vreodata in UK sau in US sau oriunde altundeva. Da’ chiar si-n Romania a deschis niste usi – usi de corporatii, unde engleza era cam obligatorie. Daca te duci la o corporatie daneza din Romania (tre’ sa existe vreuna) iti garantez ca daneza pe CV te va duce undeva in varfu’ listei. La fel stau treburile cu orice alta limba.
Nu mai ganditi la modu’ asta atat de limitat, ma, ca “daca nu plec acolo, doar n-o s-o invat pentru un job”. Nu se rezuma totul la plecat din Romania si luat cetatenie nu stiu unde si nu stiu mai ce cacaturi de-astea.
Am lucrat la un anumit moment pentru niste evrei, intr-o echipa oarecare. Ghici cine-a fost pus sef de echipa? Soferul patronului. Nu pe principiul “Dragnea”, ci pe principiul “ala, desi era roman, muncise in constructii in Israel si stia ebraica; n-avea vreo treaba cu jobul, nu stia decat zidarie si condus, da’ evreu’ doar limba lui o vorbea, pe cine plm sa puna sef?”. Logic, pe ala care vorbea ebraica (sa se-nteleaga cu el) si romana (sa ne spuna noua ce vrea maimuta mare)
Dacă ai de gând sa-l înveți pe junior sa fie talentos la limbi străine, ți-as sugera sa-l expui la vorbitori ai limbii respective cât de rapid poți. Pana pe la vreo 6-7 ani, copiii pot învăța o noua limba cu pronunție impecabila atâta timp cât au cu cine vorbi in limba aia. De par examplu, pentru europeni limbile tonale (gen chineza, dar nu coreeana sau japoneza) sunt cele mai greu de învățat din cauza pronunției tonurilor. Dacă tu crezi ca i-ar folosi așa o limba pe viitor, ia-ți o bonă chinezoaica sau orice chinez care sa interacționeze cu el. Chiar dacă nu o sa devină fluent, creierul lui o sa învețe sa diferențieze toate nenorocitele alea de tonuri, și dacă se decide sa învețe limba in viitor, o sa ii fie mult mai ușor (chiar dacă nu tine minte sa fi auzit/vorbit vreodată chineza înainte). Contrar a ceea ce cred majoritatea oamenilor, copiii nu devin confuzi când trebuie sa vorbească mai multe limbi- cel mult s-ar putea sa le folosească împreuna (juma-juma in aceeași propoziție) pana își mai extind vocabularul. Așa ca vorbește cu el in romană cât de mult poți, nevasta poate sa-i vorbească in maghiara, și de la grădinița învață și engleza. O sa ajute mult pe viitor, probabil știi și tu toate studiile cu copii bilingvi și cum sunt in general mai avansați decât monolingvii prin virtutea faptului ca sunt obișnuiți sa gândească in doua limbi/ sa vadă problemele din doua unghiuri.
Same problem here – doar ca nu cu engleza. Trebuie doar sa continui sa ii vorbesti in romana, iar dupa ce mai creste si o sa-l lasati singur la bunici (fara traducatori, cum ar veni), o sa prinda foarte repede cuvintele lipsa si o sa iasa din starea de comoditate. Ei vorbesc limba care le este mai la indemana si in care stiu mai multe cuvinte.
Acuma nu e asa mare paguba daca nu intelege bunicasa ce zice el, dar se gaseste vreun cretin sa zica ca asta e o problema.
Eu daca ar fi fost sa mai am posibilitatea, as fi invatat inca o limba din asta mai exotica, pe langa engleza. Stiu franceza si spaniola, dar nu sunt prea utile. Am incercat putin cu germana, dar cine cacat mai are chef sa se streseze.
Seful meu a sarit cateva pozitii in tineretea lui pentru ca vorbea chineza. Trebuia sa mai astepte vreo zece pana l-ar fi luat aia in considerare daca nu vorbea chineza.
E vorba mai mult de noroc, nu poti sa zici ca inveti daneza ca sigur vine o companie de acolo dupa tine. Stiu ca nu ai zis asta.
Noi avem așa (2.5 ani): eu vb cu ea RO, cu taica su vb greaca, la creșa franceza; eu cu taica su vorbim engleză între noi, ce sa mai, Babel…
Asta mica vb super bine RO si greaca, iar la creșa are un accent in franceza de se mira si educatoarea de unde l a luat!
Majoritatea copiilor sunt din familii mixte, deci e f. comun pt copii sa vb 2-3 limbi; e uimitor sa vezi ce le poate căpățâna aia mică :)))
Talentul la limbi straine il ai sau nu il ai. Nu se invata. Ne-am tras fir de parabolica peste blocuri, de la un vecin ciumec, la scurt timp dupa ’89. Ala urmarea preponderent posturile nemtesti. S-a lipit de mine germana, asa, cat sa ma descurc, fara sa caut sa se intample asta. Ce carti, ce gramatica, ce plm. Vreo cateva zile mi-am notat cuvinte intr-un caiet. M-a vazut taica-mio si mi-a pus in mana un dictionar ge-ro. L-am folosit fix o zi. Pe urma… on my own, ca ne-am tras parabolica noastra. A urmat italiana, ca ne-am cumparat de-ala, video recorder, si aveam filmele cu Bud Spencer pe casete, in italiana. Engleza si franceza le stiam deja si le-am invatat in continuare. In facultate aveam gagiu care, cum-necum, jongla si el cu aceleasi 4 limbi straine. P-orma s-a apucat maica-mea de urmarit telenovele spaniole si nu mai reuseam sa vorbesc italiana, vorbeam ceva italo-spaniola. In preajma Craciunului m-am dus sa comand pentru cineva niste pizza de la un local unde bucatarul e italian. Bai, nu-mi mai veneau cuvintele in romana, fuck me.
Acu’ nu ma intrebati la ce mi-o folosit, realmente, talentul asta, ca am fost proasta rau.
Cum rămâne cu ungurii de la noi, din România, ăia care vorbesc numai în ungurește ? Știu sigur că există asemenea oameni la noi, că am avut o prietenă care a lucrat intr-un call-center și uneori trebuia sa sune la unguri de prin Transilvania. Și nu putea comunica cu ei, mai ales cu ăia bătrâni, că ăia vorbeau numai ungurește. Cum este să trăiește o viață întreagă într-o țară ca minoritar și să nu vrei să vorbești limba acelei țări ?
America de Sud e preponderent spaniolo-portugheza la origine , nu? Eu ma refeream la teritoriile unde poti gasi ceva stiind nush ce limba.
Tu ai vazut cum traiesc aia in tiganie, favele, ultimul jeg si cum mananca gandaci prin Peru, alea-alea? Singurele tari mai… ‘asa’… sunt Argentina si Chile, mai albe, una produce porumb si soia, si cealalta mere si vin.
Nu-s tocmai medii de afaceri. Portugheza e un avantaj pentru brazilieni pentru ca-n Portugalia e mai putina malarie si mai putina sclavie cu impuscaturi. Dar in Portugalia salariul minim e 500 euro.
In practice, less than 50% of inhabitants in France pay any income tax at all; only around 14% pay at the rate of 30%, and less than 1% pay at the rate of 45%.
Astia nu au asa ceva precum business, au foamete si mai multa foamete. Cine-si deschide o afacere daca la 150k euro castig, care-l face 1% din populatie, iti ia statul jumate. Pulea.
Eu dupa mancat franceza pe paine in scoala am ajuns intr-un final pe un post unde lucrez pe limba asta.
Dar as fi renuntat la cativa ani din viata sa stiu germana, ca asta se invata al dracului de greu, in schimb e mult mai utila in inginerie…
Cum rămâne cu ungurii de la noi, din România, ăia care vorbesc numai în ungurește ? Știu sigur că există asemenea oameni la noi, că am avut o prietenă care a lucrat intr-un call-center și uneori trebuia sa sune la unguri de prin Transilvania. Și nu putea comunica cu ei, mai ales cu ăia bătrâni, că ăia vorbeau numai ungurește. Cum este să trăiește o viață întreagă într-o țară ca minoritar și să nu vrei să vorbești limba acelei țări ?
Ce anume “Cum ramane”? Cum ramane … ce?
Ii doare-n pula de limba romulanilor si nu-s interesati de ea, traiesc in comunitatea lor unde toata lumea vorbeste maghiara.
Nu-i aprob, nu-i aplaud, da’ nu vad problema. Daca le este de ajuns ce pot obtine vorbind doar maghiara, nu vad problema. Ei sa fie sanatosi – si sa obtina recolte record de apa minerala, cartofi si lemn (lemn doar Kerestoy, ei mai putin). Altceva nu cred sa mai creasca in secuime. Poate doar niste negi.
Isi limiteaza prosteste oportunitatile in felul ala, dar probabil ca-s prea batrani sa le mai pese de oportunitati.
Daca te gandesti doar in termeni de “nu am de gand sa imi iau un job in Danemarca”, limba alora nu ti-e de vreun mare folos. Dar aia e o gandire limitata. Daca te gandesti un pic mai bine, totusi, iti deschide niste oportunitati
Corect; orice limba, chiar daca e mai obscura sau nu iti deschide oportunitati directe, iti aduce un avantaj indirect: In momentul in care inveti o limba straina, o sa ai un vocabular in limba aia, iar acea limba are la randul ei cuvinte imprumutate din alte limbi. Gramatica o sa fie diferita fata de limba ta materna, si asa ai sa inveti o noua gramatica si un mod nou de a formula propozitii.
Apoi, cand ti se iveste oportunitatea unui job/unei neveste/orice… care iti cere limba X; cand o sa te apuci sa inveti limba X ai sa vezi ca ah … cunosc topica asta, pentru ca e ca in limba Y pe care am invatat-o mai devreme; ah .. cuvintele astea sunt imprumutate… ah expresia asta e similara cu cea din Y.
Toate limbile se intersecteaza intre ele prin anumite puncte asa ca orice limba straiana cunoscuta e un avantaj!
Am și eu un puștiulache, de vreo 3 ani, născut în UK. Eu român, nevasta româncă, vorbim româna acasa, între noi. Însă cu el, tot în engleză ne iese cel mai ușor. Am început cu planuri mărețe când începea să spună primele cuvinte, dar ne-am dat destul de repede seama că fiind 10 ore pe zi, 5 zile pe săptămână la grădiniță în engleză, șansele noastre sunt cam mici. De înțeles, înțelege cât de cât, dar nici pe departe să fie vreodată fluent, nu cred. Și până una alta, dacă va avea ocazia să învețe încă o limbă sau două în plus la școală, clar aș prefera pentru binele lui ca acele limbi să fie spaniola și eventual chineza, astea îl vor ajuta mult mai mult în viață. La fel cum pe mine m-a ajutat enorm engleza, pe care părinții au insistat să o învăț încă de la grădiniță (da, chiar înainte de ’89…). Or fi fost ai mei vizionari sau doar hipsteri de comunism nu știu, dar cu ce am rămas eu din asta este că e foarte util ca și copil să înveți să vorbești fluent limbi de circulație largă, preferabil ale hegemonului/hegemonilor lumii din perioada când vei ajunge la maturitate.
@OQL: eu chiar nu vad de ce ne-am mai chinui cu romana, desi ni s-a spus sa vorbim romana cu el acasa.
Probabil o va invata oricum (improbabil sa invete si gramatica), dar nu prea vad la ce i-ar putea folosi. Chiar nu cred ca va ajunge Romania sa conduca lumea in urmatorii 50 de ani.
Momentan, oricum vorbeste romgleza. Mai e mult pana departe.
Copiii se adapteaza foarte usor la limbile straine, daca le aud zilnic si sunt nevoiti sa le vorbeasca si ei. Stiu un copil, mama evreica romanca, tatal evreu din Israel, crescut o vreme in Chile, cu bona rusoaica. Vorbea cu maica-sa si bunica-sa pe romaneste, cu ta-su in ebraica, cu bona in rusa si la gradinita in Chile le rupea pe spaniola binisor de tot. Probabil ca acum a uitat deja spaniola, ca s-au mutat inapoi in Israel de ceva vreme, dar sigur e loc pentru alta limba. Poate la inceput le combina, dar o sa invete sa separe limbile intre ele si o sa stie cu cine ce limba sa vorbeasca.
Situație similară p-aci, el italian născut și crescut în Egypt, ea ethiopiancă bona filipineză, puștiul vorbea așa: maimuțeasca lu’ mă-sa, tagalog cu bona, italiană cu bunică-sa, engleză și arabă cu tac-su, arabă și niște tamil (colegi indieni) de la școală.
Alta situatie: el spaniol, ea romanca. Pustiul vorbeste cu tac-su spanioleasca, cu ma-sa romaneste, plus engleza si araba de la gradinita (trei ani jumate). La ce-i fololoseste la al tau sa stie romaneste? Ia de-aici: astia de mai sus, cand s-au casatorit au convenit ca doua sapt sa vorbeasca romaneste si doua spaniola. Ne-am vazut la o bere la un moment dat cand era perioada de spaniola si ei vorbeau romaneste. Ii intreb de ce romaneste, ca parca erau alea doua saptamani de romana. Raspunsul lui: pai eram in spaniola, am inceput sa ne certam si cand am ajuns la injuraturi, am trecut amandoi la romana, ca e mult mai bogata. Si am ramas la romana 🙂
Copiii invata foarte usor limbile straine cand sunt mici si pot foarte usor sa jongleze cu ele. Teoria e ca, in cuplurile bilingve, fiecare sa isi vorbeasca limba lui si sa nu amestece limbile, altfel il va deruta si mai mult pe copil.
Tu nu ai de ce sa-ti faci griji, engleza o va invata de la gradinita, televizor, colegi, prieteni, sigura expunere catre romana vei fi tu si bunicii din cand in cand.
Eu o sa vorbesc cu copii mei in romana, germana o vor invata la gradinita. Ma gandesc ca romana ii va ajuta sa vb cu bunicii (care nu stiu alte limbi straine) si apoi sa invete alte limbi latine (franceza, spaniola, italiana). Ma uit la nemti cat de greu le este sa invete spaniola. Engleza – meditatii cand vor fi mai mari.
Cat despre ce limba e mai folositoare, eu nu ma iau dupa nr de vorbitori ci ce poti sa faci si unde poti sa lucrezi / traiesti cu limba aceea. Stiu ca sunt subiectiv, dar pentru mine germana e mai importanta ca spaniola: Germania, Austria, Elvetia (regiunea DACH) vs. Spania si toti sarmanii din America Centrala si Latina.
Din experienta si cunostiinte pot spune ca totul se uita fara exercitiu, indiferent de varsta la care inveti. Aveam o colega care rupea germana (bunicul german) in primara si alta care a facut germana doar la facultate. Rezultatul: aia care a facut germana in facultate chiar stie germana pe cand cealalta isi aduce aminte ceva vag dar nici nu mai intelege macar. La fel si mama cu rusa, pe care a facut-o 12 ani de scoala. La fel si eu cu franceza pana cand sa ma angajez la francezi. Le-am zis “medium” level si cand au inceput aia sa vorbeasca doar reuseam sa inteleg ceva, de vorbit din parti. Dupa vreo 3 luni, era ca si cum as fi luat-o de la zero dar chiar ma descurcam la nivel profesional in sensul ca vorbeam la telefon si scriam mail-uri in franceza (cu autocomplete).
Unlock with Patreon
Engleza e “limba universala” de prea putin timp. Sa nu uitam ca mult timp araba a fost limba universala si chiar si europenii trebuiau sa o invete ca nah…toate chestiile noi erau in araba. La fel si sistemul zecimal, l-am importat tot de pe acolo , dar si aia l-au luat de pe la indieni sau nush pe unde dracu…
Astia de pe vremea lui Ceasca cica au invatat rusa. La fel si mama si tata. Si le-am dat intr-o zi o carte in rusa… ia ziceti mah, ce scrie aici… aaaa ca car ca mar…. :))) mda. La fel ca cu PCul si telefoanele “noi”. Degeaba le arati ca nu vor sa bage la cap, asa ca vina e a lor nu a “sistemului”. Iar in ultimii 25 ani si in Ro filmele sunt majoritatea engleza subtitrata. La fel si History si National Geo la tv.
Eu nu inteleg cum rezista limbi d-astea cu 10—15—20 mil vorbitori cand … plm… in China cam atata lume are un oras nu o tara. Astia ar trebui sa bage a doua limba nativa engleza sau ceva de circulatie internationala, gen cum e in India. Da… e o engleza pocita raaaaau, dar le este buna la ceva, se pot angaja la un call center ceva… :))))
Din puctul meu de vedere sunt cateva mari limbi care merita atentie dupa numarul de vorbitori chineza, engleza, franceza, spaniola&portugheza….. si undeva departe in urma…. germana sa zicem. Araba a cam apus… iar dialectele indiene … nobody outside India cares about them.
Aproape toti musulmanii vorbesc araba exceptand turcii, pakistanezii si malayii. E limba de cult, rugaciune si cea televizata. Nu e o limba banoasa, dar astia au cam luat si vor lua pe viitor toate joburile low skilled. De servicii vor avea nevoie, si li se pot lua banii. La mai multi.
Chinezii… multi nu vorbesc mandarina decat foarte prost si majoritar stiu dialecte locale.
Franceza, spaniola si portugheza sunt limbi de tigani saraci care nu produc altceva decat harfe comuniste si foamete. Astea sunt utile cat sa dai comenzi de 2 beri cand iti iei concediu.
Franceza e poate un caz mai special pentru ca multi arabi din Maghreb vorbesc un dialect in care amesteca araba si franceza.
America de Sud e preponderent spaniolo-portugheza la origine , nu? Eu ma refeream la teritoriile unde poti gasi ceva stiind nush ce limba.
Engleza- cam peste tot dar preponderent in America de Nord, Europa ( unde nu cer limba locala), Australia, Africa de Sud….etc
Stii si franceza? Pai numai bine Canada si fostele teritorii franceze…
Spaniola&portugheza… pt America de Sud, cine ajunge pe acolo… si chiar pt USA am vazut niste anunturi odata unde cereau spaniola. Nu mai stiu in ce stat, dar strange….
Ar invata cineva o limba nordica doar pt un amarat de job daca nu are in vedere si cetatenia? Danemarca, Norvegia, Finlanda…d-astea…. pt ce? Gen… pleci de acolo…iti sunt la fel de folositoare precum latina. Macar cu latina te dai smecher ca stii unele expresii, dar cand mugesti pe vreo limba nordica?
Orice limba vorbita in plus este un avantaj enorm. ENORM. Chiar daca nu pleci in tara aia si nici nu ai de gand sa mergi vreodata acolo. Inseamna oportunitati noi, pe care altii nu le au.
Da. Pentru ce?
Daca te gandesti doar in termeni de “nu am de gand sa imi iau un job in Danemarca”, limba alora nu ti-e de vreun mare folos. Dar aia e o gandire limitata. Daca te gandesti un pic mai bine, totusi, iti deschide niste oportunitati. Din momentul in care o vorbesti, well, poti incepe sa discuti cu danezi. Brusc, poate ti se pare interesanta o gagica de-acolo. Sau poate iti faci rost de-un job mai de doamne-ajuta nu neaparat in Danemarca, da’ in tara ta (sau alta tara), la o companie care are niste contracte mari cu clienti de-acolo. Sau poate ai tu o afacere si brusc ai acces la piata daneza astfel.
Asa, ca exemplu cam prost ales, sa zicem ca esti blogger. Si ai niste mii de cititori scriind tampenii in limba romana. Iei bani de-o ciunga sau de-un cartus de tigari pe luna din donatii sau ceva de genul. La ocazii, mai bagi nu stiu ce “advertorial” sau harneli. Iei acolo niste sute de euro lunar. Poate iei o mie, dracu’ stie. Da’ poate de maine incepi sa-l scrii si-n daneza. Poate ai cititori de-acolo. Eh, daca bagi o reclama pentru o firma de-acolo, brusc n-o sa mai iei cateva sute de euro pe luna. O sa iei mai mult. Brusc, nu mai ai acces doar la o “piata” relativ saraca.
Eu am invatat engleza acum coispe ani. N-aveam vreo intentie de a pleca vreodata in UK sau in US sau oriunde altundeva. Da’ chiar si-n Romania a deschis niste usi – usi de corporatii, unde engleza era cam obligatorie. Daca te duci la o corporatie daneza din Romania (tre’ sa existe vreuna) iti garantez ca daneza pe CV te va duce undeva in varfu’ listei. La fel stau treburile cu orice alta limba.
Nu mai ganditi la modu’ asta atat de limitat, ma, ca “daca nu plec acolo, doar n-o s-o invat pentru un job”. Nu se rezuma totul la plecat din Romania si luat cetatenie nu stiu unde si nu stiu mai ce cacaturi de-astea.
Am lucrat la un anumit moment pentru niste evrei, intr-o echipa oarecare. Ghici cine-a fost pus sef de echipa? Soferul patronului. Nu pe principiul “Dragnea”, ci pe principiul “ala, desi era roman, muncise in constructii in Israel si stia ebraica; n-avea vreo treaba cu jobul, nu stia decat zidarie si condus, da’ evreu’ doar limba lui o vorbea, pe cine plm sa puna sef?”. Logic, pe ala care vorbea ebraica (sa se-nteleaga cu el) si romana (sa ne spuna noua ce vrea maimuta mare)
Pampam.
Dacă ai de gând sa-l înveți pe junior sa fie talentos la limbi străine, ți-as sugera sa-l expui la vorbitori ai limbii respective cât de rapid poți. Pana pe la vreo 6-7 ani, copiii pot învăța o noua limba cu pronunție impecabila atâta timp cât au cu cine vorbi in limba aia. De par examplu, pentru europeni limbile tonale (gen chineza, dar nu coreeana sau japoneza) sunt cele mai greu de învățat din cauza pronunției tonurilor. Dacă tu crezi ca i-ar folosi așa o limba pe viitor, ia-ți o bonă chinezoaica sau orice chinez care sa interacționeze cu el. Chiar dacă nu o sa devină fluent, creierul lui o sa învețe sa diferențieze toate nenorocitele alea de tonuri, și dacă se decide sa învețe limba in viitor, o sa ii fie mult mai ușor (chiar dacă nu tine minte sa fi auzit/vorbit vreodată chineza înainte). Contrar a ceea ce cred majoritatea oamenilor, copiii nu devin confuzi când trebuie sa vorbească mai multe limbi- cel mult s-ar putea sa le folosească împreuna (juma-juma in aceeași propoziție) pana își mai extind vocabularul. Așa ca vorbește cu el in romană cât de mult poți, nevasta poate sa-i vorbească in maghiara, și de la grădinița învață și engleza. O sa ajute mult pe viitor, probabil știi și tu toate studiile cu copii bilingvi și cum sunt in general mai avansați decât monolingvii prin virtutea faptului ca sunt obișnuiți sa gândească in doua limbi/ sa vadă problemele din doua unghiuri.
Same problem here – doar ca nu cu engleza. Trebuie doar sa continui sa ii vorbesti in romana, iar dupa ce mai creste si o sa-l lasati singur la bunici (fara traducatori, cum ar veni), o sa prinda foarte repede cuvintele lipsa si o sa iasa din starea de comoditate. Ei vorbesc limba care le este mai la indemana si in care stiu mai multe cuvinte.
Acuma nu e asa mare paguba daca nu intelege bunicasa ce zice el, dar se gaseste vreun cretin sa zica ca asta e o problema.
Eu daca ar fi fost sa mai am posibilitatea, as fi invatat inca o limba din asta mai exotica, pe langa engleza. Stiu franceza si spaniola, dar nu sunt prea utile. Am incercat putin cu germana, dar cine cacat mai are chef sa se streseze.
Seful meu a sarit cateva pozitii in tineretea lui pentru ca vorbea chineza. Trebuia sa mai astepte vreo zece pana l-ar fi luat aia in considerare daca nu vorbea chineza.
E vorba mai mult de noroc, nu poti sa zici ca inveti daneza ca sigur vine o companie de acolo dupa tine. Stiu ca nu ai zis asta.
Bah, tu nu esti patriot? plm, o limba avem si noi…si o gaura-n cur! :))
Cum mai cere fi-tu o paine la chioscul din coltul strazii cand o sa isi viziteze bunicii? Chiar asa sa va faca de ras?
#nu_poti_cumpara_paine_in_secuime
Noi avem așa (2.5 ani): eu vb cu ea RO, cu taica su vb greaca, la creșa franceza; eu cu taica su vorbim engleză între noi, ce sa mai, Babel…
Asta mica vb super bine RO si greaca, iar la creșa are un accent in franceza de se mira si educatoarea de unde l a luat!
Majoritatea copiilor sunt din familii mixte, deci e f. comun pt copii sa vb 2-3 limbi; e uimitor sa vezi ce le poate căpățâna aia mică :)))
Talentul la limbi straine il ai sau nu il ai. Nu se invata. Ne-am tras fir de parabolica peste blocuri, de la un vecin ciumec, la scurt timp dupa ’89. Ala urmarea preponderent posturile nemtesti. S-a lipit de mine germana, asa, cat sa ma descurc, fara sa caut sa se intample asta. Ce carti, ce gramatica, ce plm. Vreo cateva zile mi-am notat cuvinte intr-un caiet. M-a vazut taica-mio si mi-a pus in mana un dictionar ge-ro. L-am folosit fix o zi. Pe urma… on my own, ca ne-am tras parabolica noastra. A urmat italiana, ca ne-am cumparat de-ala, video recorder, si aveam filmele cu Bud Spencer pe casete, in italiana. Engleza si franceza le stiam deja si le-am invatat in continuare. In facultate aveam gagiu care, cum-necum, jongla si el cu aceleasi 4 limbi straine. P-orma s-a apucat maica-mea de urmarit telenovele spaniole si nu mai reuseam sa vorbesc italiana, vorbeam ceva italo-spaniola. In preajma Craciunului m-am dus sa comand pentru cineva niste pizza de la un local unde bucatarul e italian. Bai, nu-mi mai veneau cuvintele in romana, fuck me.
Acu’ nu ma intrebati la ce mi-o folosit, realmente, talentul asta, ca am fost proasta rau.
Cum rămâne cu ungurii de la noi, din România, ăia care vorbesc numai în ungurește ? Știu sigur că există asemenea oameni la noi, că am avut o prietenă care a lucrat intr-un call-center și uneori trebuia sa sune la unguri de prin Transilvania. Și nu putea comunica cu ei, mai ales cu ăia bătrâni, că ăia vorbeau numai ungurește. Cum este să trăiește o viață întreagă într-o țară ca minoritar și să nu vrei să vorbești limba acelei țări ?
Tu ai vazut cum traiesc aia in tiganie, favele, ultimul jeg si cum mananca gandaci prin Peru, alea-alea? Singurele tari mai… ‘asa’… sunt Argentina si Chile, mai albe, una produce porumb si soia, si cealalta mere si vin.
Nu-s tocmai medii de afaceri. Portugheza e un avantaj pentru brazilieni pentru ca-n Portugalia e mai putina malarie si mai putina sclavie cu impuscaturi. Dar in Portugalia salariul minim e 500 euro.
Cat despre franceza, sa fim seriosi, https://www.french-property.com/guides/france/finance-taxation/taxation/calculation-tax-liability/rates/
In practice, less than 50% of inhabitants in France pay any income tax at all; only around 14% pay at the rate of 30%, and less than 1% pay at the rate of 45%.
Astia nu au asa ceva precum business, au foamete si mai multa foamete. Cine-si deschide o afacere daca la 150k euro castig, care-l face 1% din populatie, iti ia statul jumate. Pulea.
Eu dupa mancat franceza pe paine in scoala am ajuns intr-un final pe un post unde lucrez pe limba asta.
Dar as fi renuntat la cativa ani din viata sa stiu germana, ca asta se invata al dracului de greu, in schimb e mult mai utila in inginerie…
Ce anume “Cum ramane”? Cum ramane … ce?
Ii doare-n pula de limba romulanilor si nu-s interesati de ea, traiesc in comunitatea lor unde toata lumea vorbeste maghiara.
Nu-i aprob, nu-i aplaud, da’ nu vad problema. Daca le este de ajuns ce pot obtine vorbind doar maghiara, nu vad problema. Ei sa fie sanatosi – si sa obtina recolte record de apa minerala, cartofi si lemn (lemn doar Kerestoy, ei mai putin). Altceva nu cred sa mai creasca in secuime. Poate doar niste negi.
Isi limiteaza prosteste oportunitatile in felul ala, dar probabil ca-s prea batrani sa le mai pese de oportunitati.
Corect; orice limba, chiar daca e mai obscura sau nu iti deschide oportunitati directe, iti aduce un avantaj indirect: In momentul in care inveti o limba straina, o sa ai un vocabular in limba aia, iar acea limba are la randul ei cuvinte imprumutate din alte limbi. Gramatica o sa fie diferita fata de limba ta materna, si asa ai sa inveti o noua gramatica si un mod nou de a formula propozitii.
Apoi, cand ti se iveste oportunitatea unui job/unei neveste/orice… care iti cere limba X; cand o sa te apuci sa inveti limba X ai sa vezi ca ah … cunosc topica asta, pentru ca e ca in limba Y pe care am invatat-o mai devreme; ah .. cuvintele astea sunt imprumutate… ah expresia asta e similara cu cea din Y.
Toate limbile se intersecteaza intre ele prin anumite puncte asa ca orice limba straiana cunoscuta e un avantaj!
Am și eu un puștiulache, de vreo 3 ani, născut în UK. Eu român, nevasta româncă, vorbim româna acasa, între noi. Însă cu el, tot în engleză ne iese cel mai ușor. Am început cu planuri mărețe când începea să spună primele cuvinte, dar ne-am dat destul de repede seama că fiind 10 ore pe zi, 5 zile pe săptămână la grădiniță în engleză, șansele noastre sunt cam mici. De înțeles, înțelege cât de cât, dar nici pe departe să fie vreodată fluent, nu cred. Și până una alta, dacă va avea ocazia să învețe încă o limbă sau două în plus la școală, clar aș prefera pentru binele lui ca acele limbi să fie spaniola și eventual chineza, astea îl vor ajuta mult mai mult în viață. La fel cum pe mine m-a ajutat enorm engleza, pe care părinții au insistat să o învăț încă de la grădiniță (da, chiar înainte de ’89…). Or fi fost ai mei vizionari sau doar hipsteri de comunism nu știu, dar cu ce am rămas eu din asta este că e foarte util ca și copil să înveți să vorbești fluent limbi de circulație largă, preferabil ale hegemonului/hegemonilor lumii din perioada când vei ajunge la maturitate.
@OQL: eu chiar nu vad de ce ne-am mai chinui cu romana, desi ni s-a spus sa vorbim romana cu el acasa.
Probabil o va invata oricum (improbabil sa invete si gramatica), dar nu prea vad la ce i-ar putea folosi. Chiar nu cred ca va ajunge Romania sa conduca lumea in urmatorii 50 de ani.
Momentan, oricum vorbeste romgleza. Mai e mult pana departe.
Copiii se adapteaza foarte usor la limbile straine, daca le aud zilnic si sunt nevoiti sa le vorbeasca si ei. Stiu un copil, mama evreica romanca, tatal evreu din Israel, crescut o vreme in Chile, cu bona rusoaica. Vorbea cu maica-sa si bunica-sa pe romaneste, cu ta-su in ebraica, cu bona in rusa si la gradinita in Chile le rupea pe spaniola binisor de tot. Probabil ca acum a uitat deja spaniola, ca s-au mutat inapoi in Israel de ceva vreme, dar sigur e loc pentru alta limba. Poate la inceput le combina, dar o sa invete sa separe limbile intre ele si o sa stie cu cine ce limba sa vorbeasca.
Situație similară p-aci, el italian născut și crescut în Egypt, ea ethiopiancă bona filipineză, puștiul vorbea așa: maimuțeasca lu’ mă-sa, tagalog cu bona, italiană cu bunică-sa, engleză și arabă cu tac-su, arabă și niște tamil (colegi indieni) de la școală.
Alta situatie: el spaniol, ea romanca. Pustiul vorbeste cu tac-su spanioleasca, cu ma-sa romaneste, plus engleza si araba de la gradinita (trei ani jumate). La ce-i fololoseste la al tau sa stie romaneste? Ia de-aici: astia de mai sus, cand s-au casatorit au convenit ca doua sapt sa vorbeasca romaneste si doua spaniola. Ne-am vazut la o bere la un moment dat cand era perioada de spaniola si ei vorbeau romaneste. Ii intreb de ce romaneste, ca parca erau alea doua saptamani de romana. Raspunsul lui: pai eram in spaniola, am inceput sa ne certam si cand am ajuns la injuraturi, am trecut amandoi la romana, ca e mult mai bogata. Si am ramas la romana 🙂
Copiii invata foarte usor limbile straine cand sunt mici si pot foarte usor sa jongleze cu ele. Teoria e ca, in cuplurile bilingve, fiecare sa isi vorbeasca limba lui si sa nu amestece limbile, altfel il va deruta si mai mult pe copil.
Tu nu ai de ce sa-ti faci griji, engleza o va invata de la gradinita, televizor, colegi, prieteni, sigura expunere catre romana vei fi tu si bunicii din cand in cand.
Eu o sa vorbesc cu copii mei in romana, germana o vor invata la gradinita. Ma gandesc ca romana ii va ajuta sa vb cu bunicii (care nu stiu alte limbi straine) si apoi sa invete alte limbi latine (franceza, spaniola, italiana). Ma uit la nemti cat de greu le este sa invete spaniola. Engleza – meditatii cand vor fi mai mari.
Cat despre ce limba e mai folositoare, eu nu ma iau dupa nr de vorbitori ci ce poti sa faci si unde poti sa lucrezi / traiesti cu limba aceea. Stiu ca sunt subiectiv, dar pentru mine germana e mai importanta ca spaniola: Germania, Austria, Elvetia (regiunea DACH) vs. Spania si toti sarmanii din America Centrala si Latina.
Din experienta si cunostiinte pot spune ca totul se uita fara exercitiu, indiferent de varsta la care inveti. Aveam o colega care rupea germana (bunicul german) in primara si alta care a facut germana doar la facultate. Rezultatul: aia care a facut germana in facultate chiar stie germana pe cand cealalta isi aduce aminte ceva vag dar nici nu mai intelege macar. La fel si mama cu rusa, pe care a facut-o 12 ani de scoala. La fel si eu cu franceza pana cand sa ma angajez la francezi. Le-am zis “medium” level si cand au inceput aia sa vorbeasca doar reuseam sa inteleg ceva, de vorbit din parti. Dupa vreo 3 luni, era ca si cum as fi luat-o de la zero dar chiar ma descurcam la nivel profesional in sensul ca vorbeam la telefon si scriam mail-uri in franceza (cu autocomplete).