81 Responses to “Taxa aia de 5p este o gluma proasta”

  1. Deria says:

    In Ro nu se mai prea gasesc plase la 50 de bani, doar la 1 leu. Un magazin anume nu are deloc plase de plastic.

  2. Deria says:

    Dar la mine nu ii pasa nimanui de plastic si de poluare. Am 3 banci amarate in fata blocului, cre’ ca in seara asta am strans vreo 15 sticle de plastic de 2 litri de sub ele, majoritatea de bere. Pe astia de aici i-ar durea in pula de 5p sau 50p taxa, semintele acelasi gust are. Nu-i ca si cum pretul de 17-18 lei pachetul de tigari a stopat fumatul.

  3. Orbu says:

    Legat de livrările de la supermarket, uită-te mai atent pe nota de plată. Eu când fac comanda de la Sainsbury ( cred că și la Tesco e la fel) îmi iau aia 40p dacă bifez că vreau alea in pungi. Și aleg că nu, normal. Le aduc fără pungi, iau lăzile in casă, le deșert pe masă și le duc înapoi la ușă goale.

    Apoi legat de pungile de 5p, nu ești romulan dacă nu ai acasă pungă cu pungi și în portbagaj la fel. Acu’ eu sunt la fel ca tine, dacă ajung in supermarket probabil că am mana in cur până la cot, dar daca merge soția sau merg eu cu soția, sigur e punga cu pungi in portbagaj. Toți ( ceilalți ) români pe care ii știu în UK au pungă cu pungi, tu ce aștepți, nu salvezi planeta 🙂 ?

    In România reciclam mai serios, dar în UK nu prea am cum.
    Ex: Cand locuiam în București, nu prea aveam pungi de unica folosință. Alea ieftine le mai foloseam pe post de pungă de gunoi. Cumpăram mai degrabă sacoși de rafie de carat cumpărăturile, refolosibile la mai multe chestii. Când se strângeau mai multe prin casă, vira la țară cu ele,le mai foloseau și ai mei. De la țară căram chestiile pe care nu le cumpăram de la market in ele.

    Notă: când făceam cumpărăturile de la Cora, online, cu ridicare de la ei, îmi puneau marfa in pungi de hârtie. Îi cam înjuram că se mai rupeau la transferul din mașină în apartament, dar ei doar așa le ambalau și nu aveam opțiunea de a alege pungă de plastic sau ceva.

    La București cumpăram apă la bidoane (PET) de plastic de 5l. Toate mergeau la țară, că tata își ia apă de băut ( mai bună și mai sănătoasă decât aia din fântâna proprie ) de la un puț de foraj din apropiere. Și tot de acolo alimentam și eu cu apă pentru la București și foloseam bidoanele alea, minim 3-4 ture.
    Borcanele din sticlă de la ciuperci , măsline și ce dracu’ mai cumpăram noi , le strângeam frumos ,le duceam organizat la țară, luam înapoi chestii conservate de mama.
    Acum din UK nu pot să mai fac schema asta că cred că se închina aia de la Wizz, lol.

    Așa că , din când în când , fac purge la pungi. Borcane, PET-uri și sticle arunc cu duiumul la gunoi, ăștia in UK nu sunt ca în Germanistan unde te costa sticla de bere mai mult decât berea ( mai știi “garanția” de pe timpul lui Ceaușescu? ) și fac aia empties management. Iar pet-urile au suprataxa de vreo 60 de cenți, o iei, parțial parcă, înapoi dacă reciclezi PET-ul gol in market.
    Pe scurt reciclam mai mult în București decât în UK, nu că era infrastructură pentru asta, ci că aveam propriul ecosistem familial, care permitea asta.

    Treaba cu lipsa coșurilor de gunoi e special gândită ca să oprească oamenii (civilizați) din a arunca deșeuri, prin urmare din a cumpăra ambalaje. Dacă ai face asta intr-un oraș care nu a fost încă civilizat – say București , ai beli pula, ar trebui să pui un măturător la curul fiecărui pieton.

  4. IulianS says:

    sau ma rog, o “plasa”, cum se zicea in Romulania

    punguta, te rog. https://www.youtube.com/watch?v=CXiUejcDdsc

  5. super_fotbal says:

    Eu am rucsac si un cos din ala de mana plin incape tot in rucsac. ❤️

  6. thunderstrike says:

    Cand pungile era gratis; erai stimulat sa folosesti mai multe pungi decat era nevoie. Luai o sticla de suc , o puneai intr o punga sa nu se atinga de fructe sau altceva ; la fel si cu produsele de curatare. pe urma pui totul in doua pungi sa fii sigur ca nu se rupe. astfel ajungi la 5 pungi in loc de una.
    Nu stiu cat e o punga in ro dar e sigur 50 bani adica 10 centi. Ar trebui crescuta taxa de 5p. Poate e doar mica pt ca sa se obisnuiasca oamenii cu ideea si pe urma o cresc.

  7. Orbu says:

    @Thunderstrike: E cu dus si intors, nu poti sa cresti taxa aia oricat. De exemplu: O sacosa de rafie cred ca e 50p. Daca-mi dai de ales intre a cumpara la 50p o punga de plastic sau una de rafie care nu are taxa aia eco, o sa cumpar din alea de rafie si le arunc pe alea, ca prefer sa nu dau bani la stat. Big Win.

  8. Florin says:

    Singura varianta este sa interzica de tot chestiile de plastic de unica folosinta. Din cate am auzit, vor astia din UE, sa dea o lege de genul asta in cativa ani.

  9. Fery says:

    Ba zic astia ca s-a redus consumul de pungi de plastic cu 90% dupa introducerea taxei asteia. Deci ceva tot functioneaza in mentalul colectiv.

  10. Tudor says:

    S-a introdus deja. Pungile sunt din trestie de zahar, paharele si paiele din carton cerat. Cutiile pt mancare take-away vor fi curand si ele din carton cerat, etc

  11. Andrea says:

    Ba, platesti pungile. 40 de p per comanda.
    Ma rog, nu le mai platesti ca nu le mai aduc in pungi de cateva saptamani, au dat anunt. Doar ce e de pus in congelator

  12. kj0r says:

    Orice roman adevarat are acasa in bucatarie o punga in care tine mai multe pungi. La ce le foloseste naiba stie dar e bine sa fie acolo.

  13. super_fotbal says:

    Toata lumea are o punga cu pungi. Nu mai luati chestii si ziceti ca sunt romanesti! N-am gasit nimic romanesc pe nicaieri.

  14. Manowar says:

    Dacă ai face asta intr-un oraș care nu a fost încă civilizat – say București , ai beli pula, ar trebui să pui un măturător la curul fiecărui pieton.

    Sincer sa fiu, eu sunt tot mai tentat sa le arat unde m-am nascut la fazele astea. Da-o-n sloboz, nu zic sa fie la orice colt de strada, dar nici sa mergi o mila fara sa dai de unul.

    Vorba aia, poate ii pun sa dea aia 5p altora.

  15. super_fotbal says:

    Daca te intalnesti cu nenea ala care da premii de 80 de lire pentru aruncat gunoi poate o fie cam greu.

  16. Manowar says:

    Daca te intalnesti cu nenea ala care da premii de 80 de lire pentru aruncat gunoi poate o fie cam greu.

    Cre’ ca mi se rupe pula de el si de 80 de lire.

  17. Claw says:

    Un supermarket la mine in sat a scos pungile alea la rola de la fructe si legume, acum sunt doar din hartie. Pot sa pun cate kile de cirese vreau in ele? Nu, ca sunt prea mici. Pot sa le leg la cap ca sa nu mi se verse fructele in sacosa sau rucsac? Iar nu, dar salvam planeta.

    Acum serios, cred ca singura masura ca sa nu mai ai plastic este sa nu mai ai ambalaje de plastic, sa ai apa, sucuri, bere in sticla si nu PET etc.

  18. Adi says:

    Acum imi dau seama ca nu sunt rroman vero, nu am nici o sacosa in topcase la motocicleta. Si nici in masina. Cand plec la cumparaturi imi iau vreo 2 sacose din alea mari de panza, ca e mai usor sa le umplu pe alea si sa car totul odata decat 7000 de pungulite de plastic. Dar in restul timpului nu am sacose la indemana.

    Parca a inceput sa scada recolta de pungi si PET-uri pe marginea drumurilor in Romania. Inca vad idioti care arunca diverse pe geam din masina, in special mucuri de tigara, dar nu mai e ca prin anii ’90 cand pe campuri era plin de pungi si santurile pline de sticle de plastic.

  19. super_fotbal says:

    Daca te intalnesti de zece ori pe luna cu el, ai muncit o zi ca sa poti arunca gunoaie pe jos.

  20. IulianS says:

    a scos pungile alea la rola de la fructe si legume, acum sunt doar din hartie.

    great success

    https://twitter.com/BjornLomborg/status/974328993947283457

  21. Ronnie says:

    sa-mi bag pula-n ma-ta daca gasesti UN cos de gunoi in City, unde lucrez eu

    poate e din cauza de bombe: IRA si altii bomberi din zilele noastre isi plasau dispozitivele si in tomberoane

  22. Orbu says:

    Daca te intalnesti de zece ori pe luna cu el, ai muncit o zi ca sa poti arunca gunoaie pe jos.

    Care e sansa?

  23. super_fotbal says:

    Daca treci pe ruta lor, destul de mare. Cam toti de prin sat au luat amenda d-aia macar odata. :-??

  24. Sfantu Dracu says:

    Orbule, nu-s sigur, dar cred că ai prins la noi acasă (că pare-mi-se că eram vecini la câteva străzi distanță) tomberoanele alea uriașe pentru reciclat și apoi pe cele îngropate.
    Dar, chair și așa, la cele îngropate, tot împerună cu deșeurile menajere erau ridicate.
    Apoi au schimbat tomberoanele stradale și le-au modificat pe cele îngropate.
    La alea stradale sunt picturi cum ca să pui în ele doar deșeu menajer.
    Alea îngropate, nu mai suportă selectare.

    Happy Planet Day!

  25. Manowar says:

    Daca te intalnesti de zece ori pe luna cu el, ai muncit o zi ca sa poti arunca gunoaie pe jos.

    Daca ma intalnesc a doua oara cu el, renunt eu de bunavoie la banii pe o zi pentru a-l scuti de diverse neajunsuri – gen rotule etc

  26. Lexi says:

    Cand ca stat taxezi cu suma asta, nu prea vrei sa “schimbi obiceiuri”, vrei doar sa mai ciupesti un pic de bani. Cu ce o sa ajute banii aia planeta, a zis cineva si directia lor, sau doar “colectam, colectam iarna”? Cum ai zis si tu, astea cu schimbarea mentalitatii o sa apara cand suma o sa fie ceva mai grea. Meanwhile, in Ro au aparut pe la lanturile alea mari niste pungi “bio”, o tampenie total sinistra – par tot cu ceva plastic, dar sunt flimsy, elastice, in loc sa tina se muleaza asa in jos dupa orice pui in ele. La aceeasi dimensiune ca alea de taran ne-eco, dar tin mult mai putina greutate. Te uiti la ele pline si te intrebi “cand” o sa se rupa, nu “daca”. Is asa sinistre ca daca n-ai alt fel de ales, pan la urma tre sa iei 2 pungi pt ceva ce puteai face cu una de-aia neecologica. Mega progres.

  27. Maria says:

    Si noi avem taxa asta, dar eu cred ca functioneaza totusi intr-un fel, n-as putea sa zic de ce. Tin minte ca mergeam la un moment dat la un magazin unde erau pungile la liber si bagam fiecare produs intr-o punga separata. Acum cer doua pungi si indes tot ce am in ele. Asta se intampla cand, tot asa, ma opresc pe drum sa cumpar ceva si nu mi-ar incapea de exemplu in rucsac, ca daca incape, nu mai iau pungi deloc. Sambata la cumparaturi ne ducem cu pungile de rafie dupa noi. Toate supermarketurile vand pungi din astea de rafie, care sunt mai scumpe, dar na, te tin o viata ☺️. Oricum, am inteles ca de anul asta lucreaza astia sa inlocuiasca pungile din plastic cu unele compostabile. Am observat ca multe localuri unde poti sa bei un cico au inlocuit paiele din plastic cu unele reciclabile, care mie mi se par enervante rau ca nu sunt f rezistente, dar nu mai zic nimic.
    Si eu am problema asta cu cosurile de gunoi prin oras. Deci nu doar mie mi se pare ca nu prea sunt!

  28. Vinil says:

    @Lexi

    In mod ideal, o taxa de genul ar fi folosita la a strange plasticul ala care ajunge prin oceane. Depozita undeva, face ceva research gen cum sa il sparga, bacterii care sa il manance, chestii de genul. E o idee super buna, dar sa bage macar o lira pe punga.

    Problema e ca back in the real world….taxa o sa fie folosita la mai multe ajutoare sociale si socialisme de genul. Sau de se face vreo tentativa de strangere, o sa fie facut tipic ca la stat, adica dat contract de ala varului lui Dorel ministrul care face treaba proasta si scumpa.

  29. Orbu says:

    Cam toti de prin sat au luat amenda d-aia macar odata. :-??

    Habar n-am, eu n-am luat vreodata, in vreo tara, amenda pentru aruncat gunoaie pe strada. Ca nu arunc.
    @Sfantu Dracu: Da, alea ingropate mai sunt, in spatele blocurilor de nefam. Te inchini la cum sunt folosite. Acum au adus unele mari in fata blocului meu. Foarte bune. Eu puneam gunoiul sortat, tiganu’ de la divizia recycle bin vena dupa mine, deschidea tomberonul, cotrosea p-acolo, isi lua peturile si ce mai era de interes si pleca. Hi quality sorting – eu va zic ca Romania sta bine la reciclat , dar nu institutionalizat :)).

    La mine in sat a dat primaru’ pe FB ca firma de salubrizare nu mai ridica gunoaiele saptamanal ca altfel tre’ sa mareasca iar preturile ( le-au marit deja) cu pretextul ca taranii astia de la mine nu recicleaza dom’ne selectiv si ca pun la gramada plastice, gunoi menajer, iarba, moloz, animale moarte in pubelele alea si ca ei au costuri foarte mari din cauza asta.

    Am dat un scroll prin comentarii si as fi crezut ca plm, fiind la tara, ai mei incep cu furci topoare ca lor nu le pasa , etc .
    Toata lumea a pus problema fix la fel : Boss, noi colectam si sortat/ separat, da’ unde, ca nu ne-a oferit nimeni posibilitatea. Toti. Si zbang, dialogul a fost consumat .
    De unde concluzionez ca daca la dieseluri si alte chestii parerile sunt impartite ( pe motive de posibilitati, etc) la atitudinea participativa la reciclare si mai putine deseuri populatia coopereaza ( daca si niste tarani adera la propaganda eco), vor doar ceva solutii.

    Aia cu “n-ai voie sa folosesti” sau “nu iti dam optiunea sa arunci ambalajul, he, fraiere” nu functioneaza. Ca astea sunt interdictii nu solutii.
    Aia cu taxele IAR nu functioneaza ca taxele nu educa, taxele enerveaza. Gen – vrei bani, ia, baga-mi-as pula in mata bani, si respira in punga, aia pe care am aruncat-o cu banii tai in ea.
    Ia d-aici, cat e taxa pentru motor diesel de 5 litri? 2k EUR/ an? Ok ia banii si tin’ te bine de ei sa n-ametesti!

  30. super_fotbal says:

    Am uitat de solutiile de genul asta.
    Mai gaseste si tu pe cineva pe care sa superi si sa vina pe aici sa isi ia niste lectii de viata. A devenit chiar monoton. :(((

  31. Orbu says:

    Depozita undeva, face ceva research gen cum sa il sparga, bacterii care sa il manance, chestii de genul.

    Eee bacterii. Se poate toca marunt, se poate amesteca cu furajele si introdus in hrana animalelor crescute pentru friptura, dupa care ar intra, pe calea asta, si in hrana oamenilor. Nu-i foarte sanatos, da’ e o idee buna de reciclat/ asimilat. “Life in plastic is fantastic” – Barbie Girl.

  32. Vinil says:

    Se poate toca marunt, se poate amesteca cu furajele si introdus in hrana animalelor crescute pentru friptura, dupa care ar intra, pe calea asta, si in hrana oamenilor.

    Sunt de acord in principiu, dar hai sa il punem doar in hrana bugetarilor inutili (sper ca nu e pleonasm) si a asistatilor social. Il putem toca si mai marunt si amesteca in cocaina, poate il trag si pe nas unii. Sau putem sa il topim si sa facem un falus gigantic, sa rivalizeze piramidele, doar asa, ca sa lasam ceva generatiilor viitoare. Dar eu tot as prefera sa fie descompus de ceva.

  33. ChuckNorris says:

    Nu dai de-un cos de gunoi nici cu politia in unele zone

    Treaba cu lipsa coșurilor de gunoi e special gândită ca să oprească oamenii (civilizați) din a arunca deșeuri, prin urmare din a cumpăra ambalaje.

    Cand eram turist prin Londonistan mi-au zis ca lipsa cosurilor de gunoi e ramasita de pe vremea cu atacurile IRA cand buneau baietii bombe prin cosuri ?

  34. Manowar says:

    Mai gaseste si tu pe cineva pe care sa superi si sa vina pe aici sa isi ia niste lectii de viata. A devenit chiar monoton. :(((

    Pai, aia-i problema voastra, nu a mea. Eu tot scriu sa enervez lumea, da’ e clar ca nu dati voi share unde trebuie. #management

  35. Maria says:

    La zoo in Toronto e acum o expozitie cu niste sculpturi gigantice in forma de animale facute din plasticul adus de oceane la mal. E acolo ridicata o meduza inalta cat un bloc facuta din dopuri de plastic, peturi si pungi. Sau un urs polar de vreo cateva ori mai mare decat marimea naturala, din peturi si slapi. Washed Ashore se numeste si, datorita marimii, sculpturile alea ar trebui cumva sa ne dea ocazia sa realizam cat gunoi lasam in urma noastra. In realitate nu cred ca realizeaza nimeni nimic avand in vedere ca lumea se pozeaza zambind pe langa statui si se pun pe Instagram. Li se pare cool.

  36. super_fotbal says:

    Nu prea ai in ce sa descompui plasticul. E compus din carbon si hidrogen in mare parte.
    Doar arderea il poate descompune in chestii simpatice, degeaba il descompui si obtii un alt cacat care e la fel de inutil sau mai periculos. Doar ca prin ardere se obtine dioxidu ala de carbon care ne fute si nici de ala nu avem cum sa scapam.

  37. Manowar says:

    Nu prea ai in ce sa descompui plasticul. E compus din carbon si hidrogen in mare parte.

    E, pula. In cele din urma o vor rezolva civilizat: vor arunca gunoiul in spatiu. Vorba aia, sa stie si aliens cu cine au de-a face si sa bage navele-n marsarier.

    Serios, va pierdeti in pula mea vremea ca prostii cautand solutii si cercetand gaurile negre. Pai, se poate? Unde un savant vede o gaura neagra, eu vad o groapa perfecta de gunoi. Sigur, cu destul gunoi, riscam nitel sa apara mici probleme given enough time, da’ ne complicam noi cu de-astea?

  38. Mikimoto says:

    sculpturile alea ar trebui cumva sa ne dea ocazia sa realizam cat gunoi lasam in urma noastra.

    Chiar ar trebui?…?
    Pe mine de exemplu, nu mă preocupă subiectul absolut deloc. Nu fac foarte mult gunoi, dar nici nu incerc – cel puțin în zonele urbane – să fiu preocupat de idee.

    Am fost 1 săptămână în canoe trip in Killarney – am ars tot gunoiul, care și așa era ff puțin. Can-urile arse, făcute “foiță” cu un pietroi și băgate in crăpăturile dintre stânci. Poluez? Big deal!… d’apres moi, le deluge ?

    Pungi – am citit că s-a făcut un studiu, și până la urmă, pungile de supermarket au carbon footprint mai mic decât sacoșele astea refolosibile. Prin comparație, o sacoșă de plastic tb refolosita de 40000 de ori, iar una de cânepă de 15000 de ori, ca să se anuleze efectul fabricării.

    Deci, mesajul meu către conservationists: Good For You ?

  39. Mikimoto says:

    Nu prea ai in ce sa descompui plasticul. E compus din carbon si hidrogen in mare parte.

    Dar și mucii, căcatul, slobozul, oamenii, animalele – tot din C și H sunt compuși, că asta e treaba cu chimuia organică. Alea cum se descompun, și astea nu?

  40. Orbu says:

    Pungi – am citit că s-a făcut un studiu, și până la urmă, pungile de supermarket au carbon footprint mai mic decât sacoșele astea refolosibile.

    Mai multe studii, dar ai o privire de ansamblu americaneasca – te legi de argumente generaliste si de convenienta. Carbon footprint e una, faptul ca ne sufocam in plastic si ca nu se biodegradeaza e altceva. Amprenta de carbon, pana la o limita, poate fi parte din ciclul de carbon, e doar un aspect pe care tre’ sa-l luam in calcul, dar e un factor regenerabil.
    Faptul ca raman deseuri nedegradabile si se acumuleaza in locuri, e altceva si e mai toxic decat amprenta de carbon, ca, de exemplu, daca reducem productia de CO2 situatia se indreapta natural. Daca ne oprim azi din produs pungi, timp de cateva sute de ani alea nu dispar daca nu le strange nimeni, ca nu avem un ciclu de plastice in natura.
    Daca le arzi e mai bine (decat sa le lasi aiurea), dar muti problema, oarecum, in aer. Arderea plasticelor produce noxe, un pic mai toxice decat diesel-ul de exemplu. La nivel macro nu prea se poate face ca ne-am sufoca si ne-am otravi. Gen, ok, bine ca le arzi decat sa le lasi acolo, sau sa le duci la unii care prin reciclare inteleg landfill ( asta e doar parerea mea nesustinuta de oamenii stiinta si ONG-urile eco ) , da’ daca am arde toate plasticele din lume am beli un picut pula.

  41. Maria says:

    @Mikimoto: Ma rog, aia e ideea artei aleia. Ma gandesc ca aia era ideea lor (pe langa a face bani din “awareness”). Dar nu cred ca e eficienta. Sunt sigura ca daca aduceau tot plasticul ala si-l rasturnnau in fata portii de la zoo era mai eficient decat artisticaraia aia, fun, cool, dar inutila, parerea mea. Cat despre facut gunoi, aparent nici eu nu fac mult, dar eu, tu, ceilalti impreuna se aduna. Facem, desi problema majora cu poluare nu suntem noi, pulimea.

  42. Orbu says:

    Pai, se poate? Unde un savant vede o gaura neagra, eu vad o groapa perfecta de gunoi.

    Mai avea cineva o idee la fel de “geniala” si mai usor de implementat, pe care am citit-o in ceva revista acum vreo 15 ani si nu eram sigur daca e pe bune articol, sau o schita SF, ca cica sa impingem gunoiul catre soare, ca tot arde acolo, sa intretinem focu’ si sa facem valvataia mai mare.

    Uitand ca momentan tre’ sa arzi combustibil in raport de mase de 9:1 pentru orice obiect ridicat in spatiu, inclusiv gunoi :). Suntem mai bine, daca ardem cacaturile alea in atmosfera.

  43. Vinil says:

    Legat de cum nu poti degrada plasticul:

    Ideonella sakaiensis . Cauta pe Wikipedia, ca am inteles ca de’s linkuri intru in spam.
    Pff, acum realizez ca nu mai stiu chimie deloc.

    Ideonella sakaiensis cells adhere to the PET surface and use a secreted PET hydrolase, or PETase, to degrade the PET into mono(2-hydroxyethyl)terephthalic acid (MHET), a heterodimer composed of terephthalic acid (TPA) and ethylene glycol. The I. sakaiensis PETase is the first PETase ever discovered and functions by hydrolyzing the ester bonds present in PET with high specificity. The resulting MHET is then degraded into its two monomeric constituents by a lipid-anchored MHET hydrolase enzyme, or MHETase, on the cell’s outer membrane.[2] Ethylene glycol is readily taken up and used by I. sakaiensis and many other bacteria.[2][4] Terephthalic acid, a more recalcitrant compound, is imported into the I. sakaiensis cell via the TPA transporter protein. Once in the cell, the aromatic terephthalic acid molecule is oxidized by TPA-1,2-dioxygenase and 1,2-dihydroxy-3,5-cyclohexadiene-1,4-dicarboxylate dehydrogenase into a catechol intermediate. The catechol ring is then cleaved by PCA 3,4-dioxygenase before the compound is integrated into other metabolic pathways (e.g. TCA cycle).[2] As a result, both of the molecules derived from the PET are used by the cell to produce energy and to build necessary biomolecules. Eventually, the assimilated carbon may be mineralized to carbon dioxide and released into the atmosphere.[2]

  44. super_fotbal says:

    Ce dragut, o bacterie care degaja dioxid de carbon.
    Nu am zis ca nu il poti descompune, dar nu il poti descompune in ceva util sau inofensiv.
    Smecheria ar fi sa descoperim o metoda de fotosinteza artificiala si sa facem asta la nivel industrial. Pe urma poti sa scapi lejer de plastic.

  45. Rootus says:

    cica sa impingem gunoiul catre soare, ca tot arde acolo, sa intretinem focu’ si sa facem valvataia mai mare.

    Uitand ca momentan tre’ sa arzi combustibil in raport de mase de 9:1 pentru orice obiect ridicat in spatiu, inclusiv gunoi 🙂

    Fun fact of the day: este mai dificil să trimiți un obiect către soare decât să îl trimiți către Kuiper Belt. “Point the nose at the sun and punch it!” nu merge, orbital mecanics is a bitch.

  46. Vinil says:

    @Super_fotbal

    Citeste raspunsul Orbului de mai sus. Dioxidul de carbon e parfum pe langa plastic. Hmmm, daca am avea ceva ce sa ne scape de dioxidul de carbon….cum se chema inventia aia? Planta?

    Eu zic ca ar trebui bagati banii de taxe in cercetare de genul. poate modificam bacteria sa descompuna plasticul in aur, sau ceva mai fain ce ne place tuturor.

  47. Manowar says:

    Hmmm, daca am avea ceva ce sa ne scape de dioxidul de carbon….cum se chema inventia aia? Planta?

    Save the planet – kill a vegan today.

  48. Vinil says:

    Save the planet – kill a vegan today.

    Vreun vegan pe aici?

  49. super_fotbal says:

    Nu e parfum, dioxidu de carbon e ala care cica ne fute momentan.
    Plantele sunt ineficiente. Ele faceau fata cand nu bagam noi ca disperatii dioxid in atmosfera. Ca sa faca fata acum ar trebui sa plantam copaci la greu, chiar in locuri in care nu e nevoie de copaci.

  50. Vinil says:

    @Super_fotbal

    E un “cica” destul de mare, si da, ar cam trebui sa mai plantam niste copaci, sau alge, sau ceva fain.
    Chestia e ca e mai simplu sa nu faca nimeni nimic, ca nu e vreun consens pe nicaieri. Ideea e ca pentru ala sunt solutii usurele dar care necesita coordonare, pentru plastic nu exista inca ceva stabil.

  51. Radu says:

    >>soare, ca tot arde acolo, sa intretinem focu’ si sa facem valvataia mai mare
    Soarele nu arde, nici gunoiul nu va arde, doar se va topi.

  52. super_fotbal says:

    Degeaba plantam. Ca sa intelegi de ce zic asta, plantele consuma dioxid de carbon atat cat le trebuie lor, nu le intereseaza ca avem noi nevoie sa consume. Cand te uiti la ele nu cresc. Plus ca daca plantezi in camp deschis unde nu sunt deja copaci vreo cativa ani poluezi ca sa intretii plantele alea. Cum ar veni, cu plantatul tot o iei in falci.
    In mare trebuie sa luam toate chestiile pe care le-am scos din pamant si prelucrat si sa le bagam inapoi in pamant, dar eco/bio nu sub forma de acizi/cianuri sau alte chestii.

  53. super_fotbal says:

    @Manowar, ar merge un articol frumos despre oracle. Sigur ar putea supara cativa it-isti pretiosi.

  54. Manowar says:

    Nu cred. Nu exista IT-isti care sa foloseasca Oracle de bunavoie.

  55. Rootus says:

    Nu cred. Nu exista IT-isti care sa foloseasca Oracle de bunavoie.

    +1
    Cu alte cuvinte: “Friends don’t let friends use Oracle”

  56. super_fotbal says:

    Atunci cine lucreaza la Oracle?
    Intre timp, uitati o melodie care sa va aline doru de casa! ❤️❤️❤️❤️
    https://youtu.be/dKdzzxNlhYc

  57. ac_dc says:

    Cuuuuuuuuuuuuum?
    Eu iau o ditamai geanta pentru punga aia. Si geanta o inchid cu cheita. Si cheita…: https://youtu.be/TvQw9VVfZwk?t=55

  58. ac_dc says:

    5p e putin, in Romania parca e 50 de bani.
    Am pungi d-alea ofilite, cu sigle de magazine de acum 10-12 ani. De atunci le-am pastrat. Ies si acum cu ele. Pe bune, au ramas pungi cu diverse chestii.
    Ah, stai, am o idee: luat punga si mers la inscriptionat cu ceva gen “Comaliment” sau “Ion Ratiu presedinte”. Si mers frumos cu ele pe strada, asa natural.

  59. Ionut says:

    Cristi Minculescu arată de parcă n-ar fi viu de ceva timp. Piesa o mizerie sinistră.

  60. unu' says:

    @Super_fotbal: habar n-ai ce vorbesti de plantele alea

  61. Adi says:

    Atunci cine lucreaza la Oracle?

    Stiu 2 tipi care lucreaza acolo, pe unul extrem de bine pentru ca s-a angajat la noi ca super-junior cand terminase facultatea, a lucrat ani de zile la mine in echipa si apoi la un bun prieten si a plecat junior dupa vreo 8 ani. Un an mai tarziu si vreo 3 companii intre timp, era la Oracle pe salariu dublu, le spusese povesti despre cum rupe gura targului cu mega-expertiza lui si aia l-au crezut. Din ce povestea, sefii lui nu stiu nimic tehnic asa ca daca are ceva de facut si nu stie sa faca le spune pur si simplu ca nu exista o solutie tehnica pentru asa ceva, ca e imposibil si sa o lase balta. Omul nu are cine stie ce skills, nici pretentii, dar ii merge bine.
    Celalalt are o poveste destul de apropiata, doar ca a lucrat prin alte parti pana a ajuns si s-a parcat la Oracle. Una din preocuparile lui de baza in timpul programului era sa comenteze pe Hotnews si sa se dea pe forumuri.

  62. IulianS says:

    Melodia da, e gunoi.

    Ma uit la comentarii si imi vine sa-mi dau palme. Chiar toti sunt surzi?

  63. super_fotbal says:

    Nu sunt surzi, dar probabil viata lor e atat de limitata incat simt ca melodia aia le vorbeste si au si ei ceva de spus.
    Oricum e un cacat manipulator care sa cante zilele astea cand vin aia din spania si italia acasa.

  64. Maria says:

    “Muncesc intr-o fabrica si mai vars cate-o lacrima”
    “10 ore, zi de zi, trei schimburi frate de-ai sti”

    LOL, am ras. Cata penibilii. Versuri de maneslisti. Muzica nu stiu ca n-am ascultat-o. N-am casti si inca sunt la fabrica :)))

  65. Orbu says:

    Nu exista IT-isti care sa foloseasca Oracle de bunavoie.

    Missed me?
    “Ce setup ne recomanzi, Cătălin ?”
    “-SAP pe bază de date Oracle, pe OS MS Windows Server. <3 "
    Îmi plac cel mai mult clienții ținuți captivi în beci și torturați zilnic, contra cost, desigur.
    Putred până la os

  66. Rootus says:

    @orbu
    Si tu ai dreptate

  67. Rootus says:

    Crap, mi-a mancat tagurile cu “Nastratin” , “/Nastratin”

  68. super_fotbal says:

    @unu tu habar nu ai.
    https://projects.ncsu.edu/project/treesofstrength/treefact.htm
    Un copac fixeaza o tona in 40 de ani dupa spusele alora. Emisiile noastre sunt undeva la peste 2 milioane de tone pe secunda, inmulteste tu sa vezi cat e pe an.

  69. Manowar says:

    @super_fotbal: sa zicem ca e adevarat (nu am verificat, merg pe mana ta, cum ar veni).

    https://edition.cnn.com/2019/07/29/africa/ethiopia-plants-350-million-trees-intl-hnk/index.html

    Ai nevoie de repetarea evenimentului in vreo 6 tari. Da’ ce-ar fi sa fie repetat in TOATE, in special in alea puternic industrializate? Si ce-ar fi sa nu se opreasca la 350M, ci sa faca un x10 civilizat FIECARE?

    Ah, stai, nu se poate, ca pe terenul ala va face un dezvoltator blocuri si-un mall…plus ca plm, copacii trebuie taiati, c-au nevoie niste austrieci sa vanda mobila, I guess.

  70. super_fotbal says:

    Nu neaparat ca dai in aia cu mobila, dar o buna parte din terenu ala care a fost padure, acum e folosit pentru agricultura. Oricum o dai tot dai in ceva in care nu vrei sa dai.

  71. Manowar says:

    Ia sa luam noi un exemplu:

    In the last few decades, built-up areas in China have increased nearly fivefold – from 3,413 square miles (8,842 sq km) in 1984 to 16,126 square miles (41,768 sq km) in 2010. To construct these new urban zones, China used more concrete in the three years between 2011 and 2013 than the whole of the United States used in the 20th Century.

    Yet even in the world’s second largest economy, the rate of development has overtaken demand. Take China’s largest ghost town, Kangbashi in Ordos, Inner Mongolia. The province is rich in natural resources and the government built a futuristic city quickly to house an expected influx of workers. But they never came. Apart from a few local officials and a handful of migrant workers enticed by a special “relocation bonus” the city’s towerblocks, plazas and sports stadium stand empty.

    There are dozens of uninhabited urban developments across China. Despite a new push to move 100 million rural workers to cities, they remain a haunting reminder of China’s sky-high economic ambitions.

    Ce suprafata are? wiki zice ca ar avea 233 kmp.

    Dar cati copaci ar incapea acolo? Sa vedem ce zice yahoo

    It depends on the spacing.

    If you plant a tree every 2 meters then you will be able to fit ~250,000 trees into 1 square kilometer.

    Ala e un singur exemplu. Dar ai mii de zone de de-astea – nu doar in China, peste tot. Citeam acum ceva ani despre niste parcuri din Bucuresti, “retrocedate” (cu dedicatie, evident) unora care tineau sa faca acolo blocuri (Bordei, Colentina, IOR, Grozavesti, ceva de genul asta, am uitat)

    Nu e, boss, nu dai in agricultura sau in pula calului, stai tu linistit…

    Pot aia in Etiopia, da’ nu putem noi in “Vest” (in sensul de wiki). Sa fim seriosi…De putut se poate, da’ unde pula mea mai fac aia pe urma apartamente de 50 mp vandute la 60k prin prima casa la groapa de gunoi?

  72. super_fotbal says:

    Cica erau 5 si ceva miliarde de hectare de padure si momentan mai sunt 4 miliarde ramase. Despadurirea asa ca procent nu e poportionala cu efectele gazelor de sera.
    Se lucreaza la fofosinteza artificiala care ar produce glucoza si aia sa se foloseasca pe post de combustibil. Ar fi reusit in laborator sa obtina fotosinteza cu lumina de la soare fara catalizatori dubiosi. https://en.m.wikipedia.org/wiki/Artificial_photosynthesis

  73. super_fotbal says:

    Ba vei da in agricultura ca nu cresc copacii unde ai tu chef. Vor sa creasca tot unde au fost. Altfel era toata suprafata pamantului plina de copaci, dar doar 31% cica e paduri. Si sunt atat de muisti incat unii cresc doar in anumite zone, nu fixeaza asa mult carbon, au daunatori care pot fute alte chestii si tot asa.
    Plus ca sa te uiti peste cativa ani la proiectele alea sa vezi cati mai sunt in viata.
    Suna bine plantam copaci salvam lumea, dar are aceeasi fezabilitate cu “oprim tot si nu mai poluam”.
    Copaci sunt in schimb mult mai utili la reglarea temperaturii, eroziunea solului si alte din astea. Tot e nevoie de ceva care sa inlocuiasca emisiile sau s ale elimine industrial.

  74. Orbu says:

    @Super_Fotbal:
    1 tona de CO2 in 40 de ani/ copac -> Sunt specii si specii. Vezi Paulownia. Aclimatizat in multe locuri.
    2 milioane de tone pe secunda -> Da, dar suntem intersati doar de offset. Cea mai mare parte din CO2 e absorbit de oceane ca parte din schimburile care capteaza gazul asta in apa si in sedimente, si ca parte din fotosinteza diferitor alge.
    Se pare ca avem o absorbtiede circa jumatate -55% – din emisiile antropogenice .

    Problema se pune insa catalitic. Pentru ca schimburile in oceane sunt influentate de temperaturi si de factorii de viata din ocean. Putem controla usor cati pomi plantam, dar nu neaparat in mod direct cate alge sunt in ocean, iar factorul lor de absorbtie nu e constant.
    Daca amorsezi un ciclu de scadere al concentratiei, de scadere a temperaturilor, se antreneaza circuite meteorologice mai lungi si mai putin extreme care duc la temperaturi mai mici, etc , etc.

    In definitiv, ce conteaza nu e faptul ca bai, producem mai mult C02 facand pungi biodegradabile, sau de carpa, deci hai sa ramanem la astea toxice. Asta-i perspectiva prostului. Ce conteaza e ca :
    1) Daca pungile de plastic nu se distrug si se acumuleaza inseamna ca nu ar mai trebui folosite in aceeasi masura.
    2) Daca producerea celorlate costa si mai scump(CO2), ar trebui folosite mai putine.

  75. Fery says:

    Ba serios, cf ceea ce zic unii, am fi la pragul inferior de fezabilitate a fotosintezei din punct de vedere CO2. Inferior. Gen we narrowly dodged a bullet in ultimele mii de ani. Deci un procent mai mare de bioxid nu e chiar asa rau, cica mai intra. Mai sunt alte gaze mult mai naspa decat asta, gen metan si compusi sulfurati.

  76. Orbu says:

    Vor sa creasca tot unde au fost. …
    dar doar 31% cica e paduri

    Pen’ ca sunt bariere naturale de inmultire/ extindere a arealelor. Dar artificial se pot face plantari si aclimatizari si unde nu ajung semintele natural.
    Exista zone desertifcate impadurite cu salvam.
    Trebuie doar sa faci ceva pe tema. Gen – cati copaci ai plantat pana acuma?

  77. super_fotbal says:

    Are randament mic si copacilor nu le pasa de asta. Adica nu isi maresc randamentul pentru ca vrem noi.
    Practic ca sa faci ceva unde sa fie copacii eficienti ar trebui sa aplici principii de permacultura, dar mult noroc cu chestia aia la scara larga.

  78. Orbu says:

    am fi la pragul inferior de fezabilitate a fotosintezei din punct de vedere CO2. Inferior.

    Da, dar nu avem vreo obligatie, ca specie , sa ne mai aflam in viata, daca ajungem cu CO2-ul in zona optima pentru fotosinteza.

  79. super_fotbal says:

    Imprejuru casei am depasit suta si mai bag la primavara ca am vazut asa cam ce merge. Am aproape toti fructiferii de prin romania, plus lamai care iarna ii tin in casa. Numa pruni cred ca am de vreo zece feluri.
    Am in plan sa pun copaci pe alea patru hectare ca nu imi foloseste la nimic iarba. Doar ca nu pot pune nimic care sa se faca merge ca mi-l fura bulangii si il baga la foc.

  80. Mishu05 says:

    Super Fotbal – nu mi-as face prea multe griji legate de taierea lor . Oricum dureaza minim 10-15 ani sa ajunga suficient de mari incat sa fie atractivi pentru hoti. Si chiar daca ii taie nu sunt atat de harnici incat sa le scoata si radacinile din pamant. Odata plantata padure pe terenul tau va ramane in veci padure – mai mare sau mai mica dar padure. Insa costa sa plantezi si dureaza ceva timp la cateva hectare. Eu am plantat cam 5000mp cu salcam acum 2 ani in 3 insi cam 4 zile . Am avut noroc de sol umed si am facut gaurile cu ranga destul de rapid. Orice copac plantat e bun plantat sa nu iti para rau daca ii taie. Pui altii.
    E mai greu acum ca nu se intelege clar cum stam dar in 10-20 ani o sa se planteze la maxim viteza ca altfel o belim pana la cotor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *