Sunt unele zile…

…in care nimic nu-mi merge cum trebuie.

Joi a trebuit sa ma duc pana-n Londra. Interviu’ final la unii. Si l-au pus si aia ca pula calului la 11 AM, ceea ce inseamna ca am plecat pe la 7, ca nu se stie niciodata cu traficu’ spre/din/in Londra. Haida.

Mi-am pus eu frumos pe mine niste toale mai prezentabile – gen camasa, pantofi, alea-alea. Si da-i. 3 ore si jumatate a durat sa ajung, era traficul Satanei si spre Londra si in Londra la ora aia. SATANEI. In loc de vreo 80 de minute, pac, 3 ore si ceva. Sandileala si mai multe nu, am spumegat p-acolo la volan.

Vineri trebuiau sa vina si socrii in vizita. Le luase sotia din timp bilete. Cluj-Birmingham, frumos, civilizat (pe pula). Bineinteles, cu vreo doua saptamani inainte, au anulat pisatii aia de la Blue Air zborul (doar aia aveau zbor direct Cluj-Birmingham; mai era un zbor Wiz(z?), dar pula mea, era cu escala de vreo 15 ore la Bucuresti. Cam meh. Asa ca le-a luat sotia bilete spre Luton. Dar mie mi-a zis doar ca “Londra”. Si daca pot, sa ma duc sa-i iau. Cum oricum trebuia sa ma duc joi acolo pentru interviu, hai ca-i iau vineri, np – raman peste noapte in Londra, dorm pe la Patrick, ma duc vineri la birou si d-acolo plec direct la aeroport (Heathrow, credeam eu). How about muie cu pula nespalata si-ndoita, ca era Luton de fapt. Teapa la patrat.

Nu, n-are nici o legatura cu textul

Dar, ma rog, s-o luam in ordine.

Eu am obtinut deja un job in Londra pe ce ma intereseaza (oarecum). Da’ nu-i prea grozav jobul. Verbal, l-am acceptat – da’ doar verbal, deocamdata. Nu prea imi surade. Merge, da’ nu e ce-as vrea. Nici ca bani, nici ca nimic. Asa ca hai sa ma duc la aia interviu. Era vorba ca..pula mea, haida cu talent, ca poate ies mai multi bani. Interviul in sine a mers OK+ (zic eu). Si era vorba ca ma suna ei joi seara sa-mi spuna cum li s-a parut interviul, apoi, daca e de bine, fac vineri o oferta. Joi, cand sa ies de la interviu, imi zice unul de-acolo…da…e un mic delay, o sa te anuntam luni. Pula mea.

Plec de-acolo, iau pranzu’ cu cineva si … hai sa ma invart vreo cateva ore. Pe seara aveam ceva viewing la un apartament, tot in Londra. Ca, deh, trebuie sa gasim ceva de inchiriat p-acolo daca ne mutam amandoi cu joburile. In poze (si-n realitate) arata OK. Are cam tot ce-i trebuie (mai putin o masina de spalat in el, da’ aia nu-i problema). Stiti ce nu se vedea sau ce n-am observat in poze? A.C. Bine, zici ca-i UK si nu conteaza, dar, daca afara erau 30 de grade, in apartament erau vreo 40. Explicatia aluia “e foarte bine insulated si nu a mai fost geamul deschis, ca n-am mai trecut p-aici de-o saptamana”. Pe pula. Sigur, deschid geamul si o sa se intample..ce? O sa fie 30 de grade inauntru? Yeah, wow. Apartamente noi, se vede ca-s recent construite. Peste drum, o cladire cu gard de jur-imprejur – “demolition site”. Il intreb p-ala “auzi, da’ peste drum, aici, se demoleaza ca sa faca alte apartamente?” – cu gandu’ ca n-as sta langa un santier. El, sa ma linisteasca “nu, e din cauza ca smulg acoperisul, ca-i plin de azbest”. Gen, stai linistit, n-o sa fie zgomot – doar cancer. Great. Fucking great.

Nu, nici asta nu are vreo legatura, dar pula mea, de ce nu

Sa mai zic ca de la interviu la apartamentu’ ala am facut 90 de minute in masina? 27 de mile pe North Circular Road in mare, da’ sa-mi bag pula-n ma-sa, atat a durat. Deja muream de somn pe la 7, iar ala a mai si intarziat. Colac peste pupaza, nici nu stia cum sa scape de mine mai rapid, ca incepea nu stiu ce meci de tenis sau pula mea…Bine, nu-i bai, ca nici eu nu stiam cum sa scap de el mai cu talent.

Ma duc la Patrick, imi scot pantofii, ii las p-acolo pe terasa (pula mea, de cacat sa conduci cu pantofi si sa mai si stai in ei pe urma) si-mi pun adidasii. Gata, lejer, comod, alea. Mai vorbim, mai radem, mai descopera asta niste reduceri la Ralph Lauren si la Hugo Boss (hai cu comenzile la camasi in secunda doi, se-ntelege) si gata, hai la somn, ca maine mergem pe plantatie.

Vineri, hai la lucru. La lucru unde de fiecare data cand ma duc devin mai hotarat sa-mi dau demisia. Nu de alta, da’ mi-e mie scarba sa-i vad p-aia cum nu muncesc. Oamenii aia au terminat de vazut youtube-ul a treia oara si acum invata pe dinafara si comentariile de la clipuri. Serios. Ca sa va faceti o idee, asa a aratat ziua de munca de vineri (da, ala e graficu’ cu cine cat a muncit, probleme, tichete, harneli).

Da, exact – ceilalti 6 au impreuna 50. No problem. Ca de obicei. Pai, cum pula mea sa nu se duca pe pula compania? Si ce-i mai trist e ca dupa pranz eu nici nu am mai facut aproape nimic. Serios. Mi-era cam somn si cam lene.

In fine, se face 6, mai stau la o cafea cu Patrick si el o tireaza la sala, eu spre Lutonu’ mortii. Ba, si-ajung la fucking Luton si vad ca mai am doua liniute la benzina. Nu prea amuzant. Dar hei, lasa, bag benzina, no stress. Sau poate ca nu. Pentru ca ghici ce? Nu-mi gaseam niciunde portofelu’ mortii. Am cautat peste tot in masina. In rucsacu’ cu laptopu’. In buzunare. In portbagaj. Peste tot – nici urma de portofel.

Il sun pe Patrick. Bai, pula, mai esti la sala? Da. Uita-te si tu pe langa birou’ meu si afara, pe iarba. Ia vezi, nu-i p-acolo un portofel jepcarit si jegos, e unu’ negru. Se duce asta, se uita si-mi scrie inapoi.

Nu se-ntelege, asa-i?

That’s right. Eu eram in Luton. Portofelu’ in Londra, picat langa birou’ unuia. Fmm. Cardul in portofel, desigur, ceea ce ma lasa cu o dilema interesanta: nu am benzina sa ajung acasa. Nu am cardul, deci nu pot baga benzina. Bai, si-a fost ziua miraculoasa in care am gasit 12 lire (in marunt) in masina. Cumva, nu le furase bozgorita. Socant, dar aproape am zbierat de fericire. Eeee, cine s-a dus la benzinarie si-a pus benzina asa, cu taraita, ca aia care-au rate la Renault in Romania? Exact, eu. Hai, inca un apasat la pompa, inca 18p la pret. Sa nu cumva sa sara de suma aia, ca e nasoala treaba rau.

Il sun pe Patrick. Coaie, ma astepti nitel la lucru? Ca pula mea, sa iau portofelu’ inapoi, ca nu pot pleca in concediu fara card si plm – si evident, vineri seara, nu prea mergea sa-l puna la posta si sa ajunga la mine pana luni, fmm, ca nu se agita posta-n weekend prea mult. Ce sa zica, m-a asteptat, a tras p-acolo de fiare pana am ajuns eu – asa, in vreo 40 de minute. Pastele si dumnezeii. Am urcat socrii in masina, le-am zis ca tre’ sa facem un scurt ocol (lol) si hai sa iau portofelu’. Iau portofelu’, fac plinu’ si haidaaaaa (sa-mi bag pula, cat de fericit m-am simtit cand am fost brusc capabil iarasi sa bag benzina!)

Patrick la sala

In 90 de minute eram acasa. A ars-o baiatu’ epic pe autostrada, slalom printre retarzi, hai cu talent etc etc.

Si-ajung intr-un final acasa. Ma duc in gradina, imi pun cafeaua pe masa si hai sa ma relaxez. Imi aprind o tigara, scot telefonul si…

Mai da-o-n pula mea de zi…

Ma intreaba Ondilol daca mananc. Sigur, de ce nu, ce? Paste. Nu. Ca pula mea, regimul si pastele nu prea se pupa, ce sa vezi. Ma rog, devastez eu niste alte alea de prin frigider si vine si ma-ntreaba “auzi, nu vii sa ma ajuti sa schimb alea de pat?”. Sigur, hai.

Patul ala are niste sertare pe laterale, jos. Chestii de-alea in care tii perne, lenjerie, cocaina, treburi d-astea. La geam, pe pervaz, zac plantele alea. Gen cactusi sau ce sloboz con carne sunt ele, nici nu vreau sa stiu. Ma apuc frumos de intins cearsaful si hai sa-l bag pe sub saltea, sa nu iasa cand ne miscam p-acolo, sa stea frumos, fix cum ii place ei. Si ma duc la capul patului si-ncep sa bag p-acolo cearsafu’ mortii si dau sa ma intorc si sa ma misc. Intre timp, in spatele meu, Ondilol deschisese un sertar, uitandu-se dupa o d-aia de plapuma. Se-ntelege ca m-am impiediat de el si mi-am proptit in cadere mana de sus pana jos in planta pizdii. In trei secunde, imi iesea deja borsul prin piele.

Sunt unele zile…

Daca ai chef sa-mi dai o cafea, o poti face aici

17 Responses to “Sunt unele zile…”

  1. Orbu says:

    Dacă ai dat și vreo două cuie scenariul complet.

  2. Manowar says:

    Nu mai era nevoie. Eram deja rupt.

  3. Claudiu says:

    Ehe, cunoastem… 😀
    Zilelele alea legendare cand ORICE ai face nu iese si punct. Dai de cuie si-n pizda, cel mai mic lucru devine un potential dezastru (gen cearceaful si cactusul pizdii) samd.
    Eu am un secret pentru asemenea zile (il impartasesc pe-un blog public, atat de secret e, trololol):
    bag un joint si aman sa fac ORICE.
    La serviciu sunt brusc bolnav, acasa NU FAC ABSOLUT NIMIC, aman orice intalnire samd. pana se trezesc zeii norocului din betie crunta si-si amintesc de mine. In tinerete incercam “sa-i strig” in ideea ca ii trezesc eu, dar cacat pensat ca beti fiind, isi bateau pula de mine de 20x/ora.
    Daca nu pot “”amana” ziua (cateodata pica FOOOOOOOARTE prost), atunci incep orice interactiune noua cu oamenii asa: today is really not my day si-apoi ii dau drumul mai departe. Nu ma scapa de nasoala, dar macar nu crede lumea ca sunt retardat/handicapat… 🙂

  4. Claudiu says:

    Rezumatul la ce am scris mai sus: chiiilll man, e sâmbătă, ești tânăr, in formă si plin de bani, alea alea, înțelegi tu…chiiilll 😉😁😁😁

  5. DesertFox says:

    Laiviu: zic ca e timpul sa-ti iei un portofel, ala arata ca si calcat de tren.
    Lasa ca se putea si mai rau, gandeste-te ca sunt copchii care nu au mancat nimic azi, ca sunt familii care nu mai au cu ce plati ratele tot mai mari ( = a se vedea robor romulania).
    ==============
    Raspunsuri de genul asta primeam eu cand astia de prin jurul meu ma mai auzeau cand ma plangeam.

    Claudiu: pai cum naiba iti dai seama ca ai o zi proasta cand esti la inceputul zilei ? cand iti dai seama ca lucrurile nu merg bine deja esti iesit din casa..

  6. Claudiu says:

    @DesertFox
    Nu contează când realizezi asta. Normal ca cu cât mai repede, e mai bine, dar NU CONTEAZĂ. CÂND realizez ce fel de zi e, începe retragerea pentru a minimaliza pierderile.
    O sigură data am eșuat tare si bine (de curând): 3 luni fără permis si 3000€ amendă pentru 205 kmh in zonă de șantier limitată la 60 kmh, dar era fucking 03:30, așa că acolo nu ai ce face, zeiii sunt deja mangă și se pișa ca in Berlin (aka pe unde apucă) 😉😀

  7. Manowar says:

    Laiviu: zic ca e timpul sa-ti iei un portofel, ala arata ca si calcat de tren.

    Am doua noi-noute. Zac nefolosite de doi-trei ani. Nu stiu de ce.

  8. Orbu says:

    Îți spun eu de ce. Că dacă nu cumva ai unul la fel trebuie să te obișnuiești cu noile locuri pentru chestiile pe care le pui acolo și cu cum se simte in buzunar. Am schimbat portofelul acum 1 an că nu se mai putea. A intervenit soția, parcă , că umblam cu un șobolan de piele mort in buzunar.

  9. Burucel says:

    Virgin train 1h15min birmingham – euston ?

    Asa am zis si eu cand mi am inchiriat o mansarda… ca in anglia nu e cald. Si chiar nu e, 90% din timp… mai deschid centrala si vara… dar si cand e, ai belit o. Deci fugi cat poti

    Si eu am aceeasi problema la munca si m am lovit de asta in mai multe locuri. Pare regula mai degraba decat exceptia, hidden unemployement, stil englezesc. Solutia cu plecatul e temporara, din experienta treaba e asa : pleci la altii, esti nou acolo nu poti sa faci gura mare… in general vei rezolva toate treburile nasoale pasate de colegi cu lunile ( ce n au avut ei chef sa faca si il asteapta pe colegul nou). Nu poti sa zici nu, ca esti nou si nici nu intelegi. Daca incepi sa comentezi o sa itibzica ‘face parte din induction’. Muia fie cu tine. In orice loc nou iti ia ca 3-6 luni sa te obisnuiesti. Dupa aia e acelasi lucru … alte masti aceeasi piesa.

    Probabil o sa zici, da e acelasi lucru dar pe mai multi bani. Si aia care nu fac nimic tot pe mai mai multi bani sunt acolo sunt pt ca … ‘nu putem sa creeem dezechilibre in echipa’. Muta te pe contract, macar scapi de ei mai usor… dar nicaieri nu vei platit dublu nici daca faci munca a zece oameni.

    Bafta si zi ne ce rezolvi

  10. Claudiu says:

    @Orbu – da! Aici e o problemă ! Ăsta e un motiv pentru care nu sunt zgârcit – la nevoie pot dezvolta 😀
    @Burucel – alternativa? Nu e, sau eu nu am găsit-o. Tot ce poți face e să schimbi jocul, ca să fie bonusul mai mare (gen 8 cifre la top, in loc de 7 in IT), dar cât timp muncești, ăsta e modul in care îți câștigi banii, iar dacă te opresti din muncă atunci nu mai vine nici salariul. Paradoxal, nu? 🤪

  11. Burucel says:

    @Claudiu
    Ia da ne tu un exemplu de bonus de ala cu 8 cifre ca eu sincer n am auzit

  12. Manowar says:

    Îți spun eu de ce. Că dacă nu cumva ai unul la fel trebuie să te obișnuiești cu noile locuri pentru chestiile pe care le pui acolo și cu cum se simte in buzunar. Am schimbat portofelul acum 1 an că nu se mai putea. A intervenit soția, parcă , că umblam cu un șobolan de piele mort in buzunar.

    Presupun ca de-asta imi da lumea cate-un portofel cadou de vreo 3 ani, asa. O fi mesaj subtil. Da’ plm, stii cum e, e portofelul TAU 🙂

    Probabil o sa zici, da e acelasi lucru dar pe mai multi bani. Si aia care nu fac nimic tot pe mai mai multi bani sunt acolo sunt pt ca … ‘nu putem sa creeem dezechilibre in echipa’. Muta te pe contract, macar scapi de ei mai usor… dar nicaieri nu vei platit dublu nici daca faci munca a zece oameni.

    La o chestie de contract m-am dus. Ar fi si mai multi bani, da’ si ceva tehnologii cu care n-am lucrat prea mult. Asa c-ar fi OK de invatat in plus. In rest, da, sistemul ramane acelasi. Da’ prefer sa ma uit la buzunarul meu si la ce invat eu, nu la cum sunt altii pe in-work benefits.

    Virgin train 1h15min birmingham – euston ?

    Aveam de facut si alte drumuri si trebuia sa-i iau de la aeroport pe parintii sotiei si sa ma duc la lucru si plm…

    in general vei rezolva toate treburile nasoale pasate de colegi cu lunile

    Pai, daca pot…perfect?

  13. super_fotbal says:

    Eu am calcat o veverita cu bicicleta, neintentionat, dar am vrut sa iti spun asta. Saptamana trecuta am calcat un iepuras. Au supravietuit amandoua, dar cred ca nu se simt pre bine.

  14. Evdite says:

    Citeam, citeam..poza cu scaunul
    Eu: …nu inteleg
    Citesc” nu se intelege, asa-i?”
    Yas, asa-i! :))

  15. Burucel says:

    @Claudiu
    Ah, par joburi cu circuit inchis…

  16. AI says:

    O zi minunata.
    Gandeste-te cum ar fi aratat fara alea 12 lire.
    Sau altfel spus, nu e un loc in masina unde sa ascunzi si tu niste bani, just in case..?