147 Responses to “Septembrie”

  1. Orbu says:

    Cat de repede ai reusit sa-l muti de la scoala unde aveati casa catre unde locuiesti acuma?

  2. IulianS says:

    La scoala/in comunitate e alt om, relax. Ai mei sunt total diferiti.

  3. Magda says:

    Ca pula mea, probabil o sa fie un pic ciudat sa descopere ca nu-i buricu’ planetei, miezu’ din dodoasca etc.

    Pai n-a descoperit asta la nursery? N-ar trebui sa fie mare diferenta la Reception class.

  4. C says:

    macar o sa-i futa pe altii la icre vreo 6 ore pe zi
    Asta. 🙂

  5. CID says:

    Eh,acum descoperiti de ce profesorii au spor de stres.Tu trebuie sa suporti unul,care-i si al tau,ei trebuie sa suporte 30 !

  6. AI says:

    Nu jubila prea tare.

    Probabil la gradinita n-a fost.
    Oricum nu anii mai recenti in care sa conteze.
    Nici nu cred ca a mai socializat altfel.

    O sa aiba probleme de adaptere. O sa fie stresat. Stresul o sa-l aduca acasa.
    Gen “tata mama nu ma iubiti de ma trimiteti in infernul ala”.
    Stiu unul care a fentat gradinita asa. Iar cand se apropia scoala parintii deja erau f. fascinati de “home schooling”. Nu stiu ce au facut pana la urma ca n-am tinut legatura.

    Niste stres s-ar putea sa mai lase si pe acolo.
    Gen o sa mai ia pe cineva la bataie si tu ai sa fii chemat sa dai socoteala.
    Si trimiteri la psiholog si etc.
    Chestii gen: “Tati de unde se cumpara o pusca? Am nevoie de ea la scoala”
    True story again.

    Se intampla si la cei care au fost deja la gradinita dar dintr-un motiv sau altul n-au reusit sa se adapteze.
    Sau poate e genul interiorizat si toata treaba asta o sa-l afecteze dar o sa lase sa se vada f. putin.

    Exista si posibiitatea, mica, dar exista, sa-i placa, sa socializeze si etc.
    Dar daca lucrurile stau acum la modul ca se crede buricul pamantului & centrul Universului – indoielnic ca o sa revina pe pamant fara buseala.

  7. Manowar says:

    Eh,acum descoperiti de ce profesorii au spor de stres.Tu trebuie sa suporti unul,care-i si al tau,ei trebuie sa suporte 30 !

    Nah. Aia nu-s ai lor. Li se brehane.

  8. Zuza says:

    Dar daca lucrurile stau acum la modul ca se crede buricul pamantului & centrul Universului
    Toti sunt asa cand sunt mici. Toate lucrurile se intampla “din cauza lor” sau “pentru ei”. Si rele, si bune.

    Nah. Aia nu-s ai lor. Li se brehane.

    Crezi? 🙂 Hai sa nu filosofam prea departe si prea subtil, in chestii care tin de viziunea asupra predarii – invatarii, in cazul unui prof care spune de ex “eu am predat, mai departe e problema voastra daca sunteti motivati sa invatati sau aveti capacitatea” (= i se brehane), dar imagineaza-ti doar ca doi profi de serviciu, care stau de paza in timpul pauzei pe coridor, au de supravegheat 90 de copii de sase – sapte ani (trei clase pregatitoare). Oare ce pot face atatia copii mici la un loc si cat de relaxati pot fi profesorii?

  9. ivanilici says:

    Până pe la vreo 8 ani cam toți copiii cred că-s centrul universului. E drept că sunt momente în care îți vine să-i iei cum îl lua Greuceanu pe zmeu, da’ în general sunt super simpatici, un carusel de emoții și se bucură enorm dacă le acorzi atenție. Bucură-te de timpul petrecut împreună cu el, îți va lipsi. 🙂

  10. Manowar says:

    @zuza: like what, ce anume pot face boracii aia in scoala? Sumo?

    …si hai sa nu le plangem prea mult de mila profesorilor. Inteleg ca e scump sa iei concediu 3 luni, dar plm, se descurca ei, nu? Oricum trebuie sa se odihneasca dupa jumatatea de norma full time.

    @ivanilici: mi-ar lipsi daca ar avea alta varsta si as discuta chestii cu el. Dar pana una-alta, ne jucam cu baloane and shit. Grafica e 4k, dar story-ul suge.

  11. Ady says:

    @Mano, da, pot face sumo. Sau se pot cățara pe toate chestiile posibile și mai ales pe alea imposibile și se pot pune în pericol, pe ei înșiși și pe alții în toate felurile la care te poți gândi și de vreo câteva ori mai multe care nici nu ți-ar fi trecut prin cap.
    Și sunt 2 profesori de serviciu care răspund cu capul (la propriu) pt ăia 90 de plozi.
    Gândește-te la toate tâmpeniile pe care le-ai făcut în copilărie, adaugă internetul (tu te puteai inspira doar din ceea ce făceau cunoscuții tăi, ei se pot inspira din prostiile tuturor plozilor planetei) și imaginează-ți că ar trebui să păstrezi vii și neatinși 30-40-50 plozi care fac toate alea în același timp.

  12. vinil says:

    Mda…maica-mea e profesoara de ceva materie din asta de care nu ii pasa nimanui gen educatie tehnologica prin ceva comuna sinistra de prin .ro. Viata, grea, profesorii platiti putin….pentru cele 4 ore pe zi pe care le lucreaza, 5 in zilele proaste. Dupa care vacanta 3 luni gen.

    Pe bune, daca suportam sa lucrez la stat si sa incep pe bani de seminte, aia e cariera de vis.
    Putine ore, copilasi dificili, dar nu esti responsabil decat sa nu se raneasca major, ca in rest, nimanui nu ii pasa daca stiu sau nu ceva ce oricum nu prea le trebuie la cules capsuni dupa. Mda, multa raspundere, toti plang care mai de care ca’s platiti putin, dar n-ar face unul fata la ceva in mediul privat vreo saptamana, sa vada ce’s 10 ore de munca pe zi si deadline, analiza rezultatelor la sange, etc.
    Cam din familie am inceput sa urasc bugetarii gen. Castiga triplu fata de skilluri/responsabilitati/efort depus/work-life ballance/job security, dar numai ei nu vad asta si bocesc constant. M-ar amuza sa ii vad cum fac fata in privat pe triplu de munca si jumate din salarii cu skillurile lor irelevante.

  13. Deria says:

    @AI

    Tu cat de nou esti p-aici-sa, de fapt?

  14. Deria says:

    @Mano

    Pot inclusiv sa se omoare unii pe altii (true story). Da’ toti speram ca mortu’ sa nu fie al nostru.

  15. ivanilici says:

    @Manowar: ca să discute chestii cu tine la acea “altă vârstă” e important să petreci timp acum cu el.

  16. Daria says:

    @Deria – gand la gand 😉
    Am impresia ca e doar pasiunea tipica: hai sa trolam si sa comentam ca sa ne aflam in treaba.

    Orice copil se simte buricul pamantului. Cum am ajuns sa discutam de arme si alte chestiuni apocaliptice, zau dc pricep.

  17. Ady says:

    @Vinil, înseamnă că problema a fost la maică-ta sau ce rudă mai era bugetar.
    Maică-mea a fost aproape 40 de ani educatoare (s-a pensionat între timp), taică-meu e încă profesor (de matematică).
    S-ar fi descurcat la privat fără cea mai mică apăsare, oricând, oricum, din orice poziție, chiar și în comă fiind. Ba chiar cred că le-ar fi fost mai ușor.

  18. Zuza says:

    @zuza: like what, ce anume pot face boracii aia in scoala? Sumo?

    Si sumo si unele chestii in locul carora ti-ai fi dorit sa faca sumo. De exemplu, la etaj fiind, pot incerca sa vada daca incap pe sub balustrada. Daca pot deschide geamul clasei (la etaj, fara gratii din alea ca de inchisoare la geam) sa strige afara si aia sa se intoarca sa ii vada. Sa sara de pe o banca pe alta prin clasa, ca la “parkour” (in timp ce striga “parkour”, “parkour”), ceva cam asa https://www.youtube.com/watch?v=m4N3TjJd5a8 o alergare ca in Prince of Persia.

    Sau chestii minore care ar fi foarte amuzante daca n-ar fi treaba ta sa mediezi conflictele lor si sa tii clasa in liniste:
    – Doamnaaa, m-a batut!
    – El m-a injurat! Mi-a zis “parfumatule”!

    – Doamnaaa, m-a tras de par!
    – Mi-a furat plastilina!
    – Era plastilina mea, eu am adus-o astazi de acasa.
    – Ba nu, eu am adus-o astazi de acasa!

    – Doamnaaa, mi-a furat mancarea din ghiozdan!

    – Doamnaaa, imi ia aerul!
    Etc, etc.

  19. vinil says:

    @Adi
    Nah, provin din ceva gen 3 generatii de bugetari marunti. N-am vazut nici unul pana acum sa fie capabil sa faca ceva serios. Poate or fi ai tai mai varf, si le placea sa lucreze pe maruntis. Sau poate meditatii, nah.
    Zic ca majoritatea pe care ii vad sunt utili ca igrasia. Gen cea mai buna profesoara de informatica din Iasi nu cred ca a invatat ceva nou din domeniu de prin anii 90, sau cand s-a scris C-ul. Mereu preda aceleasi prostii obosite gen problema reginelor si mie, si surioarei mele mai mici, si probabil generatiilor viitoare. Eu, in schimb, ceva programator de 2 lei ce sunt, invat mereu, si deabia de tin pasul cu industria. Si lucrez pe branci, nu stiu cum arata casa inainte de ora 18 in cel mai bun caz posibil, desi de multe ori ma prinde 22 la firma. Si nu’s vreo elita, sunt mediocru, adica tin pasul cu industria si atat. Dar pus langa respectiva, probabil ii pot da lectii la cei 28 de ani ai mei.
    Asta e diferenta. Bugetarii in special din invatamant isi permit sa stagneze si sa lucreze ore de lux. Si nici nu am auzit de vro unul sa fie dat afara ca “bai, nu a luat nici unul bacul din seria ta, afara!”. Pe cand eu, daca nu iese proiectul sau ceva…overtime neplatit sau probabil evaluari nasoale si papa.
    Nu mi se pare ca isi merita banii, dar nah.
    Acum nu vreau sa continuam prea off-topic. Or fi ai tai speciali, dar eu ma uit pe hartie la (ore de lucru, job security, timp liber, responsabilitate)/ salariu, si parca e mult mai bine la ei.

  20. Manowar says:

    @Zuza: as avea ceva simpatie pentru tine, da’ stim amandoi ca poti sa latri la ei sa se potoleasca si, pana una-alta, e greu sa ti se rupa inima de profesori. Nu de alta, da’ eu n-am avut luxul de-a preda aceeasi lectie inutila timp de 10-20 de ani. Eu tot tre’ sa invat chestii noi, sa alerg dupa chestii noi, am 35 de zile de vacanta, nu 3 luni etc.

    “Doamna, mi-a furat nu stiu ce”
    “Nu ma intereseaza, lamuriti-va dupa ore, in afara scolii – si-acum liniste, ca va incalt cu un 4 cat voi de mare”.

    Serios, tu stii cum e in mediul privat? Adica, la tine e “doamna, mi-a furat mancarea din ghiozdan!”. OK. Nasol, era mai misto cand era liniste, da’ compara asta cu “domnule manager, colegul Laivaiu nu a facut chestia asta nu stiu cum, asa ca e afectat proiectul Y, asa ca propun sa-l dati afara”. Sau “domnule manager, sunt clientul X si domnul Laivaiu mi-a futut ceva pe server si am pierdut un milion, de ce nu e inca dat afara?”. Si domnu’ Laivaiu poate avea o familie, rate de platit, treburi. Si astia-s toti rechini, nu niste copii de 7 ani.

    Sigur, sunt situatii ipotetice, da’ iti zic asa, ca poate-ntelegi de ce nu-s chiar impresionat de dramele profesorilor.

  21. Deria says:

    Din pacate, astia micii sunt imprevizibili si chiar daca-s tociti la cap de parinti acasa si de invatatori/profesori la scoala, tot ii apuca facutu’ pe eroii.

    Asa a reusit un baietel sa cada de la etajul 2 dandu-se pe balustrada. Asa au reusit unii mici din scoala fie-mii sa lase dare, stropi de sange pe culoarele scolii.

    Nu se intampla des, da’ cand se intampla, cum ziceam, toti ne dorim ca al nostru sa fie ala care a ramas intreg, nu ala care e down.

  22. Deria says:

    Alea cu “doaaamnaaa” sunt fix-pix cand te trezesti cu Salvarea-n poarta scolii si Politia in incinta. Unii draci de-astia arunca dinadins apa pe jos in baie, de dai cu roatele-n sus si bena de dusumea sau se incuie unii pe altii dinadins in baie.

  23. Ady says:

    @Mano, acum niște ani a fost un caz în care educatoarea era în curte cu toată grupa (din câte mi-a zis mama statutul cadrului didactic spune că profesorul/educatoarea trebuie să supravegheze grupul) și unul dintre copiii s-a dus la baie singur (pt că grădinița avea o singură îngrijitoare pt 3-4-5 grupe), baie care era la etaj. Copilul s-a speriat de ceva (că era singur pe scări sau ceva) și a sărit sau căzut (de la geam sau pe sub balustradă, nu mai știu) și a murit. Și conform legilor educatoare răspundea pt copilul ăla. Și cel mai probabil a făcut pușcărie cel puțin pt omor din culpă.
    Închipuiește-ți că raspunzi cu capul pt 30 de copii ca fiul tău (pt tot ceea ce fac, dacă învață-vine mami c-o falcă-n cer și una-n pământ la director că de unde știe copilul ei să înjure, de ce n-a primit rolul cutare, sau de ce el nu știe nu știu ce și alții știu, dar și pt orice pățesc la grădiniță- de la s-au bătut între ei până la a căzut de nu știu unde).
    “Domnule director/inspector, copilul meu și-a rupt piciorul/a murit, de ce d-na Zuza/Ady nu e deja la pușcărie?! Și vreau și x milioane despăgubiri”.

  24. vinil says:

    @Deria

    Da, nu neg ca se mai fac prostii. Toti ziceti asta de parca ar fi super problema. Dar din ce stiu eu, scoala parca n-are mortalitate mai mare ca Afganistanul, cum povestiti voi. Si care a fost ultimul profesor, cel putin din .ro, arestat pentru ceva in afara de rezolvat eleve, sau elevi pe care el i-a ranit? Gen mai sunt psihopati care cauzeaza rau serios, dar in afara de asta, mai rar. Gen cand au fost cazuri in care l-am vazut pe profesor in catuse din cauza ca niste elevi s-au batut sau au facut o prostie?
    Eu nu prea stiu, si n-am auzit colege de-a lui maicamea sa fie date afara. Vreodata. Poate ma insel.

  25. Ady says:

    maică-mea nu mai poate să aibă grijă de proprii nepoți, deși și-ar dori, pt că nu mai poate face față psihic la doi copii după 40 de ani de educatoreală.
    Eu, Deria, Zuza vorbim de oameni cărora le-a păsat de meseria lor și de copiii lumii și și-au făcut treaba 150%. Dacă tu ai exemple de oameni pe care i-a durut la banană, e altceva.
    Că oameni pe care-i doare la banană sunt și la privat destui.
    Săptămâna trecută un coleg a clacat psihic. Din zvonurile care se fâlfâiau ieri prin birou e internat la psihiatrie. Printre diverse pe care le spunea plângând vineri era și faptul că colegu’ cu care împărțea munca îl durea la banană de ce aveau ei de făcut și se cam facea că lucrează.

  26. vinil says:

    Din nou. La privat, in cele mai multe cazuri, te doare la banana, zbori. Sa vad eu o secretara la ceva firma privata neabonata la stat care se poarta cu clientii cum se poarta o secretara de facultate cu studentii (tot clienti, tehnic).
    Nu stiu ce sa zic, again, daca v-a pasat, a fost alegerea voastra. Eu zic ca aia carora nu le pasa….in afara cazurilor exceptionale in care ranesc/cedeaza tentatiilor sexuale cu copilasi, nu prea au cum iesi din sistem. Adica e mai rar ca eclipsa de luna sa fie dat afara vreun bugetar de genul. Nu am auzit vreo unul sa fie dat afara pentru incompetenta.
    Si voi vorbiti de parca in scoli ar fi ca pe front in Afganistan, mortalitatea infantila de 20-30%, panica, orori, mai ceva ca vietasii din penitenciare. Acum iti garantez ca pentru fiecare bugetar care clacheaza, sunt 10 corporatisti ca mine care clacheaza cand niste clienti mai prosti decat copilasii aia, dar cu bani si putere serioasa asupra ta schimba specificatiile de 5 ori pe saptamana, si la final nu sunt multumiti de progres si iti dau feedback negativ.
    Eu inca nu inteleg logica voastra. Caut cazuri de profesori dati afara, dar Google ma ajuta cam putin, ca prima pagina de rezultate era “x a facut sex cu eleva, y a molestat eleva….”. Nu prea gasesc cazuri de neglijenta sau rezultate slabe.

    Puteti da exemplu in care un profesor e dat afara fiindca elevii lui au rezultate proaste? Eu sunt dat afara la rezultate proaste instant.

  27. Deria says:

    Meh, eu am zis clar, “orori” se intampla rar. Tu te-ai dus pana in Afghanistan, nu eu.

    Da’ recunosc ca atunci cand fie-mea a iesit de la scoala cu “mami, mami, ce sa vezi, am deschis usa clasei si era sange pe jos si a venit Salvarea, mami”, m-am simtit un pic… awkward.

    Sau cand m-a sunat invatatoarea si a inceput cu “stiti, puteti veni pana la scoala, a avut loc un mic accident si…”

    Pentru rezultate proaste a fost ceva implementat, dar pare ascuns in ceata. Gen elevii notau anonim profesorul si de acolo-ncolo, pula.

    Eu stiu cat cacat exista in sistemul romanesc de invatamant, stiu si din ce citesc, stiu si live, stiu si preferintele politice, si numirea directorilor in functie de preferinte politice, si ura dintre ei o stiu. Dar printre toti cacanarii exista si oameni OK, care incearca sa isi faca meseria cu bun-simt si responsabilitate.

  28. Ady says:

    De dat afară poate nu, dar dacă stai și urmărești câte și ce pot face un grup de puradei de 5 ani (sau unii de 15) și știi că dacă li se întâmplă ceva copiii tăi rămân fără tine, nu e prea confortabil pt psihic.
    Mortalitatea în școli poate fi zero, dar când știi că ești responsabil cu libertatea pt sănătatea/viața altcuiva (mulți în același timp) nu e lejer.
    Lucrez la privat. Am fost pe marginea prăpastiei psihic de multe ori, mi s-a restructurat postul și-am zburat, am fost în pericol de zburat doar că nu-i plăceau șefei ochii mei (cu toate șicanele aferente), în momentul ăsta firma e vândută și eu am job până în decembrie și apoi pa.
    Și cu toate astea nu aș putea face, nu aș fi capabilă, nu m-ar ține nervii să fiu educatoare sau profesoară.

  29. vinil says:

    Sigur. Am zis eu ca nu’s si profesori buni?
    Am zis in schimb ca cei prosti nu patesc nimic, si ca salariul e super ok raportat la cerintele de competenta si program.
    Si ma enerveaza exagerarile cu “copii se omoara intre ei mai ceva ca in cartea Imparatul Mustelor si profesorii ii impiedica zilnic”. O fi, dar cazuri rare. Si iar, inca astept sa aud de profesori dati afara pentru rezultate proaste. Ah, nu se poate? Super, la privat e realitatea de zi cu zi. Pe langa cele 8-10 ore de munca in cazuri ok si cele 25 (nu sunt Manowar sa am 35, 25 am deabia de luna viitoare in UK, in ro am 20) de zile de concediu. Adica nu 3 luni si inca niste vacante mai micute.
    PS: majoritatea muncii administrative cu medii and shit o poate face cineva cu juma de creier si un excel. Inca nu s-au informatizat cataloagele?

  30. vinil says:

    @Ady
    Nu stiu ce sa zic, fata de clientii pentru care fac outsourcing sunt destul de convins ca elevii ar fi o schimbare fun. Imi amintesc ca primul meu profesor de informatica era cam ocupat sa joace Civilisation la ore. Cam la toate zic. Gen “faceti ce vreti pe net”. Super. A fost dat afara? Nunu.
    Apoi a doua profesoara de informatica era ceva pustoaica din facultate, care probabil nu era destul de buna sa se angajeze in privat. Acum lol, lucreaza la firma de peste drum si e ceva testerita manuala. Nu ca as avea ceva cu testerii, dar nah, sunt cam dev, parca e altceva. Cei de pe automation mai sunt cum sunt. Si fata asta incerca sa invete ceva Fox Pro (nici acum nu stiu ce face), si noi jucam dota si injuram de se auzea din cealalta parte a liceului. Acum…no offense, sunt 3 morale aici, ca nu stau la povesti aiurea:
    1. nu a fost dat unul afara, oricat de lipsit de interes sau competenta era
    2. nu imi amintesc sa fi murit nimeni, sau sa ne fi batut, sau sa facem ceva super grav, indiferent de varsta. Nu am avut colegi sa moara la scoala sau sa se raneasca serios.
    3. am ajuns programator si fara loserii aia sinistri si lectiile lor depasite de Borland Pascal si Fox Pro. Puteau sa nu existe deloc, niste ratati sinistri si obositi, risipa de ban public. Acum…lol, mama mai nou preda ceva informatica, si mama nu numai ca nu stie engleza deloc, dar deabia stie sa deschida un calculator. Si e responsabila de retea, cu niste cursuri la misto si aiureli gen “scrie ca’s facute, totul normal”. Acusi ii face concurenta lui Manowar :)). Fiindca asa merge la stat. Sunt in alta liga, ceva univers separat.

    Ce vreau sa zic e ca atata timp cat nu e vreo motivatie pozitiva sau negativa sa fie prea dedicat, un profesor poate fi oricat de slab si are viata ok. Practic o vacanta continua cu minim de efort. Cel putin la noi.

  31. IulianS says:

    un profesor poate fi oricat de slab si are viata ok

    Perfect adevarat. Dar asta pentru ca efectiv nu ai ce pune-n locul lui. E ca un rulment defect: stii ca huruie, e praf, dar nu ai cu ce sa-l inlocuiesti, si asa ca continuui sa folosesti masina cu tot cu huruit ca altfel nu ai o masina.

  32. Fery says:

    Ba cand avea tata 17 ore pe saptamana si se plangea cat de obosit e el, cand eu lucram orele alea uneori intr-o singura zi, imi venea sa-l strang de gat. Si mai era si profesor de sport. Si avea si salar mare ca vechime and shit.
    Invatamantul nu e in intregime la copii de 8 ani care se arunca in cap.
    Tot asa, rar am vazut surmenati de astia care clacheaza psihic sa isi dea demisia si sa se angajeze la privat. Sau sa fie dati afara dupa definitivat cu 3 sau sa fie penalizati la salariu daca au rezultate mediocre elevii, sau sau…
    Nu mai dati exemple de astea de sub 0.1% din profesori, ca alea-s numa cazurile senzationale. In schimb incompetenta e norma, nu exceptia, peste tot, nu numa in Romania.

  33. Adrian says:

    Mie mi se pare dintre cele mai naspa joburi. Mai ales daca esti femeie, adica, cand arati bine, well, juma’ din pizde or sa te urasta si juma’ din pizdari or sa si-o ia la laba, mai ales clasa 5-9, si dupaia cand esti baba, pai, ‘dute-n plm de baba obosita’.

    Mi se pare cam trist sa fii profesor zilnic si sa vorbesti in fata la 30 de persoane care oricum nu prea au chef de tine, la unii le ghiortaie stomacul, altii se caca pe ei, altii pe laba sau dat limbi din priviri. Iti dai seama cat de cacat e numai cand vrei sa faci expuneri la tabla si e unul singur care se uita la tine si e psihopatul cu 10 pe linie.

    Era totusi planul B pentru cei care ramaneau someri intre 45-55, fie maistri, fie ingineri, si acuma de cand cu vrajelile alea cu master si pedagogie s-a dus pe penis.

  34. Cleo says:

    Cam asa gandeam si eu, inainte sa inceapa fii-mea scoala.
    Degeaba, nu a fost prea afectata, recupera cand ajungea acasa. Era (si inca este) mai demanding, mai sclifosita.
    Partea cea mai naspa e ca astia ii educa la modul “faci cam ce vrei, atata timp cat nu te ranesti”.
    Bai, fii-mea chiar era ceea ce numeam eu un copil “educat” (la modul ca acasa o cam lasam in pace, dar in public nu se purta ca o taranca). Eh, si acum mananca exact ca un porc, plescaie, se urca cu picioarele (cand e incaltata) pe scaunele/canapelele din restaurante, se poarta exact ca boracii de pe aici.
    Daca ii fac morala, imi zice ca ea e mai mult british decat romanca, si ca asa fac copiii de aici, iar daca tot am adus-o in UK, sa o las in pace, ca asa se poarta copiii de aici.
    Puii mei, am ajuns la capatul rabdarii.

  35. Manowar says:

    Al meu nu e marlan la modul ala. Mai plescaie la ocazii pana latru la el, dupa care mananca de zici ca a fost batut cu ranga. Jale…

    “Stop eating like a fucking paki”.

  36. NitroZeus says:

    Baiatul nu este atras de IT? Sau inca n-ai incercat sa-l ademenesti?

    “Eu tot tre’ sa invat chestii noi, sa alerg dupa chestii noi […]”
    Pana sa am copii aveam impresia ca stau foarte bine la cultura generala. Dupa 1000 de dece-uri si “ce este asta/aia?” mi-am schimbat parerea.
    In fine, ce nu te omoara, te omoara.

  37. Deria says:

    Vezi, ma, Manoware, in loc sa stai degeaba la jobu’ ala, mai bine testai plodu’ daca e atras de IT, ca asa se descopera geniile, din gradinita…

    Pe 10 incepe scoala in Ro si fie-mea a uitat cam tot ce a invatat in clasa a III-a. Mor.

  38. Cleo says:

    @Manowar: noi latram degeaba. Nu e afectata deloc. Cand era mai mica, tinea faza. Acum (6.5 ani) e extrem de miserupista, efectiv nu merge cu nimic.
    Cand e in toane proaste, zici ca-i crescuta langa praz, vaci si lanuri de porumb.
    Singurul motiv de plans e cand ii opresc netul si nu se mai poate uita la cacaturi pe youtube. Bai, dar urla de zici ca o bati cu ranga. Inca astept sa ma trezesc cu vecini/protectia copilului pe cap.
    Faza e ca plange juma’ de ora, dupa care o doare fix undeva si nu o mai afecteaza nimic. Orice fac/zic, efectiv ma ignora.

    Astia cu copii antipatici, cum ii “dresati”? Ca eu am ajuns la capatul rabdarii.

  39. NitroZeus says:

    “Vezi, ma, Manoware, in loc sa stai degeaba la jobu’ ala, mai bine testai plodu’ daca e atras de IT, ca asa se descopera geniile, din gradinita…”

    Am inteles ca baiatul lui va merge la scoala. Deci, probabil, are spre 6 ani.
    Da. La varsta asta poti incepe sa-l inveti cam orice.
    Dupa cum scrie si ce scrie pe aici am o vaga banuiala ca are tact pedagogic.
    Iar copiii sunt dispusi sa invete, doar sa te tii putin de ei, sa-i stimulezi, sa le insufli incredere.

  40. Manowar says:

    @Cleo: ia opreste-le “permanent” pana vine cersind. Ia gata si cu prea multe jucarii/joaca, cu TV, cu haleala beton (da-i niste d-aia sanatoasa) si tine-o tot asa, fara sa dai vreun semn ca se va schimba ceva pe viitor. Urla? Casti pe urechi si hai muie.

    Al meu era marlan grav. Si gata cu vrajeala. A trait-o si p-aia cu “ah, nu mananci mancarea? Stai asa ca o mananc eu. Ti-e foame mai tarziu? Ia d-aici niste ceva-uri sanatoase (si bleah)”. Si tot asa. Cu TV, cu ciocolata, cu tot – pana venea cersind. Si atunci negociam. Ca altfel nu ne intelegeam.

    E un fel de good cop, bad cop. Si eu sunt cam bad cop. Ca altfel nu se putea.

  41. NitroZeus says:

    “Astia cu copii antipatici, cum ii “dresati”? Ca eu am ajuns la capatul rabdarii.”

    Cat mai multe activitati.
    Sport, muzica (instrument), sah, fotografie, desen, matematica, limbi straine, anatomie, biologie, istorie, geografie, astronomie, logica, drumetii, socializare/zbenguiala, sa te ajute la curatenie, sa te ajute cand gatesti, sa te ajute in gradinna, las-o sa cumpere diverse (tu stai in fata magazinului), ii explici diverse, o intrebi mereu despre orice sa vezi cumn gandeste, ce a inteles, dupa care corectezi samd.
    TV, FB deloc.

  42. Cleo says:

    @Manowar: cam la varianta asta ma gandeam si eu, presupun ca simteam nevoia de aprobare si din partea cuiva care gandeste subiectiv.
    In jurul meu aud doar “e mica, nu ti-e mila de ea, de ce vrei sa superi copilu’?”
    La faza cu mancare mi-e cel mai frica, e genul de copil care vomita 2 zile daca gusta ceva ce nu ii place.
    Cand a inceput scoala m-am bucurat maxim, am zis ca poate isi va diversifica dieta. In a doua zi de scoala m-au sunat sa o iau acasa, mancase custard, nu i-a placut, asa ca a inceput sa vomite.
    Plm, si eu sunt fitoasa la mancare, dar ea ma depaseste. Efectiv m-am saturat eu de piure cu friptura, numai vazand-o pe ea mancand aproape zilnic.

    @NitroZeus: incepe scoala la 9 si termina la 15:30. Are ceva cursuri dupa scoala, ce tin pana la 16:30 (gimnastica, dans, cricket, muzica – in fiecare zi a saptamanii e altceva).
    Dupa scoala dam o tura prin parc, ajungem acasa pe la 17:30-18:00. E deja franta la ora aia, ce sa mai fac cu ea? Abia o conving sa mai scrie/citeasca ceva pt scoala. Are 6 ani jumate’ doar, abia de anul trecut a avansat simtitor la engleza, ce limbi straine sa mai invete? In week-end merge ocazional la inot.

    La curatenie nici vorba sa o implic, dureaza vreo 4 ore sa fac curat in toata casa, fac doar cat e ea la scoala, altfel ar dura mult mai mult.
    La gatit ma ajuta, are activitate suficienta prin casa, nu vad cum ar rezolva asta problema. Din contra, cu cat e mai obosita, cu atat e mai greu sa ma inteleg cu ea.

    Manowar, scuze, doar am simtit nevoia sa ma descarc si articolul tau mi-a oferit oportunitatea.

  43. Manowar says:

    La faza cu mancare mi-e cel mai frica, e genul de copil care vomita 2 zile daca gusta ceva ce nu ii place.

    Perfect. Gateste ceva ce nu ii place in a treia zi. Sorted.

    Norocul tau. Practic, poti gati o data la trei zile.

    Nu, nu glumesc. Am dat bani pe mancarea aia. Daca nu-ti place, nu manca. Cumpara-ti singur ce iti place din banii tai sau mananca in liniste ce avem. Ah, nu ai bani? …nasol.

  44. Adi says:

    Astia cu copii antipatici, cum ii “dresati”? Ca eu am ajuns la capatul rabdarii.

    Eu nu am ajuns in situatia asta, ne-am inteles intotdeauna. A fost o singura faza cu fiu-meu pe la 2-3 ani cand voia sa stea in masina in picioare pe scaunul soferului si sa se joace cu volanul, de fiecare data cand veneam de undeva avea cheful asta nebun si facea ca toti dracii daca nu il lasam. Dupa 3-4 sedinte de 20 de minute i-a trecut si a fost singura data cand am avut un moment mai dificil cu el.
    Mofturi la mancare au mai facut, amandoi, dar nimic serios: daca nu le place ceva nu mananca, dar asta e cam 10% din ce se gateste prin casa si ma doare fix in basca ca nu le place salata de vinete sau maslinele. Fiu-meu nu manca mujdei pana cand a incercat cu un pui la rotisor, fiica-mea inca nu mananca dar nu ma ingrijorez, nu avem vampiri prin cartier.
    Copiii ajung teroristi daca ii lasi si ii antrenezi, altfel nu. Nimeni prin familie nu a avut probleme serioase, fata lui frate-meu a fost cea mai dificila si tot nu ne creaza probleme decat atunci cand o apuca cantatul (canta decent, dar o tine mai mult decat imi tin mie urechile). Din vreo 2 duzini de copii prin familia extinsa nici unul nu a facut figuri la modul serios.

  45. Cleo says:

    @Manowar: multumesc frumos pentru raspunsuri, chiar m-au ajutat.

    @Adi: la ea cu mancatul e treaba serioasa, la modul naspa. Mananca doar vreo 10% din ce mancam noi.
    Pana mea, si eu am avut o perioada (copil fiind) cand nu mancam decat carne si banane, dar m-a tinut vreo 6 luni. La ea, deja dureaza de aproape 2 ani.
    Ne-am schimbat noi alimentatia in primul rand, in ideea ca na, daca ne vede pe noi, poate incepe si ea sa manance ca un om normal. Degeaba.
    La capitolul legume, doar cartofi si rosii. Fructe? Doar banane, ocazional mere si pepene rosu.
    Mi-a zis ca ma toarna la profesoare, ca o abuzez si ii dau mancare de iepuri. Pe bune.
    E fix drama queen, nu stiu de unde naiba le scoate.
    Faza de aseara:
    Nu voia sa se culce, i-am dat un sut in fund si am behait la ea.
    Reactia? : “esti o bestie, mi-ai tras in sut, vrei sa cad, sa imi sparg capul, sa ajung la spital si apoi sa nu ma mai duc la scoala? Vrei sa nu mai invat sa scriu si sa citesc? Sa ajung sa matur pe strada? Ce fel de mama esti tu?”
    Plm, nu stiam daca sa rad sau sa plang. Cam asa decurg certurile cu ea.

  46. zennie says:

    @Cleo – ar trebui sa ai atitudinea de mai sus constant pana se calmeaza si intelege. Poate va dura mai mult, aia e, dar nu cred ca merge cu jumatati de masura mai ales la varsta aia (cu cat creste cu atat de greu va fi sa o re-educi). Si nu doar tu trebuie sa fii mega-stricta cu ea, ci si cei din jurul tau. Altfel iese un fiasco din care ea va “castiga”. E mai bine sa fiti voi autoritari cu ea decat viata mai incolo cand va fi jale mare.

    A mea e prea mica si nu cred ca vom ajunge vreodata la nivelul asta (hope so :)) ), dar daca m-ar ameninta cu protectia copilului sau cu profesorii, as lua-o instant de manuta si am merge sa discutam cu ei, eventual sa vizitam niste orfelinate, sa vedem daca i-ar placea 🙂

  47. Cleo says:

    @Zennie: stiu, ai dreptate.
    Doar ca plange intr-un hal cand o apuca, de zici ca o alergi cu drujba. Efectiv rage. Daca urc la etaj (in ideea sa nu ma mai zgarie pe creier), vine dupa mine.
    Ma duc in baie? Rage la usa.
    E punctul meu sensibil, urasc din tot sufletul sa o aud zbierand. Nu in ideea de “saraca, ce mila mi-e de ea ca plange”, ci in ideea de “imi vine sa o urc in masina si sa o las pe camp pana tace”. Probabil stie treaba asta si face intentionat.
    Nu iti imagina ca face asa toata ziua, dar suficient de des incat sa o consider o problema.

  48. NitroZeus says:

    Cleo, consider ca faci foarte bine.
    Inseamna ca buba este altundeva. Te sfatuiesc sa consulti un psihiatru pediatru BUN. Sigur vei fi ajutata sa rezolvi (in timp) problema.

    “La curatenie nici vorba sa o implic, dureaza vreo 4 ore sa fac curat in toata casa”
    In nici intr-un caz nu sugeram sa epuizezi fata, ci doar sa o responsabilizezi, sa-i largesti orizonturile, sa-i oferi raspunsuri pentru a nu orbecai in intuneric, sa aiba de unde alege, sa incepi sa-i formezi autonomia, adica, pe scurt, sa-i oferi ceea ce trebuie pentru un start bun. Asta deoarece am presupus gresit ca nu o faci. De obicei cand sunt neglijati si lancezesc apar diverse probleme.

    Chiar si cei care au impresia ca sunt cunoscatori pot avea probleme: psihiatru pediatru lovita cu ura de copilul mutalau de 4-5 ani. Nu mai prea poti lua in serios sfaturile ei cand se intampla una ca asta si cand vezi ca baiatul, mare fiind (6 ani), inca se joaca cu masinute si avioane, iar daca ii soliciti creierul pentru vreo 10 minute, pur si simplu explodeaza. “Mnuuuuuuuu aaaaa iiiiii nu mai vreau. Ma duc sa ma joc. Vuuuuuum eeeeeeem nino nino hihi hehehe.”
    De cand o stiu imi impuia capul cu ce trebuie sa faci si cum trebuie sa faci. Chiar m-a pacalit ca e capabila. De asta te-am sfatuit sa cauti psihiatru pediatru BUN, sa aiba recomandari.

    Evident ca ideea nu era sa o pui sa care mobila, ci sa te “ajute”, sa o implici, sa faceti chestii impreuna. Daca duce/aduce ceva sau sterge si ea un colt de mobila, e suficient.

    Sa nu se creada ca daca feresti copilul acum de treburi din astea, dupa facultate, ca prin minune, se rezolva toate de la sine. Mereu va avea nevoie de parinti sa-i faca curat, sa-i calce, sa-i spele, sa-i gateasca. Nu se va putea obisnui peste noapte sa-si poarte singur de grija.
    Evident ca asta nu este 100% valabil. Dar de ce sa speri in miracole? Dar de ce sa risti?

  49. Helium says:

    “Mi-a zis ca ma toarna la profesoare, ca o abuzez si ii dau mancare de iepuri. Pe bune.
    E fix drama queen, nu stiu de unde naiba le scoate.”

    Ai o problema mare, te-a incalecat. Cu timpul, situatia se va inrautati. As zice ca trebuie sa castigi inapoi controlu si sa-l pastrezi. Dar e clar in cazul tau nu e chiar la indemana. Poti sa o faci printr-un proxy. Dezavantajul este ca de fiecare data cand vrei sa transezi ceva, ai nevoie de persoana cu autoritate. Complicat.

    Parca totusi e mai simplu sa recastigi controlul. Pe termen lung aduce beneficii. Si copilului si tie.

  50. Cleo says:

    @NitroZeus: poate sunt eu subiectiva, dar nu consider ca e cazul de implicat doctori. E pur si simplu un copil razgaiat, ce a fost bibilit mai mult decat trebuia. “Pe vremea mea”, se rezolva cu 2 suturi in cur.
    Problema nu e a copilului. Problema e a adultilor din jurul ei. Nu am fost fermi pe pozitie suficient timp incat sa inteleaga ca nu e ea buricul pamantului.
    Daca faci ca ea (da-mi/cumpara-mi/fa-mi), nu sunt probleme.
    Chestia e ca nu mai vreau sa fac mereu ca ea. Nu mai vreau sa cumpar jucarii, nu mai vreau sa ma santajeze, nu mai vreau sa mearga totul pe schimburi de genul “daca imi cumperi aia, merg la dus; daca faci aici, urc in camera mea”. Puii mei, sa pot zice din cand in cand “sunt ma-ta si faci cum zic eu”.

    Chestia legata de curatenie: nu sugeram ca o epuizez, sugeram ca ma epuizeaza pe mine. Nu face decat sa stea in picioarele mele si sa ma incurce, ceea ce ar dura si mai mult. Nu o sa frec podele mai mult de 4 ore, doar ca sa aiba fii-mea activitate. Numeste-o egoism, dar plm, nu sunt Isaura si chiar nu imi face placere sa fac curat, vreau doar sa termin cat mai repede.

    Am inceput sa fac curat atunci cand m-am mutat singura, am invatat sa gatesc cand mi-am dat seama ca plozii tre’ sa si manance. Barbata-miu era fericit cu salate si friptura, lucky me. Ori aia nu nu inseamna chiar “gatit”.
    Daca o sa vrea sa stea in jeg la facultate, e treaba ei. O sa fie suficient de mare incat sa isi faca si auto-educatie. Sau o sa ii dea gagica-su o palma dupa ceafa si o sa ii vina mintea la cap.

  51. Cleo says:

    @Helium: exact incalecata ma simt. Pe termen lung, nu e ok mai ales pt ea. Cum zicea Manowar in articol, o sa si-o ia in freza, caci pt altii nu o sa fie ea buricul pamantului. Ea inca nu a realizat asta la scoala. Din ce vad eu, ii cam cauta toata lumea in coarne pe acolo. Profesoarele erau impresionate de faptul ca le ia la misto si ca scoate tot felul de perle pe gura, iar relatia cu colegii nu face decat sa agraveze lucrurile.
    Cand o duc la scoala, apare un grup de 4-5 copile sa o bage in seama, iar ea isi da ochii peste cap si imi zice in romana “of, ce mai vor si astea de la mine? De ce nu inteleg ca ma obosesc si ca nu vreau sa ma joc cu ele?” Ea le da cu flit, alea o alearga si se roaga de ea sa le bage in seama.

  52. NitroZeus says:

    “@NitroZeus: poate sunt eu subiectiva, dar nu consider ca e cazul de implicat doctori. ”
    Mare greseala faci.
    Cunostintele tale in materie de psihiatrie nu sunt organizate si structurate, ci, probabil, vagi, haotice, prinse de pe ici si colo. Nu ai rezolvat zeci de cazuri similare, nu observi amanute care unui psihiatrul pediatru BUN sar in ochi.

  53. Cleo says:

    Despre ce amanunte vorbim? E un copil rasfatat, ce a invatat sa gaseasca punctele sensibile. A inceput sa urle cand si-a dat seama ca altceva nu ma afecteaza.
    A inceput sa puna conditii pt a face baie, cand nu am mai avut forta necesara sa urc cu ea in brate si sa o arunc in cada. A inceput sa faca fite si mai rau la mancare cand nu ma lasa sufletul sa o bag la somn cu stomacul gol.
    Vad si eu anumite lucruri, dar socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ. Cand esti direct implicat, lucrurile se schimba.

  54. NitroZeus says:

    OK. Succes!

  55. Helium says:

    “Pe termen lung, nu e ok mai ales pt ea”

    De fapt si de drept nu e ok pentru tine. Pe termen scurt si lung.

    Unii dintre noi cu ceva tendinte psihopate se descurca instinctiv in situatii de genul asta. Altii trebuie sa invete (e posibil sa inveti asta?)

  56. Adi says:

    @Cleo, din ce zici mie mi se pare prea tarziu, chestiile astea se rezolva pana la 4-5 ani sau raman asa.

  57. Cleo says:

    Cand ajungi la capatul rabdarii, probabil ca da.
    Sau cel putin asa sper. Adica na, te adaptezi.
    Am evitat sa fiu prea hitlerista de teama sa nu fac mai rau. In jurul meu, toti zic “e mica, cat crezi ca o sa mai faca asa? O sa creasca si o sa inteleaga altfel lucrurile”. Cam asa au rezolvat ei problema. Mie, personal, nu mi se pare ok, caci ma afecteaza mai mult decat anticipasem. Mult timp m-am gandit ca nu am rabdarea necesara, ma simteam vinovata. Apoi am ajuns la concluzia ca e chiar badaranca si ca e cazul sa schimbam ceva.
    Citind unele raspunsuri pe aici, cum ca a functionat treaba cu “fermi pe pozitie”, parca mai sterge din sentimentul de vinovatie si ma motiveaza sa incerc.
    Eu recunosc ca am fost crescuta in puf din multe puncte de vedere (si nu ma refer la cele financiare), dar au fost si alte circumstante. Dar chiar nu am aceeasi rabdare. Si sincera sa fiu, nu stiu cat bine mi-a facut nici mie.

  58. Cleo says:

    @Adi: nu prea erau asa, asta e chestia. S-au inrautatit de anul trecut, al doilea an de scoala.
    Ne mai ciondaneam prin casa, dar cam atat. Apoi a inceput sa aiba prea multa personalitate, as zice. La inceput am zis ca e ok, ca n-o sa fie o bleaga. Dar lucrurile au evoluat intr-o directie pe care nu o anticipasem.

  59. Deria says:

    Am inteles ca baiatul lui va merge la scoala. Deci, probabil, are spre 6 ani.

    In UK, ma, nu in Ro.

    4 to 5 Reception Early years

  60. Deria says:

    Si n-am inteles, de ce psihiatru? Ala nu e ala cu medicamentele? Nu psihoterapeutul e ala cu sfaturile si terapia?

    Cleo, in UK (pare-mi-se ca acolo esti) nu sunt tabere de-astea, gen farm camp? Acolo as trimite-o peste vara. Singura. Cu program, cu responsabilitati.

  61. Deria says:

    Ce se intampla cu tine si fiica ta se numeste inversare de roluri. Nu cred ca nu se mai poate corecta, daca era adolescenta, mai ziceam. 🙂

  62. Adrian says:

    Stiti ca cica copiii sunt oglinda parintilor asa, ca n-au de unde sa le vina spontan niste comportamente pe care n-au de unde altundeva sa le ia decat de la parinti. Sau na, doamna profesoara.

    6 ani e cam tarziu si pentru clasa I, si, dupa cum bine stiti, planul Bologna prevede un master de abilitare si unul de specializare pentru practicarea a majoritatea profesiilor reglementate cum ar fi inginer. Sper ca bineinteles v-ati achitat deja casa cu banii jos sau ii bagati pe vocational si sa se descurce ei.

  63. Cleo says:

    @Deria: da, in UK. Peste vara a cam stat cu bunicii, atunci e cea mai lunga vacanta. Anul asta a stat 2 saptamani cu maica-mea si 2 saptamani cu socrii.
    Nu neg ca i-au cautat in coarne, dar era si inainte problema.
    Chestia cu tabara nu am luat-o in considerare pana acum, mi s-a parut prea mica si revin la o alta problema initiala: ce fac cu mancarea? Nu am curaj sa ii las pe aia sa o hraneasca cu diverse, caci repet, daca nu ii place ceva, vomita. In cel mai bun caz, i-ar da sandwich-uri toata ziua, ma indoiesc ca ar sta cineva dupa fundul ei, sa ii gateasca ce ii place.
    O sa incerc sa lucrez la capitolul “mancare”, daca avansam, chiar ar fi o idee treaba cu tabara, mersi!

  64. Cleo says:

    @ Deria: am aruncat un ochi pe net, cred ca ai dreptate, cam asa pare. O sa ma documentez pe tema.
    @Adrian: legat de prima parte a mesajului: da si nu.
    Nu pare sa copieze anumite lucruri. Noi chiar nu ne purtam ca in jungla. Daca o cert dupa ce face tampenii, iar apoi incepe sa urle, de exemplu, incerc sa o ignor, dar face si mai rau pentru a atrage atentia. Chiar daca atentia respectiva nu inseamna o atentie de natura “pozitiva”. I se pare amuzant sa ma vada cum mai am putin si plang de nervi. Puii mei, o fi ea sadica si eu masochista.
    Legat de a doua parte a mesajului, ma scuzi, nu inteleg ce vrei sa spui.

  65. Manowar says:

    Lol.

    @Cleo: poti sa incerci sa ii explici cu frumosul ca nu merge asa. Ca tu si taica-su munciti de va vine acru-n pula ca ea sa aiba niste chestii (haleala, locuit intr-o zona decenta, toale, alea-alea). Asta cand e calma, desigur. Ca, la schimb, vreti niste lucruri – gen respect, mai putine fite etc.

    Eu nu stiu cum fac altii. Daca mi s-ar intampla mie si nu ar merge treaba asta, i-as explica simplu ca nu are rol de contributor in familie, ci e un parazit infect de x ani si va mai fi x ani, asa ca mai subtire. Dupa care ar primi fix pula ORICE. Nu tv, nu toale, nu jucarii, nu mers nicaieri, nu nimic. Zero barat. La fel la haleala: ce e pe masa sau dormi nemancat, tati.

    Iar la o amenintare cu “abuz”, i-as da chiar eu telefonul. Da, tati, ia de aici. Suna. Reclama. Haida, baga mare. O sa vina aia de la asistenta sociala si o sa mi te ia de pe cap. Si gata, o sa am timp si bani de distractie nonstop, timp in care tu o sa mananci mai mult bataie. Go on, call them, nu mai astepta pana la scoala – suna ACUM. Nici nu stii de cand asteptam sa scapam de tine. Si sa vezi ce de fripturi cu piure au aia acolo, o sa iti placa ENORM. Iar daca nu suni, maine esti in drum spre Romania :* si mai vorbim in 20 de ani, POATE, daca ma plictisesc si termin cocaina pana atunci.

    Serios de nu as face fix asta – si asta dupa niste perechi de palme meseriase, de m-ar tine minte si pe lumea cealalta.

  66. Deria says:

    @Cleo

    Relatia cu mancarea a fiica-mii s-a stricat cu ani in urma. Este stricata si acum. Si acum refuza sa incerce alimente noi. Macar o lingurita. E un chin.

  67. Cleo says:

    @Manowar: fix ce zici aici imi trece prin cap, dar vazand in jurul meu ca parerile sunt total diferite, am crezut ca sunt eu defecta si o mama de cacat, ca n-am rabdarea necesara.
    Treaba cu “explicat frumos” am incercat-o, degeaba.
    Plm, regim de austeritate, daca altceva nu merge.

  68. Deria says:

    Dar… a fost in tabara. Singura. Nu s-a intors nici mai slaba, nici mai grasa. 🙂

    Aia mica a ta s-a obisnuit cu stilul “for granted”. Perne sub fund, totul cald si moale. Princess-like. Trebuie schimbat, te poti documenta si singura, daca ai timp. Inteleg ca respectu’ de la ea spre tine (cu ta-su face la fel?) e pe duca. Trebuie adus inapoi.

    Plus: banuiesc ca a dat cu nasul de 3 stiluri de parenting. Not good.

  69. Cleo says:

    @Deria: asa e si ea, nici nu vrea sa incerce.
    Am ajuns sa mananc o grmada de chestii pe care alta data nu le-as fi mancat nici batuta, doar ca sa vada si ea. Si asta de cand am inceput cu diversificarea, nu recent.
    Degeaba. Daca eu am inceput sa mananc dovlecei si conopida, ar putea macar sa faca efortul de a incerca. Not.

  70. Deria says:

    Idem. M-am plictisit. Cu cata mancare arunc cresteam 2-3 porci la tara. Vine de afara, mi-e foame, ce-ai gatit azi? Pai avem asta. Nu-mi place, nu comanzi o pizza? Comanda tu, din banii tai. Acum ce ai, o sa ma lasi sa mor de foame?

  71. Andrea says:

    La investigatii ai fost pentru faptul ca vomita cu asa usurinta mancarea?
    Daca as bori toata ziua dupa ce incerc ceva mancare nici io n as avea chef sa mananc decat pireu cu fripturi si sa nu mananc nimic altceva.

  72. Cleo says:

    Cu tac-su face la fel, dar daca ridica tonul la ea, fuge in camera ei plangand si nu mai iese de acolo. Si cam acolo se termina certurile intre ei. Eu am fost mai mereu “bad cop”, dar tot pe el “il stie de frica”, chiar daca nu face decat sa se uite urat la ea sau sa ii vorbeasca pe un oarecare ton. El era genul “a stricat, cumparam altul, reparam, facem”.
    Oricat ma agit, nu am autoritate in fata ei si punct.
    Vorbele ei: “tati e mare si puternic, mami zici ca e un copil, asa e de mica”. O fi si felul in care ma percepe fizic, nu stiu.

  73. Cleo says:

    @Andrea: nu am fost, pentru ca o vad efectiv cum se forteaza sa vomite si isi face scarba in mod voit. Iar apoi cere de mancare te-miri-ce-cacat.

  74. Cleo says:

    Revenind la tac-su, i s-a luat si lui de fitele ei si nu ii mai permite orice. Mi-a tinut intotdeauna partea in fata ei (chiar daca nu era de acord cu mine).
    Dar pe el pur si simplu il lasa in pace dupa ce se cearta. Plange juma’ de ora si isi vede de treaba ei.
    Cu mine o mananca-n cur, cauta sa ma enerveze si mai tare. Si cum tac-su nu e toata ziua acasa, nu are cum sa intervina.

  75. NitroZeus says:

    “In UK, ma, nu in Ro.

    4 to 5 Reception Early years”
    Nu vad nicio problema. Era vorba de a incepe sa arati copilului ce faci, nu de a absolvi vreo facultate la varsta asta.

    De la 3 ani am inceput sa o inurajez sa inceapa sa dea cu nasul prin ce-i place. Nu a ales domeniul meu, domeniu oricum dominat categoric de masculi. Nici de unul dintre hobby6-urile in care am aprofundat nu a fost atrasa. S-a arata interesata de unul dintre hobby-urile mele pe care le abordasem superficial pana atunci.
    S-a concentrat pe domeniul asta si dupa nici 4 luni era evident ca vrea si poate mai mult. I-am luat o trusa complexa pe care nu mi-o luasem nici mie, chit ca sunt oarecum implicat de 20 de ani. Evident ca acum e doar o joaca si o risipa de bani, dar lucrurile se vor schimba cu timpul. Daca nu va dori la un moment dat sa mearga mai departe, nu e nicio problema. In mod sigur nu i-a stricat, ci i-a ajutat. Dar daca va dori sa mearga mai departe, va avea un foarte mare atu ca a inceput atat de devreme. E de mirare daca in domeniul acesta sunt multi cei care incep mai devreme de 18 ani. Ba mai mult, am o vaga banuiala ca marea majoritate se decid spre sfarsitul facultatii sa faca specializarea asta de 4-6 ani. Din timp daca vad ca doreste sa ramana in domeniul acesta, ma voi pregati sa o ajut sa faca ceva pe cont propriu, nu ca angajata.

    Nu este ca si cum as avea eu reteta succesului. Astea sunt experientle mele, asta e relalitatea mea. Asa vad eu ca merg lucrurile.

    “Si n-am inteles, de ce psihiatru? Ala nu e ala cu medicamentele? Nu psihoterapeutul e ala cu sfaturile si terapia?”
    Se prea poate sa ai dreptate. Mereu incurc specializarile astea.

    https://www.medlife.ro/o-confuzie-clasica-psihiatru-psiholog-psihoterapeut.html

  76. Andrea says:

    E subnutrita?
    Daca nu sau nu prea grav, m as bucura ca nu prea manca nimic, e mai groaznic sa fii grasana si fomista si pe cure toata viata mizera decat sa nu ti placa mancarea.
    Are momente/zile cand se comporta frumos?
    Ta-su nici in weekenduri nu ii acasa, n a fost veci?

  77. Manowar says:

    Acum ce ai, o sa ma lasi sa mor de foame?

    Si, la tine functioneaza? Ca eu i-as rade-n nas si i-as arata farfuria cu supa de salata. Vrei, bine. Nu, iarasi bine. Btw, poti manca doua portii, ca mie nu-mi place si-s satul, am mancat deja o pizza. Pacat ca nu a ramas si pentru tine, it was too good to share. Si pac, ceva ragaitura in mecla, sa aprecieze.

  78. Deria says:

    Exista si psihiatru pediatru, doar ca ala e pentru chestii grave – tulburari de personalitate, boli psihice, copii/adolescenti cu tendinte sinucigase, autism, retard, accese naspa de violenta…

    Nu e cazul pentru @Cleo.

  79. Deria says:

    @Mano, fiica-mea mananca cu placere paste goale. Fierte-n apa cu sare si atat. Asa vrea ea. Si acum e afara cu blidu’ in poala. Cplm sa mai zici. O fi neam cu ala cu conservele si painicile si mortadella.

  80. Manowar says:

    @Mano, fiica-mea mananca cu placere paste goale.

    Sincer, problema e la tine “mananca cu placere…”. Who cares? Mananci ce e pe masa. Ma doare-n pula daca e cu placere sau nu. Altfel, somn usor – cu burta goala. Vomiti? Good, curata si la somn dupa.

  81. Cleo says:

    @Andrea: nope, e usor “măloaică”, chiar. Nu grasa, dar nici balerina. Seamana cu tac’su.
    Clar nu ar fi probleme daca ar da vreo 2 kg jos la inaltimea ei.
    Eu si tac-su lucram de obicei in ture inverse, cu amandoi (in acelasi timp) acasa nu e mai mult de 2 zile/saptamana. Chiar daca suntem amandoi, nu are efect asupra cauzei, doar a efectului. Adica o potoleste repede.
    Are si 3-4 zile consecutive cand totul e perfect ok. Apoi pare ca i s-a urat cu binele si o mananca-n cur.
    Nu mai merge cu distragerea atentiei, etc, pur si simplu vrea sa faca totul fix pe dos, pare sa o amuze teribil sa zica “nu” la orice.

  82. Deria says:

    Si care sunt consecintele zisului “nu” la orice?

    Fie-mea a ajuns sa urasca cuvantul “consecinte”‘, de cat am batut-o la cap. 😀 Dar ceva consecinte tot tre’ sa existe.

  83. Cleo says:

    @Deria: sa ii fac cunostinta cu fii-mea. A mancat paste Carbonara pana acum. Doar d’alea, nu sos rosu, nu calite in unt, nu nimic.
    De vreo 3 luni mananca doar fierte si atat. Simple, goale.
    Era disperata dupa pizza pana acum vreun an si ceva. Brusc, s-a hotarat ca ei nu ii mai place pizza. La fel cu ciupercile, la fel cu maslinele.
    Cand o trec pe “mananci ce e in farfurie”, o sa ii dau chestiile pe care inainte le manca. Las-o in pisici de treaba, nu are cum sa nu iti mai placa brusc un aliment. Nu vorbim de chestii pe care le-a mancat si i s-a facut rau (cum am patit eu cu dudele, caci si acum, daca le vad un pomi/pe jos, simt ca mi se pune un nod in gat-dupa 20 de ani).

  84. Cleo says:

    @Deria: pana acum, consecintele erau “luat pe sus si facut ce zic eu”, caci nu mergea altceva. Doar ca acum nu ma mai tine spatele. Singura chestie care functiona apoi era interzis tableta/oprit netul. Am tinut-o si o saptamana fara ea, nu a fost prea afectata.
    Ca ma rog de ea sa mearga la dus, la somn, etc, e cum e. Dar cand o apuca dimineata, cand la ora x tre’ sa fie la scoala si ea refuza sa se spele, sa se imbrace, nu-i prea fun.

  85. Deria says:

    @Cleo, pe bune, astea-s macar verisoare, daca nu surori. Si mai interesant e ca baiatu’ lu’ frate-mio, care are de-abia 2 ani juma’, are aceleasi apucaturi.

    Fara telefon si fara iesit afara am mai lasat-o si noi pe a noastra, ca prea mergea in legea ei prin porumbi.

  86. Andrea says:

    Pai si daca nu manca nimic care e problema, iti tre’ cateva luni ca sa crapi.
    Eu am fost foarte rasfatata ( pana la 19 ani mi se taiau si curatau de coaja fructele si strugurii de seminte lol, cred ca viata mea nu mi am spalat sau intins hainele pana la varsta aia) dar veci nu mi trecea prin cap sa fac scandal sau sa nu manc ce mi se dadea ( nu eram intrebata veci daca vreau sa se gateasca ceva anume )sau sa raspund inapoi adultilor( sau lumii in general )
    Nu cred ca ai ce face cu educatia la punctul asta, e de personalitate.

    Poti doar sa ti faci tie viata mai usoara, si o lasi sa mance ce ai gatit si sa skipuiasca cate mese are chef si ignore la crize si prostii.
    Daca nu vrea sa se spele, poate sa mearga imputita la scoala sa rada altele de ea sau sa i zici tu ca sa plece de langa tine ca pute. Asta ar trebui sa se rezolve cu prepubertatea cand va deveni aware de fizicul si aspectul ei.

    Daca are kile in plus deja la varsta asta e chiar recomandat sa gatesti ce nu i place, altfel o sa cam stea cu tine pe cap si o sa ti faca viata mizera mult timp fiind o grasana frustrata pe care n o plac baietii.

  87. Cleo says:

    Nu are kg in plus, dar nici nu e genul de copil pe care il sufla vantul (cum eram eu). E inalta pt varsta ei, de aia ziceam ca nu cred ca se simt 2 kile la ea.
    Nu-i ca mine, de pun 1 kg si ma strang pantalonii (ca-s midget, pana mea).

    Cam ca tine eram si eu pana la 18 ani, cu diferenta ca nimeni nu voia sa ma supere, eram “moțul”, macam ce voiam/cand voiam/mi se aducea mancarea la botul calului si eram obraznica. In locul maica-mii, bateam la mine ca la fasole.

  88. Manowar says:

    Ce pula mea, eu am fost singurul copil intreg la minte? (Pana pe la vreo 15 ani)

  89. Cleo says:

    Ai crescut intr-o familie relativ normala?

  90. Fery says:

    Keyword: ‘Ca ma rog de ea sa…’. Acolo e toata problema in dinamica relatiei, si din descrierea de pana acum e foarte clar cine are the upper hand. Cu scuzele de rigoare, dar daca nu reusesti sa te impui unui copil de 6 ani (mai ales ca e al tau), cu orice metoda necesara, poate ca are dreptate fiica ta sa iti zica ea ce sa faci. Asa e corect, ti-a gasit punctele slabe si le manipuleaza cu succes, bravo ei, 1-0. Cu cat lasi mai mult situatia asta sa treneze, cu atat va fi mai greu s-o schimbi, cu atat mai radicale metodele necesare mai tarziu. Also, iarasi cu scuzele de rigoare, ca nu e treaba mea, dar daca intrebi public asa iti si raspunde lumea, daca iti pasa mai mult de parerea apropiatilor despre calitatile tale de parinte decat de cum creste propriul tau copil, poate iarasi e mai bine sa conduca copilul de 6 ani familia, ca e clar ca e mai matur decat parintii. Repet, imi cer scuze in avans, sunt convins ca nu e ce vrei sa auzi, asa ca feel free to ignore daca nu te ajuta cu nimic.

  91. Cleo says:

    Nu cred ca ai inteles unele lucruri. Nu e vorba de ceea ce cred apropiatii, e vorba de faptul ca m-au facut sa ma simt vinovata.
    In schimb, nu stiu ce vezi matur in comportamentul unui copil care l-a luat pe “nu” in brate.
    Concret vorbind: cand al tau copil nu te asculta, ce faci? Cum reactionezi?

  92. Manowar says:

    Concret vorbind: cand al tau copil nu te asculta, ce faci? Cum reactionezi?

    Concret vorbind, el are nevoie sa ii dau mancare si apa, nu invers.

  93. Cleo says:

    Mda, la capitolul asta trebuie lucrat.

  94. Fery says:

    ‘In schimb, nu stiu ce vezi matur in comportamentul unui copil care l-a luat pe “nu” in brate.’ – pai tocmai ca nu e nimic matur in asta, din contra chiar, dar pana si asa, are mai mult succes la jocul asta decat tine, deci daca invinge, sa conduca in continuare. Atat de simplu.
    Also, cum te-au facut apropiatii sa te simti vinovata altfel decat manipulandu-ti imaginea de sine vs modelul comun acceptat de parinte ideal? Daca nu iti pasa de ce cred altii, le dai jet la pareri si faci cum poti ca sa iti atingi scopul (adica fix asa cum face fiica ta acum cu tine). Whatever it takes. Inca odata, nu vreau sa te supar, ci iti ofer parerea mea ca o tentativa de ajutor, chiar daca poate pare altceva.

  95. Rootus says:

    Mie îmi place să amintesc de fiecare dată când vine asta în discuție (“nu mă înțeleg cu copilul”) ce ne-a spus psihoterapeutul pediatru când ne-am dus cu fiică-mea la control pe același motiv, că nu se înțelegea cu mă-sa:
    “Aveți un copil excelent dezvoltat, inteligent, nu cred că are nevoie de terapie, dar dacă doriți vă pot face dumneavoastră o programare”.
    Cleo, vezi poate ai nevoie de o programare.

    PS. La noi a ajutat.

  96. Helium says:

    “Cam ca tine eram si eu pana la 18 ani, cu diferenta ca nimeni nu voia sa ma supere, eram “moțul”, macam ce voiam/cand voiam/mi se aducea mancarea la botul calului si eram obraznica. In locul maica-mii, bateam la mine ca la fasole.”

    Copilul copiaza parintele, Daca parintele este un ratat, asta e modelul si e probabil ca si copilul sa ajunga un ratat. Si un parinte care nu-si poate controla propriul copil, probabil ca nu a facut mare lucru in viata.

  97. Manowar says:

    “Aveți un copil excelent dezvoltat, inteligent, nu cred că are nevoie de terapie, dar dacă doriți vă pot face dumneavoastră o programare”.

    Ai incercat sa ii spui “great, atunci ia-l tu”?

  98. altcalic says:

    Din comentarii se vede ca intr-adevar nu toata lumea e facuta sa aiba copii. Ca atare nu inteleg de ce-i faceti daca nu-i puteti educa. Bine, stiu multi oameni care fac copii ca nu sunt in stare de altceva, deci na, presupun ca motive s-ar gasi. Insa daca tot i-ati facut acordati-le atentia si educatia necesara, altfel lucrurile nu pot duce decat catre mai rau.

    Daca voi va asteptati sa relationati cu un copil de cativa ani in mod “matur” si sa faca ce vi se pare voua logic sa faca este un moment de genul “epic fucking fail”.

    Si da, copilul in general copiaza cum sunt parintii. Sunteti bagpulisti si lasa-ma sa te las? Desigur ca si copilul iese misreupist. Sunteti fitzoase/mimoze/”sunt prea pretioasa sa pierd timpul cu copilul”? Guess what.

  99. Adi says:

    Daca eu am inceput sa mananc dovlecei si conopida, ar putea macar sa faca efortul de a incerca.

    Glumesti, nu? Nu am mancat asa ceva pana la 20 de ani, dovlecei nu mananc nici acum si nu ma considera nimeni mofturos la mancare, chiar dimpotriva. Conopida am inceput sa mananc pe la 35. Cred ca ai ales niste chestii oribile pentru un copil, faptul ca tu le mananci nu e un exemplu concret pentru ea. “one billion flies cannot be wrong: eat shit!”

    o vad efectiv cum se forteaza sa vomite si isi face scarba in mod voit. Iar apoi cere de mancare te-miri-ce-cacat.

    Da-i si pierzi, nu-i da si o sa se adapteze.

    @Mano, fiica-mea mananca cu placere paste goale. Fierte-n apa cu sare si atat.

    Si nepoata-mea. Dar mananca paste goale din cand in cand, gen de 3-4 ori pe saptamana, mananca in rest mancare normala (ce mananca si ceilalti din casa), e un soi de desert sau de recompensa. Nu mananca doar paste goale, ci cand are chef il roaga pe frate-meu sa ii faca niste paste si el din cand in cand ii face. Si nu mananca conopida, dovlecei sau brocoli, desi frate-su mai mic mananca brocoli, mai ales cand vine in vizita la noi (care suntem fani brocoli o data la 2 saptamani).

    Apropo, am descoperit de mult timp ca in general copiii mananca chestii pe care nu le mananca acasa cand merg la alti copii si ii vad pe aia mancand. Cel putin fiica-mea cand venea de la frate-meu imi tot povestea ca a mancat X, de care nu manca inainte acasa, apoi a inceput sa manance si acasa pana cand a devenit rutina. Cam asa si-au diversificat mancarea si ai mei si ai fratelui meu, adoptand unii de la altii. Asa faceam si eu cand eram de varsta lor si cam toti copiii pe care ii stiu.

    Cleo, imi pare rau pentru tine dar tu nu pari sa fii dispusa sa pui piciorul in prag si daca nu pui piciorul in prag nu ai nici o autoritate, te joaca pe degete. Copiii sunt foarte priceputi nativ la asta, sesizeaza slabiciunea si o exploateaza. Daca pui piciorul in prag nu devii automat hitlerista, ca nu o tii legata cu lanturi in beci, ci doar ii pui niste limite foarte normale de comportament.

  100. Deria says:

    Apropo, am descoperit de mult timp ca in general copiii mananca chestii pe care nu le mananca acasa cand merg la alti copii si ii vad pe aia mancand. Cel putin fiica-mea cand venea de la frate-meu imi tot povestea ca a mancat X, de care nu manca inainte acasa, apoi a inceput sa manance si acasa pana cand a devenit rutina. Cam asa si-au diversificat mancarea si ai mei si ai fratelui meu, adoptand unii de la altii. Asa faceam si eu cand eram de varsta lor si cam toti copiii pe care ii stiu.

    Fie-mea doar cand si cand face asta. Mai mult nu decat da. Pe de alta parte, legumele din Ro devin pe zi ce trece tot mai lipsite de gust. Un piure ca lumea nu mai poti face, si nu din cauza ca nu-mi iese mie. Pana anul asta n-am intalnit cartofi care, odata taiati cuburi si pusi la fiert, sa devina moi la exterior si tari cu aspect de cub de gheata la interior. Vara.

  101. Manowar says:

    Din comentarii se vede ca intr-adevar nu toata lumea e facuta sa aiba copii.

    Singurii care nu-s facuti sa aiba copii sunt aia sterili.

    Mi se pare tampita chestia asta. Vai, ai facut un copil, trebuie sa-i acorzi atentie si…gen hai sa le suflam in cur 24/7. Da-o-n pula mea de viata, o traim pe urmatoarea, ca asta e amanetata.

    Fiecare sa faca fix cum ii tuna, ma doare-n pula de cum isi educa fiecare copiii. Dar eu unul imi bag pula-n ele de harneli cu vai, dar copiii copiaza de la parinti. Sa-nteleg ca ai lui Einstein si ai lui Hawking ala au iesit toti super geniali si tocilari, right? Si probabil parintii lu’ Hitler (Godwin’s law, da) gazau evrei in beci, guys.

    Serios, lasati retardarile astea.

    Un borac te alearga (si la propriu si la figurat) 14 ore pe zi, daca-i dai voie. Presupun ca o sa muncesti/dormi in afara timpului ala, deci la ce renunti?

    Al meu facea figuri la de toate, ca fusese prea rasfatat. Si-a luat-o (trimis la culcare flamand, oprit tv etc) pana a invatat sa fie (mai) rezonabil. Tot e (cam) rasfatat, dar pula mea, acum se poate dormi cu el in casa cat de cat. Fuck that shit si toate sfaturile. Daca nu-i convine ceva, e liber sa isi caute alti parinti. Iar daca mi-ar face chestii de-astea, si-ar lua niste palme de i-ar face ochii bar bar bar si ar fi trimis in Romulania sau invitat sa sune la serviciile sociale, sa faca figuri cu aia. Fara probleme.

  102. Zuza says:

    Andrea: E subnutrita?
    Cleo: @Andrea: nope, e usor “măloaică”, chiar. Nu grasa, dar nici balerina.

    Cleo, e o idee gresita ca doar copiii slabi pot fi subnutriti. Imagineaza-ti un copil american obez cu un dublu macburgher in fata la McDonald’s – si el este subnutrit.

    Noi folosim termenul “nutritie” in sens extins pentru a ne referi la “hranire”, dar o diferenta f importanta este cea intre aportul de calorii si aportul de nutrienti. Ca poti sa iti obtii caloriile necesare zilnice pt functionare mancand doar ciocolata sau doar paste intr-un numar oarecare de zile, dar in niciun caz nu obtii nutrientii necesari cresterii si dezvoltarii – ex: proteine pt repararea tesuturilor sau crestere, calciu pt oase, zinc pt sistemul imunitar, vitamina c pt absorbtia fierului etc.

    Ai putea merge cu ea la un dr sa il auda vorbind despre rolul alimentelor si sa inteleaga ca isi face rau daca nu mananca variat. Ar fi in stare sa nu manance pt ca stie ca asta este important pt tine? Daca da, atunci ai putea sa incerci sa mergi la un psiholog… Tu stii cel mai bine care e situatia la voi acasa.

  103. Zuza says:

    In alta ordine de idei… Deria, parca citisem la un moment dat pe undeva ca tu lucrezi de multi ani de-acasa. Sfaturi pls, cum faci sa rezisti, anul asta o sa lucrez si eu de acasa, am mai lucrat si a fost naspa. Si nu, iesirile “in lume” gen la piata, la sedinta cu parintii sau in parc cu copilul nu se pun.
    Manowar, voi lucrati amandoi in afara casei acum… cum o sa va descurcati cu dusul – adusul de la scoala (presupun ca orele de scoala nu se vor potrivi perfect cu orele voastre de lucru) si cine o sa stea cu el cand va fi racit? Daca va iese si asta, si mersul la serviciu amandurora, chapeau!

  104. Andrea says:

    Jobul meu imi asigura x zile de ingrijire de urgenta ( bona acreditata trimisa la 30 de minute de cand ii contactezi) si/sau sunt extrem de flexibili cu lucratul de acasa, eu imi aleg ce zi vreau pe saptamana sa lucrez de acasa.

  105. Zuza says:

    Ce fel de job ofera asa ceva?

  106. altcalic says:

    Da manowar, daca ai facut un copil trebuie sa-i acorzi atentie. Tu l-ai facut pe el, nu s-a teleportat el in casa. Desigur, cum ziceam, fiecare face pana la urma ce vrea, dar daca iti vine sa-l bati acum la 5-6 ani, sunt tare curios ce-o sa faci cu el in jur de 18. Dar, cum ziceam, not my problem. La fel cum si Cleo daca e “invinsa” de acum… ce sa zic, o sa mearga din bine in mai bine, mai ales ca nu stie ce sa faca.

    Foarte bine ca ai observat ca e rasfatat si i-ai taiat-o, toti trecem prin asta. Dar rasfatarea aia nu apare din senin, de obicei apare exact din cauza ca n-ai timp de ei, been there: ca sa te lase in pace ii dai tot ce-ti cerem si se obisnuieste asa.

    Iar copiii copiaza parintii pentru ca asta fac copiii, copiaza tipare/comportamente. Este un lucru de baza. Ah, ca mai sunt cate unii care din parinti esuati ajung boss-level? Da, anomalii statistice. Iar contraargumentul la asta nu e “dar boss, fi-su lu’ einstein n-a fost si el genial”, avand in vedere ca discutam aici de educatie si tipar comportamental, nu de mostenire genetica.

  107. Manowar says:

    Tu l-ai facut pe el, nu s-a teleportat el in casa.

    Exact. Iar casa nu-i a lui si nu cred ca plateste chirie. Primeste haleala, acoperis, ceva atentie, joaca si jucarii, dar n-am fost castigat la belciuge. Cum zici tu, eu l-am facut pe el, nu invers. Asa ca… ciocu’ mic si joc de glezne.

    Cat timp trebuie sa iti dau eu pat si potol, ar fi bine sa arati ceva respect. Nu sa ma adori, nu sa-mi ridici un templu, dar ceva respect, nu ce descrie Cleo. Iar daca nu vrei, well, go on, cauta pe altcineva care sa ti le dea. Eventual pe la serviciile sociale.

    Nu am probleme de astea cu al meu. Al meu e OK (deocamdata?). Zic doar ca daca incepe cu harneli, cam beleste pula.

    Iar contraargumentul la asta nu e “dar boss, fi-su lu’ einstein n-a fost si el genial”, avand in vedere ca discutam aici de educatie si tipar comportamental, nu de mostenire genetica.

    Nu prea ai simtul umorului. Prea bine, sa fim seriosi: incerci sa imi spui ca e o regula treaba aia? Pentru ca eu iti spun ca NU e. Copiii sunt..copii. nu “copiaza” mai nimic. Poti fi educat si amabil si ce mai vrei tu cu ei – tot vor fi fucking cunts. Pentru ca sunt copii, pentru ca nu inteleg lumea din jur, pentru ca se chinuie sa descopere limitele etc. Asa ca lasa tampeniile cu copiatul.

  108. Orbu says:

    Da manowar, daca ai facut un copil trebuie sa-i acorzi atentie. Tu l-ai facut pe el, nu s-a teleportat el in casa.

    Si daca l-am facut, ce? Trebuie sa ii acorzi atentie ca altfel ce?
    Copiii pot doar sa multumeasca respectuos pentru ce primesc, caci cat timp le e mai bine decat cu ce ar primi daca ar fi in grija serviciilor sociale sunt pe plus. Nu le convine? Acum ca niciodata in istorie au libertatea de a se cere afara din joc, din grija parintilor; n-a fost nicicand mai bine decat acum.

    Restul de “trebuie” si de “vreau” si dat cu curul de pamant sunt ifose. Intai sa merite, apoi sa vrea.

    Dar rasfatarea aia nu apare din senin, de obicei apare exact din cauza ca n-ai timp de ei, been there: ca sa te lase in pace ii dai tot ce-ti cerem si se obisnuieste asa.

    Rasfatarea apare atunci cand minim unul din grija carora se afla copilul e slab de suflet, sau tolerant si nu are absolut nicio legatura cu timpul acordat.
    Scurt, daca un copil iti cere X si chiar n-ai timp de el, ii spui “mars, in pizda ma-tii, d-aici, ai primit apa si paie, singurul element ramas pe lista e bataie, asa ca nu insista.” Hai, nu deranja si cand te intorci vino si cu doua pagini de carte citite.
    Ca nu e nimeni obligat sa faca parenting full time, mai ales in conditiile in care daca nu iti pica banii din cer e imposibil sa faci asta fara carente semnificative .

    Eu am avut cam tot timpul ajutor, un fel de tutoring full time, cineva are timp activ de copii mai mult decat in 90% din familii. Si tot se instaleaza dictatura copiilor daca nu ma opresc sau eu sau sotia din ce facem – lucram si de acasa, bai – adica timp BERECHET, si sa dinamitam pe loc tot constructul imaginar pe care copiii reusesc sa il creeze in jurul lor, ca ei sunt miezul din pizda.

    Pana nu le fac ( destul de des) cate un reset d-asta de “uitati, copii, asta sunt obligat sa va ofer, asta primiti deja in plus iar orice altceva va imaginati voi ca e un drept e doar in imaginatia voastra”, nu bat in retragere. Pana nu le atrag atentia ca daca vor sa fie copiii mei trebuie sa se poarte ca atare si ca da nu vor, e deasupra un apartament cu copii in plasament, poate le place acolo, nu cedeaza un centimetru, ca viseaza drepturi.
    Culmea e ca nici macar nu ma pot supara pe ei pentru ca fac asta. Asa si trebuie, sa speculeze. Doar ca nu pe mine; sa se antreneze acasa si sa-si caute alti fraieri.
    Deci aia cu timp destul pentru copii e o proiectie din perspectiva copilului, care nu m-a facut pe mine si nu m-a castigat la belciuge. Pula mea, nu se comporta conform asteptarilor si li se pare ca-s centrul universului (lor), poate trebuie sa mai populam universul ala un pic, eu mai pot face copii, sa-i creez si concurenta si n-am nevoie nici de parerea lui pe tema, ca nu suntem egali pe banii mei si pe munca mea. Pe urma sa se certe pe atentie cu ceilalti care vor o bucatica din ce e disponibil.

    @Cleo: Problema majora cu asta e ca ipohondria nu e un model sustenabil in afara familiei si a unui cadru unde cuiva ii pasa de ipohondru.
    Daca accepti sa raspunzi la astfel de stimuli conform asteptarilor copilului stimulezi un model de business dezavantajos pentru el.
    Toti copiii au manifestari ipohondre, cred. Trebuie doar sa raspunzi adecvat.
    Ti-e rau? Say no more, mergem imediat la urgente, iti baga domnii doctori niste aparate pe gat sa vada daca ai inghitit ceva, iti dau niste pastile care sa iti provoace voma ca sa golim stomacul, 2-3 injectii sa te intremezi si rezolvam. Daca nu iti trece, ai sa ramai cu dumnealor in spital o saptamana doua pe perfuzii pana te faci mai bine. Numai bine, ne luam si noi o vacanta cat suntem singuri acasa. Hai, sa nu mai pierdem timpul, ca cine stie ce patesti!
    La simptome atat de grave trebuie un tratament adecvat, pai ce, ne jucam?
    Am intalnit comportamentul si treaba e simpla pentru mine: Nu, tati, daca iti e rau de la mancare nu iti dau altceva, ca deja ai mancat. Tre sa scapam de starea de rau si presupune tratament fiziologic sau psihologic. Efortul cel mai mare e pe spinarea ta, copilule, ca tu esti cel bolnav.

    Recent l-am auzit pe copilul cel mic avand accese de ceea ce ai putea numi tourette. Nu stiu daca e teribilism sau lipsa de control, dar stiu ca daca permit asta duce la un gest reflex. Am trecut insumi prin asta in copilarie si adolescenta. Simplu – explicat ca la adulti: ceea ce faci e un comportament bolnav. Trebuie sa mergem la un medic psihiatru sa decida daca esti nebun, si daca te putem trata acasa, sau trebuie sa te internam intr-un spital, daca nu te poti abtine singur. Dupa cateva repetari si observat ca amuzamentul duce la costuri nu mai aud nimic de genul.

    Societatea s-a obisnuit prost sa transfere responsabilitatile si vina – mai ales vine inchipuite pentru orice – pe spinarea parintilor, iar copiii – doar drepturi si libertati, taica.
    Si e un intreg santaj emotional transferat de la nivel de copil, la nivel de stat.

    Gen, mihoho, daca nu te porti nu stiu cum cu copilul tau ti-l ia statul. Iar de-aici tot soiul de actiuni si reactiuni distorsionate, pentru ca nu-i asa, nu vrei sa iti ia statul copilul, care mai nou te si ameninta ca nu stiu ce.
    Ba-ha-ha sa-l ia, daca e nesimtit si profitor, chiar as sustine un 6 luni in grija statului asa obligatoriu, sa discutam pe urma de asteptari civilizate si proportionate corect. Nu de alta, da’ eu oricum mai am cateva milioane de copii pe teava, gata sa iasa, asta ca sa stabilim cam cat valoreaza amenintarea cu negarea “privilegiului” de a creste un copil; ca asa e perceput acum.

  109. Manowar says:

    Nu-nteleg nici eu gandirea asta cu “ai facut un copil, esti obligat sa uiti ca ai si tu o viata de-acum incolo”. How about no?

    Gen, mihoho, daca nu te porti nu stiu cum cu copilul tau ti-l ia statul. Iar de-aici tot soiul de actiuni si reactiuni distorsionate, pentru ca nu-i asa, nu vrei sa iti ia statul copilul, care mai nou te si ameninta ca nu stiu ce.

    Nici eu nu-nteleg treaba asta, “amenintarea” asta. Oh, nu, suni la serviciile sociale ca n-ai primit ciocolata de trei ori pe zi? Vai, ce nasol, o sa mi te ia de pe cap, o sa pot sa ies cu ma-ta din nou nonstop in oras, o sa putem merge linistiti in mai multe vacante, n-o sa mai dam banii aiurea pe statu’ tau la scoala aiurea, n-o sa mai fim legati de programul tau, culcat, sculat, alte alea? Groaznic, nu asa.

    …ia tati telefonul meu si suna. Baga mare si cauta-ma cand te faci mare. Sau mai bine nu – succes.

    Bahahaha, il ia statu’? No shit? Asta-i ca-n bancul ala cu “invata ba meserie ca altfel o sa cari sculele toata viata”. Ia-l, draga statule. Si ia si-o spaga sa nu-i dai drumu’ daca se razgandeste <3 Vorba aia, la cate taxe platesc, chiar ar fi cazul sa-l creasca ei pe timpu' si cheltuiala lor, nu prea vad de ce-as plati tot eu pentru asta. Plus ca as ramane si cu o caruta de bani - ca brusc nu as mai avea nevoie de 3 bedrooms, ar fi de ajuns unul. Herpaderp, ce mai amenintare. E ca si cum m-ar ameninta nevasta-mea ca-mi face snitele daca nu-s cuminte. Sau cam asa ceva.

    Al meu e prea mic sa-i explic, da' mai incolo ii spun de la obraz "vezi ca tati are experienta cu abandonat copii; doar zic - asa, informativ".

    Ba, eu nu stiu de voi, da' eu p-al meu il cresc (cu multe dureri de cap), nu-l fut; asa ca daca doreste sa-l ia altcineva, e liber s-o faca. Bafta.

    N-am idee cand s-a pizdificat in asa hal societatea de a ajuns sa arunce totu'-n spinarea parintilor. Poate pe undeva ar fi cazul sa se uite cineva la cum anume creste un borac. Gen, pe al cui timp, pe ai cui bani, in al cui spatiu, cui ii da dureri de cap, cui ii fute programul si timpul etc.

    De altfel, al meu o sa aiba de ales. Tati, vezi ca poti creste romaneste - gen te ajut, incerc sa te mai invat una-alta, cand te faci mai mare vedem de-o sponsorizare pentru facultate si-un depozit de casa, da' mai implica din cand in cand si cate-o pereche de palme daca faci pe nebunul. Sau te putem creste englezeste: de la 16 ani iti cerem chirie pe camera (sau te dam afara), poti sa te duci sa cersesti student loan/grant si sa stai in shared cu inca vreo 10 oameni, sa fii pe barba ta - ca uite, a functionat (asa, la nivel de popor) - pana iesi cu datorii de jdemii... cat timp eu si ma-ta prizam ceva cocaina pe plaja. Cum preferi tu, tati, mie doar zi-mi, sa stiu <3

  110. vinil says:

    Da, vad ca sunt 2 extreme aici. Tatii severi si mamele mai moi si manipulabile.
    Pe mine m-a crescut maica-mea in stilul lui Manowar. Gen vezi de treaba, daca nu vrei sa mananci, ok, ai mancarea in frigider cand ti se face foame, fara multe emotii.
    Trebuie sa zic ca nu am murit de foame. Am facut figuri, urlete, dar apoi am mancat cand n-am mai rezistat. Si nu am avut vreo problema medicala, am ajuns bine la 28 de ani.
    Nu am copii, dar nu am auzit prea multe cazuri cu copilasi morti de foame cu legumele pe masa, desi nu am verificat statisticile. Doar de la dubiosi din aia vegani, dar asta e alta poveste.
    Te temi ca…ce mai exact? Moare fetita de foame? Haha, ar fi primul caz in afara Africii :)).

  111. Manowar says:

    Te temi ca…ce mai exact? Moare fetita de foame?

    Nu stiu nici eu de ce anume se teme lumea.

    Bai, sotia mea gateste bine. Cam 95-99% (as zice 99%, da’ ocazional mai iese o chestie dubioasa) din chestiile pe care le face sunt bune. OK, doar ca boracu’ are chef de facut figuri. Gen el nu mananca tot din farfurie, doar ce-i place. Si restu’ chestiilor de pe farfurie sunt bune (si sanatoase, pula mea), dar … nu la fel de bune ca dracia pe care o prefera. La aia ar cere portie tripla.

    Nu-i o problema de bani. E o problema de bun-simt. Gen, coaie, eu si ma-ta muncim pentru chestiile astea. De bine, de rau, eu mai mult le cumpar – dar sotia mai sta si-n bucatarie la gatit si pula mea. Ce-i aia ca “I don’t like this”? Da’ ce pula mea, crezi c-o sa stea ma-ta-n bucatarie 10 ore pe zi, ca poate nimereste doar ce-ti place tie? Ia mars in pula mea flamand la culcare pana te-nveti sa mananci tot ce ti se pune-n fata. Si nu-s absurd – daca gust o chestie si-i cam meh spre bleah, no comment; da, tati, o aruncam la gunoi, iti dam altceva. Da’ asta (sa fie potolu’ meh spre bleah) se-ntampla foarte, FOARTE rar. Si-atunci da-te-n pula mea si haleste acolo ce-ai in farfurie si nu mai comenta atat. Ah, sigur, daca-i da maica-sa ceva mancare de-aia “sanatoasa” pe sistemul “broccoli e sanatos”, il ajut eu s-o arunce pe neve, ii confirm lu’ ma-sa ca a mancat tot si ii dau pe sest o pizza sau ceva (GLUMESC, LOL, NU TE ENERVA). Da’ cand stiu ca-i buna mancarea, ia mai fuck off cu fitele de pizda.

    In ceea ce ma priveste, daca boracu’ imi zice (al nostru e mai politicos, zice ca a terminat, ca s-a saturat, nu ca nu-i place) ca “I’m finished, daddy” si vad ca nici nu s-a atins de mancare, il ard. Da, tati, np, da farfuria incoace. Cum imi ceri de mancare iar, cum ti-o incalzesc si ti-o pun in fata. Nu vrei? Atunci nu-ti e foame.

    Mie nu mi se pare deloc c-as fi “sever” la chestia asta. Nu-i chestie de severitate, e chestie de educatie si de respect. Culmea, nu pentru mine – ca nu eu ii gatesc mancarea – ci pentru timpul si munca depusa. Iar daca nu ai chestia asta in sange, atunci e ok, te educam. Cu putina foame, cu de-astea. Sigur, ar fi minunat daca as putea sa port o discutie cu el si sa-i explic ca uite, parintii tai merg dimineata la munca pentru ca tu sa ai chestii, acolo castiga bani, bani pe care-i folosesc pentru a cumpara mancare si haine pentru tine, pentru a plati chiria, pentru a te duce la plimbare sau in oras; uite, maica-ta e obosita c-a fost la lucru si acum ti-a gatit tie, iar tu faci figuri la mancare si asta nu-i OK etc etc. Da’ inca nu-i cazul de asa ceva. Cand se face destul de mare, ii explic eu chestiile alea. Iar daca si dupa aia face figuri, atunci e clar lipsa de respect – si-n cazul ala poate sa crape de foame, ca I don’t give a shit.

    Al meu are si ghinion, nascut in perioada asta si mai si traieste in UK. Pula mea, in Romania macar putea sa-ti fure niste bani din poseta sa-si ia o napolitana. Dar aici, ce sa vezi, carduri si cam atat. Nasol moment.

    Repet, nu-i chestie de severitate. E chestie de educatie. Pula mea, daca nu inveti sa ai respect nici pentru parintii tai si pentru efortul depus de ei si pentru tot ce primesti gratuit, cand pula mea o sa inveti sa respecti lumea? La 40 de ani, cand ai fost dat afara de peste tot (de la joburi la gagici), ca n-avea nimeni chef de-un marlan?

  112. NitroZeus says:

    E cat de cat OK sa il obligi sa manance tot din farfurie atata timp cat tii cont de nesesarul caloric al copilului.
    Altfel il dereglezi si il inveti sa fie haplau. Se va obisnui sa manance tot din farfurie chit ca absolut peste tot portiile sunt mult supradimensionate. Nu se va opri din mancat chit ca e de mult satul.
    In al doilea rand daca nu tii cont de necesar, se va ingrasa. Iar de aici vin o droaie de probleme.

    Si la adulti necesarul caloric este mai mic decat gasesti prin tabele. Adica bine ca Homo Hunter-Gathererus, care nici nu le prea avea cu nutritia, cica consuma in medie cam 1500 de calorii, iar acum ca sofezi si “vanezi” prin hypermarket si mall ai nevoie de mai mult. Dupa care te miri ca la cativa ani trebuie sa tii cate o cura de slabire pentru a da cateva kile jos, chit ca tu aveai impresia ca esti cumpatat.

    De obligat nu o oblig. Daca nici dupa antrenamente, zbenguiala si drumetii nu ii este foame, sa fie sanatoasa.
    Tin cont in primul si in primul rand de necesarul de proteine, iar mancarea e foarte variata pentru a acoperi necesarul de vitamine si minerale.

    “Sigur, ar fi minunat daca as putea sa port o discutie cu el si sa-i explic ca uite, parintii tai merg dimineata la munca pentru ca tu sa ai chestii, acolo castiga bani, bani pe care-i folosesc pentru a cumpara mancare si haine pentru tine, pentru a plati chiria, pentru a te duce la plimbare sau in oras; uite, maica-ta e obosita c-a fost la lucru si acum ti-a gatit tie, iar tu faci figuri la mancare si asta nu-i OK etc etc.”
    Am considerat ca e FOARTE important sa incep treaba asta de acum (+3 ani).

    De asemenea ne-am plimbat prin catune, sa vada cum traiesc prapaditii. Practic am facut impreuna drumetii in Evul Mediu.
    Am facut-o cu tact, treptat. I-am tot explicat diverse, sa nu care cumva sa se invinovateasca. Asta ar mai lipsi, ca si cum nu e de ajuns cu ce fac gunoaiele stangiste.
    In timp ii voi explica cum e cu sansele, cu geneticul, cu prostia majoritatii samd.

    Am dus-o la pescuit, am hacuit, prajit si mancat pesti. N-am chef ca pe la 10 ani inca sa-si imagineze ca snitelul crestea in copaci. N-are nici o greata. M-am apucat de pescuit special pentru treaba asta. Am considerat ca cu pesti e mai inofensiv.
    Peste o vreme vom asista si la decapitarea gainilor si taiatul porcului/mieilor.

    Cam acum ar trebui incetul cu incetul sa incep sa o invat sa fie mai selectiva cu anturajul. Deja e chiar prea de tot. Sunt copiii prietenilor mei, se pot vizita din cand in cand, nicio problema, nu trebuie sa le intoarca spatele, dar mai rar, ca deja o cam trag in jos si strica ce construiesc eu.

    Dupa care trebuie sa incep cu discutiile despre sex. Cumva trebuie sa-mi creionez discursul.

    Copilul pentru mine e o investitie. Nu e ca la carte, nu se vor scrie poezii despre asta, dar asa e la mine, n-are rost sa o tot dau pe dupa visin. Trebuie sa am cate o mica satisfactie, sa am un mic profit, altfel mi-as lua desaga si as pleca in lume. La mult prea mult am renuntat si mult prea multe am inghitit pentru a nu fi asa. Si numai pentru cacatul si besinile mirosite, pentru vomele si mizeria curatata si consider ca trebuie sa fiu rasplatit. Sa vad ca e OK, pentru mine e o rasplata.

    A te ocupa de copil nu inseamna sa stai toata ziua dupa fundul lui. Unii stau si stau degeaba. Daca investesti cu cap in medie 2 ore zilnic, esti deja in esalonul fruntas. Atentie! In medie 2 ore timp efectiv. Ca e si el pe langa tine cand faci cumparaturi, sau cand esti pe acasa, nu se contabilizeaza. Da, evident ca nu e ca atunci cand erai singur, cand ai copil mereu trebuie sa tot explici cate una alta. Dar ma refer la timpul pe care i-l aloci doar lui. Si aici intra si plimbarile si drumetiile si documentarea pentru diverse subiecte. 2 ore nu mi se par a fi deloc un capat de tara. Daca mai pune si sotia in medie 2 ore, socotesc ca e FOARTE bine. Asta, bineinteles, daca sotia “trage” in directia indicata de tine. Altfel mai bine fara.
    Ai nevoie si tu si sotia de timp in care sa fiti singuri. Altfel ti se ia.

    Cum citati voi cu apostroful acela mare?

  113. Johnny says:

    Eu aprob, susțin, dar am o intrebare de curiozitate. Nu e risc ca la scoala sa ii bage aia – profesori, consilieri, colegi – harfe cu child abuse si sa se ajunga la ceva inspecții, nu neapărat ca in Norvegia, da ceva sa placa la toata lumea?

  114. Manowar says:

    Eu aprob, susțin, dar am o intrebare de curiozitate. Nu e risc ca la scoala sa ii bage aia – profesori, consilieri, colegi – harfe cu child abuse si sa se ajunga la ceva inspecții, nu neapărat ca in Norvegia, da ceva sa placa la toata lumea?

    Nu prea cred. Si…ce pula mea ar vedea la o inspectie? Ca taica-su e un pervers care joaca Diablo 3? Nu-i ca si cand am plantatie de coca in casa.

  115. andrea says:

    Ce, ca are mancare gatita si frigiderul plin acasa?

  116. Manowar says:

    lol. Scrie mare si frumos aici cum se face

  117. Deria says:

    @Zuza, nu mai lucrez de acasa de ceva vreme. Ce si cum si detalii si sa-ti explic, daca vrea Mano sa-ti dea adresa mea de mail, nu ma supar. 🙂

  118. Deria says:

    N-am idee cand s-a pizdificat in asa hal societatea de a ajuns sa arunce totu’-n spinarea parintilor.

    De cel putin 10 ani. Si preponderent in spinarea mamei, nici macar a parintilor.

  119. Deria says:

    Dupa care trebuie sa incep cu discutiile despre sex. Cumva trebuie sa-mi creionez discursul.

    Tu esti parinte singur?

  120. Adi says:

    O colega, parinte singur (fostul sot e in alta tara de vreo 15 ani) imi povestea acum cativa ani ca a incercat sa stea de vorba cu fiica-sa despre sex. Pustoaica avea cam 11-12 ani atunci. Discutia a fost foarte scurta: “chestia aia scarboasa? nu mai intereseaza”.
    Acum cateva zile fiica-mea povestea ceva si cuvantul sex a fost mentionat in treacat. Am intrebat-o daca stie ce e aia si de unde a auzit: “sex e cand adultii cand se dezbraca si fac chestii scarboase”, auzita initial de la varul ei de 6 ani si peste care a dat accidental pe Internet de cateva ori. Ea are 13 ani.

  121. Deria says:

    Fiica-mea are 9, stie ea ceva, nu stiu cat de corect stie, ca nu are chef sa vorbeasca, tot scarbos i se pare. I-am zis doar, cand ii vine cheful, sa-mi spuna, ca e important sa nu afle informatii eronate.

  122. NitroZeus says:

    N-am idee cand s-a pizdificat in asa hal societatea de a ajuns sa arunce totu’-n spinarea parintilor.

    Nu totul, dar foarte mare parte din vina e la parinti. Nu prea convine, dar asta e.
    Cei 7 ani de acasa sunt de fapt 4, cu mare indulgenta 5-6. Dupa care s-a cam inchis fereastra, i-au irosit potentialul.
    A pune pita pe masa nu e suficient. Concurenta e mare. Multi pun pita pe masa.

    Si preponderent in spinarea mamei, nici macar a parintilor.

    Sunt doi implicati in treaba asta. Nu are cum sa fie doar unul de vina.

    Tu esti parinte singur?

    Nu. Dar ciorna (mea) o fac singur. Dupa care discutam.

  123. Manowar says:

    Nu totul, dar foarte mare parte din vina e la parinti.

    Prostii.

    Eu am fost un gigel cuminte si simpatic si saritor si plm. Nu parintii m-au schimbat. Parintii erau la lucru, iar eu p-afara sau pe la scoala, in cocina porcilor.

    Astia care spun treaba cu “parintii” isi dau importanta aiurea-n tramvai.

    Nu tata mi-a dat prima tigara, bere, cafea, pizda si nu mama m-a invatat sa fur.

  124. NitroZeus says:

    Prostii.

    Eu am fost un gigel cuminte si simpatic si saritor si plm. Nu parintii m-au schimbat. Parintii erau la lucru, iar eu p-afara sau pe la scoala, in cocina porcilor.

    Astia care spun treaba cu “parintii” isi dau importanta aiurea-n tramvai.

    Nu tata mi-a dat prima tigara, bere, cafea, pizda si nu mama m-a invatat sa fur.

    Am mai citit pe aici, stiu despre ce este vorba. Si la mine a fost la fel. Dar suntem exceptii. Uite-te atent in jurul tau. Foarte atent.

    Nici vorba. Cel putin nu in cazul meu.

  125. Manowar says:

    Am mai citit pe aici, stiu despre ce este vorba. Si la mine a fost la fel. Dar suntem exceptii. Uite-te atent in jurul tau. Foarte atent.

    Nici vorba. Cel putin nu in cazul meu.

    Bai, nu e nici urma de exceptie in cazul asta.

    Realitatea e ca in vreo 90% (peste, de fapt) din cazuri, ambii parintii lucreaza. OK. Se trezesc ei dimineata, duc boracu’ (cuminte si intelegator si alte alea) la scoala; dupa care se duc la lucru. De la lucru, pe la 5-6 pleaca spre scoala (cat fac pana acolo depinde). Si apoi ajung acasa la haaaai sa zicem 6 pm.

    OK. Pai, de la 7-8 AM la 5-6 PM (se schimba mai tarziu in 3-4 PM), boracu’ ala nu a stat cu parintii. A stat intr-un grup de animale – la scoala, adica. Sigur, parintii l-au invatat sa nu scuipe, sa nu injure, sa nu pula mea, ca nu-i frumos. Dar aia-s cei doi parinti. Numai ca el ajunge la scoala. Unde daca nu scuipa, nu injura, nu pula mea…pai, nu e cool, coaie. Si se uita el – cuminte si intelegator in jur – si vede ca sunt doua grupuri. Smecherii (flegme, injuraturi, alte alea) si fraierii (aia care-s cuminti, la locul lor, vorbesc frumos si-s inca virgini in anu’ 3 de facultate np).

    Eu inteleg c-am facut psihologie-sociologie, da’ nu mi se pare ca-i treaba mea sa va explic ce-i grupul social si cum sta treaba cu influenta(rea), ca nu profesez in domeniu.

    Si pe urma vine treaba cu integrarea – da’ asta dupa filtrele celelalte (categorii sociale etc). Si sigur, ai adus tu boracu’ acasa la 6 PM si poate ai mai stat cu el de la 7 la 9, pana si-a facut temele (daca…). Da’ alea-s 2 ore seara si haaaai inca una dimineata (da’ aia mai mult pe drum). In rest, a stat cu porcii…si s-a integrat. Ca doar d-aia l-ai dus la scoala, nu? Sa socializeze, sa se integreze, sa invete, sa…Pai, a invatat – sa fie un golan. S-a integrat – intre golani. A socializat – cu viermii.

    Normal ca se ia.

    “blabla, dar parintii…”. Dar parintii nimic. Ca nu erau acolo. Aveau treaba – erau la munca, sa aiba cu ce hrani viitorul porc/golan/marlan. Tough shit. Parintii erau la munca, unde plateau taxe ca sa ajunga bani la stat, stat care trebuia sa plateasca profesorii pentru a forma viitorul om. Dar, oh, ghinion – profesorii sunt niste frustrati ratati care-si varsa tot jegul peste elevi si li se umple pula de lacrimi de rezultate. Parintii si-au facut treaba, da’ sistemul e defect. Ghinion din nou.

    TOT ce poti sa faci – ca parinte – e sa incerci sa-l impingi cumva la o scoala buna. Da’ nu depinde de tine. Si chiar daca reusesti – DACA – si-acolo va fi un mic grup de marlani, marlani mult mai interesanti si mai “de succes” (privind prin prisma copilului/adolescentului) decat fraierii aia de tocilari.

    Si stii ce-i cel mai trist? Ca ma uit la treaba asta (ca parinte si ca om care-a crescut printre golani) si, bai, nu prea poti sa-i explici boracului ca aia-s loserii. Ca nu-s. Loserii sunt tocilarii ceilalti. Si boracu’ vede/stie treaba asta. Chestie de instinct. Ghinion.

    Ca parinte, poti sa incerci sa-i bagi in cap niste chestii boracului, sa-i “insufli niste valori”. Dar, sa vezi, nu prea functioneaza. Pentru ca tu-l inveti ca spaga e rea, coruptia e rea si pulameauri de-astea. Dar dupa colt e un nene militian care sta la panda si-l trage pe dreapta. Si-l intreaba simplu “cum facem, boss, luam permisul sau…?”. Si sta boracu’ si se gandeste, valorile sunt meseriase, coruptia e rea, dar cam are nevoie de permis. Asa ca…

    Vorbesc din experienta (nu cu permisul, ca mie mi s-ar fi rupt pula de el). Si eu ziceam la fel – coruptia e rea, spaga e rea, alte alea sunt rele. Dupa care m-am trezit ca-i e rau-rau lu’ mama, hopa la urgente si, sa vezi, dai si tu o ceva sau o lasam sa crape aici pe coridor, HEHE? Si nu e cu “poate”, e cu “sigur” – ca bunica-mea asa a crapat in spital, gen “au uitat” asistentele sa-i mai faca injectii and shit. Deh, nu era nimeni acolo in ziua aia sa le indese in buzunar treburi.

    Cam asa-i cu parintii, valorile, educatia si realitatea.

    Terminati in pula mea cu tampenia asta retardata cu “parintii”. Parca sunteti babele de pe strada lu’ bunica-mea (aia de la tara). Si alea credeau ca merg cu paru’ lung pentru ca parintii herpaderp, nu pentru ca nepoatele lor mi-o sugeau pe doua tigari ca uite ce bine arata baiatu’…si mai e si de la oras!

  126. Orbu says:

    @NitroZeus: Neaah. Toata lumea “e exceptii”. Desigur ca conteaza sprijinul parintilor si situatia materiala si foarte multe lucruri, da’ e foarte-foarte departe de nivelul de detaliu si de futere de care vorbim in zilele noastre.
    O spui ca si cum copiii ar fi toti egali si fara liber arbitru, iar parintii trebuie sa se dea peste cap sa faca diferenta. Cum se si intampla, atat timp cat copilul e tratat ca o investitie, ca un produs.
    Parintii se dau peste cap sa recupereze, sau sa ajute, acolo unde copiii nu pot singuri, dupa care mai sunt si vinovati pentru ca copiii lor esueaza pentru ca-s fie incapabili, dezinteresati, sau pur si simplu au ghinion in momentul unei decizii gresite.
    Eu recunosc atat meritele parintilor mei, cat si locurile in care m-au incurcat, da’ plm, cel putin de la 18 ani incoa’ , da’ realist si de mai devreme, cele mai multe decizii cu privire la viata mea le-am luat singur. Asa cum fac majoritatea copiilor. Poate nu cele mai de baza, dar cele mai multe. Si nu pot sa zic c-au fost macar 80% bune, cel putin pana pe la vreo 25 de ani.

  127. Manowar says:

    Lol, deci nu tac-tu te-a invatat ebay, bo$$?

    …plm, asta explicam si eu.

    Nu stiu ce-o fi zis tac-tu, da’ probabil nu stii nici tu, ca erai mult prea ocupat sa te gandesti la cum o sa ti-o freci intre tatele tipei de la strip diseara daca iti iese si combinatia asta.

    Pula mea…”parintii”. Yeah, right.

  128. NitroZeus says:

    @Manowar @Orbu

    Tocmai de aia spuneam ca-s foarte importanti primii ani. Atunci ai autoritate asupra lui.

    Stii cum ai ajuns unde ai ajuns, stii prin cate ai trecut, ai vazut foarte multe, esti constient ca ai avut anumite sanse, stii ca nu ai vreo reteta, nu e ceva repetabil. Ti-e bine, este multumit de ce ai facut si prin cate ai trecut, dar in nici intr-un caz nu poti lasa copilul de capul lui sperand ca va fi la fel ca in cazul tau. Asta e loterie.

    Parintii nu au prea ajutat, ASA CONSIDER EU, dar e destul de important ca nu au stricat. Bonus cateva chestii care tot ce se poate sa ajute in viata, daca esti cel potrivit la locul potrivit. Felul lor de a fi te-au format intr-un anume fel. Teoretic sunt sanse mari sa nu ajute la nimic felul acela in care te-ai format, ba sunt sanse mari sa strice. Dar tu, ajutat si de SANSA, ai stiut sa profiti la maxim de ce ai avut. SANSA a fost o minte iscoditoare, neincredere in adulti si un anturaj PERFECT pentru tine. Un anturaj perfect nu in sensul ca erau pui de academicieni, ci un anturaj in care te-ai putut dezvolta, iar anumite caracteristici in timp au devenit un mare atu. Erai, cum se spune, cu 5 minute mai destept decat foarte multi din jurul tau. Toate astea sunt legate si de vremurile respective.
    Deci cam multe variabile in ecuatia asta. Nu prea merge sa o servesti drept reteta a succesului. In plus de asta nici nu ai de unde sa stii ca copilului tau i-ar placea/i-ar fi bine daca ar ajunge ca tine.

  129. Manowar says:

    Tocmai de aia spuneam ca-s foarte importanti primii ani. Atunci ai autoritate asupra lui.

    Abia ce ti-a explicat Cleo cata autoritate are.

    Stii cum ai ajuns unde ai ajuns, stii prin cate ai trecut, ai vazut foarte multe, esti constient ca ai avut anumite sanse, stii ca nu ai vreo reteta, nu e ceva repetabil.

    Tocmai, ca-i foarte repetabil. Golanii smecheri raman golani smecheri, iar tocilarii le stampileaza actele la ghiseu. It’s that simple. Ah, sigur, un tocilar din 100 ajunge sa faca o chestie utila – da’ tot pielea pulii e in comparatie cu 1% din golani. Cunosc.

    In plus de asta nici nu ai de unde sa stii ca copilului tau i-ar placea/i-ar fi bine daca ar ajunge ca tine.

    Habar n-am daca i-ar placea sau nu si in nici un caz n-o sa incerc sa hotarasc eu directia/traiectoria pentru el. Eu unu’ o sa ma multumesc sa-i spun cam unde e probabil sa duca fiecare drum si cam cum poate sari peste niste greutati, daca doreste sa asculte. Daca nu, nu. Nu o sa cer “credit”, da’ nici n-o sa accept “vina”. Treaba mea e sa-l invat de bine. Da’ daca-l doare-n caras, il doare-n caras. Ghinion, sa faca fix cum crede el.

    Asta fiind spusa, nu-i chiar atat de groaznic sa ajunga un om “ca mine”. Nu zic c-as fi un model de succes, da’ parca nici ultimu’ distrus n-as spune ca sunt.

  130. Orbu says:

    Tocmai, ca-i foarte repetabil. Golanii smecheri raman golani smecheri, iar tocilarii le stampileaza actele la ghiseu.

    Meh, aici nu prea-s de acord, in sensul ca de unde ma uit eu se vede altfel. Majoritatea golanilor smecheri pe care i-am vazut eu s-au transformat in golani fraieri, sau luzeri, pe termen lung. Pentru ca oportunitati si intr-o tara de golani nu e de ajuns de mult profit pentru toti. Si pentru ca, in general, lumea uraste golanii, chiar daca gagicile le sug pula pe tigari.
    Cu tocilarii din copilarie si adolescenta, mai mult de jumate-s mai bine decat majoritatea golanilor smecheri. Desigur, erau mai putini decat golanii.
    Io am fost destul de mult timp tocilar, iar cand am devenit golan, n-am fost niciodata “golan smecher”, sau fraier, doar golan. Acum sunt iar tocilar, ca merge mai bine decat golaneala.
    Cel mai garantat, insa, au supt-o aia carora nu le-a placut nici golaneala nici toceala. Aia au ramas cu munca prost platita 🙁 .

  131. Manowar says:

    Majoritatea golanilor smecheri pe care i-am vazut eu s-au transformat in golani fraieri, sau luzeri, pe termen lung

    Aia nu erau golani smecheri. Erau doar golani.

  132. Orbu says:

    Aia nu erau golani smecheri. Erau doar golani.

    Evaluat post-factual da, dar in vremea aia erau golani smecheri. Rata lor de succes in orice faceau era destul de mare.
    Doar ca paradigmele se schimba cu timpul si smecheria nu e un achievement permanent.

  133. NitroZeus says:

    Abia ce ti-a explicat Cleo cata autoritate are.

    Daca nu e, nu e. Ce sa zic mai mult de atat? 🙂

    Tocmai, ca-i foarte repetabil. Golanii smecheri raman golani smecheri, iar tocilarii le stampileaza actele la ghiseu. It’s that simple. Ah, sigur, un tocilar din 100 ajunge sa faca o chestie utila – da’ tot pielea pulii e in comparatie cu 1% din golani. Cunosc.

    Golanii isteti sunt extrem de putini.

    Foarte de acord cu Orbu.

    Grosso modo:
    Golanii au 20-25 de ani bunicei, o taraie inca 10, dupa care se afunda.
    Tocilarii au 20-25 de ani de rahat, 10 ani bunicei, dupa care incearca sa-si croseteze o adolescenta placuta.

    Habar n-am daca i-ar placea sau nu si in nici un caz n-o sa incerc sa hotarasc eu directia/traiectoria pentru el. Eu unu’ o sa ma multumesc sa-i spun cam unde e probabil sa duca fiecare drum si cam cum poate sari peste niste greutati, daca doreste sa asculte. Daca nu, nu. Nu o sa cer “credit”, da’ nici n-o sa accept “vina”. Treaba mea e sa-l invat de bine. Da’ daca-l doare-n caras, il doare-n caras. Ghinion, sa faca fix cum crede el.

    De acord.

    Asta fiind spusa, nu-i chiar atat de groaznic sa ajunga un om “ca mine”. Nu zic c-as fi un model de succes, da’ parca nici ultimu’ distrus n-as spune ca sunt.

    OK. Nu se pune problema asta.

    De exemplu mi-ar placea ca ai mei sa faca ceva pe cont propriu. Dar poate ca ei se vor simti impliniti terminand medicina si salvand planeta. Chiar nu e deloc ce mi-as fi dorit pentru ai mei. Dar daca ei asa se vor simti impliniti…

  134. Manowar says:

    Evaluat post-factual da, dar in vremea aia erau golani smecheri. Rata lor de succes in orice faceau era destul de mare.
    Doar ca paradigmele se schimba cu timpul si smecheria nu e un achievement permanent.

    Nici toceala nu e. Aia-i problema. Chestia e ca un golan smecher se descurca. Se schimba vremurile, se schimba lucrurile – se adapteaza. Aia care vindeau cauciucuri si oglinzi furate fac un alb-neagra la turn in Paris sau pe pod in Londra poate. Nu stiu. Da’ ce stiu e ca nu servesc kebab si nici nu le hotaraste PSD-ul salariul.

    Golanii isteti sunt extrem de putini.

    De acord. Chestia e ca tocilarii isteti sunt si mai putini.

    Pe scurt, cel mai tocilar de la noi din clasa – premiantu’ – o ardea in 10 pe linie, vorba aia. A intrat la ce facultate a vrut pula lui. Da’ fiind doar un tocilar basit, s-a dus pe munte in facultate cu nu stiu ce pizda. Ca deh, nu futuse in viata lui, s-a gandit ca poate acolo. Poate o impresioneaza cu alea. A cazut ca un dobitoc si-a murit. Ma-ntreb daca l-au ingropat aia in alb lol.

    Stiu, e exceptia ala, de obicei nu dau coltul. Da’ ar putea la fel de bine sa-l dea. Toti aia pe care-i vedeti la ghisee insalubre aveau note ceva mai mari decat am avut eu. Asta va pot garanta. Si din toti aia de la mine din clasa, aia care-au ajuns cat de cat OK (sau peste) erau CEL PUTIN nitelus golani. Nitelus mai mult. Din tocilari, cre’ ca doi s-au descurcat. Restu’…jale si penibilitate.

    Nici la sora-mea in clasa n-arata prea diferit treaba. Din prietenele ei, alea mai tupeiste, smechere, degraba picatoare-n pula (si nu, nu-nvatasera asta de la parinti) s-au vazut urgent casatorite and shit (cu unii chiar OK+) pe la vreo 20 de ani. Restu’, tocilarele and shit…cu joburi mediocre si ori mame singure, ori nevrozate singure si nefutute.

    Trageti voi concluziile (inclusiv “toti sunt exceptii”, daca doriti). Eu m-am lamurit pe pielea mea. E bine sa stii ce hidrocarburi sunt in bazinu’ Motru, da’ e si mai bine sa stii baiatu’ care-ti schimba 100 de parai buni in 100 falsi si diferenta. Doar zic. Nu am idee la ce mi-ar fi folosit sa stiu hidrocarburile alea, da’ pot sa va spun la ce mi-a folosit golaneala cand am plecat sa lucrez aici. La ce mi-a folosit golaneala prin Franta/Latvia/Finlanda cand am venit inapoi aici. La ce mi-au folosit germana/franceza de pe strada – si acolo si aici. Sau, stai, alea intra la “tocilar”? 🙂

    Eu, sincer, m-am dus copil cuminte and shit la scoala. Nu tocilar dupa comportament, da’ dupa note cam da. Si brusc, n-am mai fost. Habar n-am ce-i in bazinu’ Motru, da’ am invatat niste germana/franceza/rusa, am plecat sa lucrez prin alte parti sa vad si eu cum arata si care-i spilu’ si alte alea. Si n-am luat mereu deciziile cele mai bune/inteligente, da’ I’m fine, thanks. Febletea mea din clasa (ma rog, a doua pe lista) e single mother si bugetara. Si nu d-aia de lux. Tough shit, niggaz.

  135. NitroZeus says:

    Nu ma las.:)

    @NitroZeus: Neaah. Toata lumea “e exceptii”.

    Nu toti, evident, dar sunt cateva exceptii. Cateva mai multe, dar raportandu-ne la marea majoritate…

    O spui ca si cum copiii ar fi toti egali si fara liber arbitru, iar parintii trebuie sa se dea peste cap sa faca diferenta. Cum se si intampla, atat timp cat copilul e tratat ca o investitie, ca un produs. Parintii se dau peste cap sa recupereze, sau sa ajute, acolo unde copiii nu pot singuri, dupa care mai sunt si vinovati pentru ca copiii lor esueaza pentru ca-s fie incapabili, dezinteresati, sau pur si simplu au ghinion in momentul unei decizii gresite.

    Duminica am avut curtea plina. Cel mai mare din gasca e pe-a treia, 9 ani, ditamai handralaul. In rest cei mai multi sunt pe la 5-6 ani. TOATA ZIUA S-AU JUCAT CU PUSTILE. TOATA ZIUA. Parca erau copii retardati, behaiau intruna. Altfel foarte bine crescuti. Doamne, dar atat de bine crescuti n-am mai vazut de mult timp. Mai, dar in rest, ceva? Nu. Ca ai lor i-au menajat, sa nu care cumva sa-i surmeneze. Ii lasa sa copilareasca, adica sa nu faca nimic.

    Copiii au mare potential. Vad la ai mei. Nuuuuu, nu ma scot in evidenta, nu despre asta este vorba. Chiar nu sunt interesat deloc de partea asta. Fix pix de ce am eu si fac eu. Suntem pe net. Discutam.
    Prietenii mei imi seamana oarecum, ca vorba aia, cine se aseamna se aduna. Copiii lor sunt ca ai mei, ar putea MULT mai mult. Pur si simplu imi pare ca parintii lor isi bat joc de ei.

    Nu trebuie sa se dea peste cap, Doamne fereste. Ca suna de zici ca trag la vasle cateva ore pe zi. Trebuie doar sa faca cate ceva si e de ajuns. Va face diferenta. Dar cei mai multi nu fac nimic. Ca e bine crescut nu e mare lucru. Da-o dracului de treaba ca toti cei pe care-i vad in jurul meu sunt bine crescuti. Inteleg ca nici asta nu a picat din cer, pana si pentru asta au avut de muncit. Dar deja e inflatie de buna crestere, nu mai este un atu.:)))

    Nici in afaceri nu poti sa iei pauza. Mereu trebuie sa tragi. Cum lasi garda jos, cum ti-o trage unul, ca doar nu faci procesoare, sau rachete.
    Roses are red. Violets are blue. There’s always an Asian better than you.
    Vad atata fierbere in lumea asta, atata drama, toti se calca in picioare pentru ciolan.
    Te uiti pe geam, vezi ce fac chinezii si iti vine sa iti pui mainile in cap. Chiar te intrebi cum naiba va fi peste 10 ani.
    Intr-un univers paralel, la mine in curte, copiii se joaca toata ziua cu pusca. N-are cum sa fie ceva rau. Unde atata graba?

    Eu recunosc atat meritele parintilor mei, cat si locurile in care m-au incurcat, da’ plm, cel putin de la 18 ani incoa’ , da’ realist si de mai devreme, cele mai multe decizii cu privire la viata mea le-am luat singur. Asa cum fac majoritatea copiilor. Poate nu cele mai de baza, dar cele mai multe. Si nu pot sa zic c-au fost macar 80% bune, cel putin pana pe la vreo 25 de ani.

    Deci s-au ocupat parintii de tine cat ai fost mic, de aia ai fost capabil sa-ti iei viata-n piept de tanar.:)))
    Orbu, marea majoritate sunt ghidati spre facultate de parinti si tinuti si dupa facultate pe banii lor. Ale copiilor sunt doar ifosele, in rest nu au nimic. Sigur au copilarit nestingheriti.

  136. Adi says:

    Intr-un univers paralel, la mine in curte, copiii se joaca toata ziua cu pusca. N-are cum sa fie ceva rau. Unde atata graba?

    Si ce plm sa faca, sa rezolve probleme de fizica cuantica? Viata nu e o cursa, nu e un concurs si daca la 70 de ani esti milionar dupa ce ai tras ca boul la jug 16 ore pe zi de la 3 ani la 70 nu ai decat sa behai ca boul de bucurie si apoi sa mori de epuizare si de batranete.

  137. NitroZeus says:

    Si ce plm sa faca, sa rezolve probleme de fizica cuantica?

    Sa gandeasca. Nu mult, cel putin nu de prima data, ca poate va durea. :)))

    Pentru un copil de 9 ani este mult prea in urma.
    Cand esti atat de papmpalau, iti fura altii banii de sandvis, iti fura femeia din brate, iti fura jobul.
    Are de desoperit o lume intreaga. Cand incepe?

    Si nu e vorba acum doar de copilul prietenului meu, ca pe asta il va prinde taica-so in brate, nu va cadea rau, deci nu isi va frange gatul. Dar sunt foarte multi altii ca el care nu au plasa de siguranta, deci nu isi permit sa o taraie.

    Viata nu e o cursa, nu e un concurs

    Asa a fost tot timpul. De cand s-au schimbat lucrurile?

    daca la 70 de ani esti milionar dupa ce ai tras ca boul la jug 16 ore pe zi de la 3 ani la 70 nu ai decat sa behai ca boul de bucurie si apoi sa mori de epuizare si de batranete.

    Exagerezi grosolan. In repetate randuri am subliniat ca nu despre a epuiza copilul este vorba.
    La o adica se epuizeaza ei singuri daca-i lasi. Atata dau din picioare incat pentru cap nu mai ramane nimic. O discutie, sa construiasca ceva, o partida de sah, ceva.

    Tocmai ca daca face de mic cate ceva, putin, nu mult, dar face ceva, va avea mai incolo viata MULT mai usoara. Asta e ideea. Va sti sa rezolve probeme.

  138. altcalic says:

    Nici toceala nu e. Aia-i problema. Chestia e ca un golan smecher se descurca. Se schimba vremurile, se schimba lucrurile – se adapteaza. Aia care vindeau cauciucuri si oglinzi furate fac un alb-neagra la turn in Paris sau pe pod in Londra poate. Nu stiu. Da’ ce stiu e ca nu servesc kebab si nici nu le hotaraste PSD-ul salariul.

    Nu stiu cum definesti tu un golan smecher, sper ca mai mult de a fura oglinzi, ca d-aia gasesti cu duiumul pe la spalatorii de masini. Si nici alba neagra nu pare a fi o cariera fulminanta.

    Nu ziceai chiar tu ca majoritatea colegilor de golaneala pe care-i aveai sunt prin puscarii/un pic morti/ratati?

    Si eu am avut colegi tocilari in scoala, dar nu a ajuns nici unul rau, mai toti au joburi decente, in romania sau in afara (multi afara).

  139. Orbu says:

    TOATA ZIUA S-AU JUCAT CU PUSTILE. TOATA ZIUA. Parca erau copii retardati, behaiau intruna. Altfel foarte bine crescuti. Doamne, dar atat de bine crescuti n-am mai vazut de mult timp. Mai, dar in rest, ceva? Nu. Ca ai lor i-au menajat, sa nu care cumva sa-i surmeneze. Ii lasa sa copilareasca, adica sa nu faca nimic.

    Am facut si eu d-astea in copilarie. Nu prea aveam pusti, da’ topoare si cutite de metal si sabii de lemn, da. Si? E mai mult bine in asta decat rau. Cat timp nu se omoara, evident.

    Deci s-au ocupat parintii de tine cat ai fost mic, de aia ai fost capabil sa-ti iei viata-n piept de tanar.:)))

    Sau nu prea am avut de ales.
    Cat am fost mic, pana la varsta la care ma puteau lasa singur in casa ( mult mai mica decat varsta standard de acum) – vreo 4-5 ani, avea grija de mine o vecina de etnie, cu 0 clase , pe la vreo 80 de ani asa, pe perioada cat ai mei erau la serviciu si eventual la munca la colectiv. Bunicu’ meu fiind surd imi intelegea mai greu nevoile si era si el la munca la colectiv.
    Ii vedeam 2-3 ore pe zi acasa, cel mai des muncind. In timpul asta, juma de ora ma certau si vreo 5 minute ma batea tata ca sigur facusem ceva nasol.
    Petrec mai mult timp cu parintii mei acum ( gen vara asta, la aproape 35 de ani, decat in copilarie). A durat vreo 10 ani sa-i educ. Nu radeti, erau prosti. Bine intentionati, da’ prosti.
    Am invatat sa citesc pe la 3-4 ani. Nu m-au invatat ai mei neaparat. M-a invatat bunicul meu, ca ma enerva sa nu pot vorbi cu el. Frate-meu nu a invatat pana la 7, desi voiam sa il invat eu mai devreme. Da’ deh, daca numai ar fi lucrurile asa cum crezi tu.
    Imi aduc aminte ca pe la 6-7 ani tata ma punea sa mai citesc pe carti, mai mult pentru ca voiam eu si aveam nevoie de ajutor sa citesc cursiv.
    Niciunul din copiii mei nu a invatat sa citeasca si sa scrie mai devreme ca mine, desi au crescut in conditii mai bune si am inistat sa invete asta. Dar nu vor, sunt interesati de alte lucruri pe care eu nu le-aveam. Nici nu pot sa ii condamn.

    M-am apucat de fumat la 5 ani. De baut profesional pe la 12. Pe la 13-14 mergeam la olimpiade la multe materii, ca eram mai degraba tocilar cand nu eram golan si imi placeau chestii.
    In scoala generala parintii mei imi verificau temele, imi mai cumparau carti de literatura pe care nu prea le-am citit ca mi se pareau plictisitoare, majoritatea, citeam in schimb carti de biologie, chimie, agricultura si orice altceva mai avea tata prin casa.

    Petreceau undeva la 30-60 minute pe zi activ cu mine in afara de somn si nu simteam ca vreau mai mult. De fapt voiam sa fiu lasat mai mult singur.

    Ce faceau diferit de ceilalti parinti era sa ma lase sa invat, si sa nu ma puna la treburile casnice precum ceilalti parinti de copii, care dupa scoala mergeau cu vaci, oi, capre, ori la sapa. Asta, da, mare favor. Eu mergeam la sapa in vacante – atunci pentreceam quality time cu ei si ma invatau chestii – smecherie, nu?
    In liceu i-am mai vazut in weekenduri.
    Pe urma mai rar.
    De fapt ma intreb daca faptul ca-ti duci copilul la nu stiu ce after-cacat il ajuta la ceva. Daca-i ca mine, mai mult il incurca. Io n-am vrut niciodata sa invat ce predau aia la gramada. Mi s-a parut plictisitor.

    Am cunoscut copii ai caror parinti au investit mai mult in ei pe tema asta. Eram colegi. Se intampla des ( in liceu si facultate) ca majoritatea sa aibe note mai bune, si cunostinte mai bune, decat mine datorita pedigree-ului si modului in care au fost crescuti si diferitor avantaje de gen. Da’ nu a schimbat ATAT de multe in economia jocului.

    Dupa 1 semestru si ceva de informatica eram top of the class fara sa am calculator acasa si parinti care sa aiba habar ce e aia, sau sa merg macar la cluburi de gen. Mergeam eu la cluburi, da’ alt gen.

    Parintii mei mi-au promis ca daca iau examenul de admitere la clasa de informatica imi cumpara calculator. Eu mi-am facut partea mea, da’ ei nu prea. Practic astea sunt chestii care ar trebui sa faca diferenta, in rau, daca te cred pe tine. Uite ca nu atat de mult.

    Fratele meu a avut calculator, ca i-am cumparat eu unu. Foarte bun. Ma batea de ma spargea la Heroes si CS. Si cam atat. Asa imi imaginam si eu ca tine, ca investitii si pula mea. Dar eram naiv, aveam 21 de ani. Uite ca nu. Adica ajuta, daca copilul tau e o lepra, evident ca ii prinde bine un capac dupa ceafa si-un “mai pune, ba, mana pe carte” intr-un moment critic, da’ asta-i pentru aia care nu-si gasesc drumul singuri.
    Pe aia care isi gasesc drumul singuri s-ar putea sa-i incurci cu ceea ce crezi tu ca trebuie sa faca ei.

    Viata nu e o cursa, nu e un concurs

    Ba. Ca sa citez dintr-un clasic in viata:
    “Viata asta-i ca o cursa, da’ nu d-aia in care vii si-alergi, ci una d-aia-n care prinzi soareci.”

    Pe scurt, da, e important sa-i poti fi de folos copilului tau, dar de-aici si pana la faptul ca tre’ sa-l plimbi tu de mana in viata si unde greseste e vina ta e un drum lung si inselator.

  140. vinil says:

    @Orbu
    Sunt impresionat ca asculti Vlad Dobrescu, nu pareai genul din ce scrii.
    Sunt de acord cu cursa, dar nu una chiar extrema, adica nu trebuie sa ajungi multimiliardar ca sa fii fericit, dar nici sa tai shaworma la 40 de ani (pana se automatizeaza si asta).
    Adica am prieteni care au facut facultati de 2 lei, si acum cara covoare prin depozite fara perspective sau orice skill care nu implica discutat despre Platon la 30 de ani, si au avut parinti super ok, implicati, dar mentalitatea comunista. Mi se pare ca poti pierde foarte usor de alegi prost, eu am fost fix la limita. A mai vorbit Manowar legat de cum poti pierde startul, si nu mai ai cum sa te reprofilezi dupa o varsta in cele mai multe cazuri.
    Si acum simt efectul cand vad pusti cu 4 ani mai tineri ca mine cu experienta similara in IT, doar fiindca eu am luat decizii idioate candva. Si cred ca asta e valabil si pentru copii, la 19 ani nu esti destul de destept sa iti alegi ceva cariera de viitor de capul tau, faci stiinte politice ca suna interesant. Apoi te trezesti ca esti inutil dupa, si mergi la carat covoare.
    Aud toti idiotii mici ca “bai, conteaza sa iti placa ce faci, pasiunea”. Serios, asta cred ca merge doar daca esti tipa draguta si gasesti ceva fraier instarit sa te ia cat esti inca tanara. In rest….trebuie sa inteleaga copilul ce inseamna sa lucrezi o viata la carat covoare si pana unde il duce pasiune pentru ceva ce nu e util in 90% din cazuri.

  141. NitroZeus says:

    @Altcalic
    Si eu cunosc destui tocilari care au reusit.

    Noi aici vorbim de a avea sau a nu avea coaie.
    Cu golanii e complicat. Dezvolt deseara, voi face o clasificare a golanilor. 🙂

    @Orbu
    Tocmai ca nu trebuie sa-i mai plimbi tu de mana prin viata, daca te ocupi de el cand e mic, asta si era ideea.

  142. Orbu says:

    @Vinil: Da, pai Salam n-a mai scos niciun hit din iunie . CSF, tre’ sa ascult si altceva.

    @NitroZeus: Copiii fac ce vad pe la parinti nu-i nevoie de mari chestii. Ai mei nu prea citeau literatura, go figure ca nici eu nu ma tavalesc dupa asta, in schimb citeau carti de-ale lor de chimie, tata citea despre apicultura, pomicultura -iar citind d-alea mi se pareau mai interesante.

  143. NitroZeus says:

    Eu mi-am incheiat pledoaria pe tema cresterii copiilor. 🙂

  144. NitroZeus says:

    Cam asta este ierarhia golanilor.

    1) SMECHERUL SMECHERILOR
    Cei pe care nu ii stii si de care nici macar nu ai auzit.
    Trebuie sa existe, nu se poate sa fie altfel.

    2) SMECHERUL SMECHERILOR
    Cei pe care ii stii.
    Stiu unul din aceasta categorie. Nu l-am cunoscut personal, chit ca am fost mai demult de cateva ori la el la masa, dar nu am schimbat nici macar doua vorbe. Eram vreo 40 de persoane, in fiecare Duminica facea cate o masa din asta, cred ca s-a uitat prea mult la The Godfather.:) Ulterior, stiind pe cativa care stiu multe, dintr-una intr-alta am aflat intr-un tarziu ce hram poarta acest individ.
    Am picat pe acolo fara nici o legatura cu interlopii sau afaceristii vremurilor respective. Fiica unuia care stia pe cineva care o cunostea pe…
    La cativa ani de la revolutie era milionar. A luat ieftin din zona tot ce a putut si si-a condus foarte bine afacerile. Acum are toti banii.
    In timp s-a cam scapat de afacerile din tara. Ce a pastrat a pastrat de moft. Are afaceri pe afara.
    Nu cunosc prea multe detalii din trecutul lui. Ma mir ca am aflat si atat cat stiu. Tip inteligent. Da, bani negrii initial, dar nu poate fi considerat golan. Golanii nu ajung niciodata atat de sus. Asta-i o specie aparte.
    Nu-i foarte cunoscut, iar cei care il stiu il stiu ca mare afacerist. Foarte putini stiu cu ce s-a ocupat in trecut.

    3a) SMECHER
    Ii numeri pe degetele de de la o mana.
    A dus-o in general bine toata viata. Nu ca l-as invidia, s-au ca as fi visat vreodata sa fiu in locul unuia ca el. Dar a reusit si a fost capabil sa se mentina acolo sus, a avut o traiectorie pe care o admir.
    Nici pe departe sclipitor, dar ager, cu instincte foarte bune, campion national de box de cele mai multe ori, sau, oricum, a facut box de performanta, ori alt sport de contact.
    Si-a condus clanul cu o mana de fier, a stiut sa imparta cu cap – regula de baza cand vine vorba de a te mentine la putere, a stiut sa-si aleaga locotenenti competenti, a stiut sa nu sara prea mult in ochi, bun diplomat, a facut “afaceri” cu multi afaceristi mari din oras. Respectat. Era cunoscut ca si camatar. Dar facea de toate, baga fraierii in fata, pe el nu il stia lumea.
    Cu bani negrii a facut afaceri bunicele.
    Pare ca a iesit la “pensie”. Dar tot ce se poate ca in background sa mai ruleze cateva “afaceri”. Nu prea stie nimeni nimic despre asta.
    De cele mai multe ori alege sa-si faca la “pensie” cate o pensiune sau un hotel. Stie pe multi, nu duce lipsa de clienti. Fiind stiut si inca temut, nimeni nu-i face probleme. Poate strange la semnal cateva zeci fara probleme in caz de ceva. Relatii inca are cu duiumul.

    3b)
    SMECHERUL PROSTANAC
    Este asemanator cu cel de deasupra ca rang (punctul 3), cu cateva mici mari diferente. Intra in parnaie de multe ori, dar pentru el nu este o problema, se simte in largul lui acolo. Da cu capul de toti peretii, dar pana la urma iese pe plus.
    Astia nu prea sunt buni afaceristi, deci sunt obligati sa se traga pe coate toata toata viata. Spre deosebire de cei de deasupra, astia sunt vizibili, prostanaci si agresivi, dar totusi au ajuns aici, iar norocul nu explica chiar totul, deci au ceva al lor.

    Pe 3a nu il cosider golan. Golaneala pentru mine implica prostie, agresivitate, inconsistenta si incapacitatea de a construi.
    3b este un golan (punctul 4) care a avut noroace de tot felul si pe care nu-l duce capul sa scape de belele. Plus ceva, ceva putin, dar ceva care l-a ajutat sa urce in rang.

    4) GOLAN
    Zeci.
    Cam la astia se refera cei mai multi cand spun GOLAN.
    Sunt foste sageti (punctul 5) care s-au afirmat si si-au castigat increderea superiorilor. Sagetile cu rezultate bune ajung sa fie sefi peste sageti, adica GOLANI. Este un subordonat (locotenent) al smecherilor de deasupra (punctul 3).
    De cele mai multe ori ajung aici dupa absolvirea “facultatii”. De-a lungul vietii vor absolvi multe “facultati”.
    Nu prea am ce detalia aici. Fiind zeci este evident ca gasesti de tot felul.
    Foarte vizibili, acum inclusiv pe FB, majoritatea prostanaci, scadalagii, agresivi, masini bengoase (sport sau limuzine), musculosi, le trec prin pula haite de maidaneze faine.
    Multi stiu cu ce se ocupa astia. Atat de multi si atat de in detaliu incat pare stupid de ciudat ca sunt in libertate. Ma uimea faptul asta in adolescenta, ma uimeste si acum.
    Unii raman zeci de ani aici. Cad, se ridica, iarasi cad, iarasi se ridica. Altii si-o iau in freza rau de tot. Altii sunt la mijloc, nici nu o duc bine, dar nici foarte rau. Ajung portari de club, bodyguarzi ai afaceristilor, sau detin cate o afacere marunta.

    5) SMECHERASUL/SAGEATA
    Sunt sute.
    Sagetile sunt cei trimisi dupa “tigari”, cei prin care golanii de la punctul 4 scot castanele din foc. Smecherasii pe care-i vezi peste tot, prin baruri, cluburi, maneloteci, la pacanele. BMW-uri impopotonate, numere de Bulgaria, tatuaje, muschi.
    Concurenta-i mare. Pentru faima si pentru a se afirma sunt nevoiti sa se arunce cu capul inainte. Nu prea au de ales, iar ei, chit ca-s prostanaci de dau in gropi, o stiu. Sparg geamuri, zgarie masini, bat, fura, ameninta, incendiaza, injunghie, fac panda, recunoastere, duc/aduc colete, ridica taxe, racoleaza fete, provoaca in baruri sau pe strada pentru a vedea in ce fel pot sa obtina ceva de acolo, trebuie sa raspunda mereu la apel si sa execute ce li se cere. Din cand in cand se aleg cu farmituri cazute de la masa celor de deasupra lor.
    Marea majoritate se taie rapid dupa ce sunt prinsi prima data. Toti sunt prinsi. Daca nu sunt prinsi, inseamna ca nu au tras destul de tare, caz in care rapid vine altul din urma dispus sa faca mai mult si care, evident, ii ia va lua locul.

    6) IDIOT UTIL
    Adolescenti.
    Orice pampalau care a luat prea in serios desenele animate, orice copil de bani gata de pe care se trag bani grei si caruia, la schimb, i se va permite sa lustruiasca tenisii sagetilor (punctul 5), orice hot de sandvisuri din curtea scolii, orice oaie ratacita care cauta o “familie”, orice imbecil prostit sa faca o gainarie care ii va distruge viata, orice mort care si-a dorit sa se simta viu pentru cateva secunde indiferent de consecinte.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *