Transport de pene si cam atat
Cand ne-am mutat aveam o tona de tampenii care nu mai incapeau in masina. Nici macar cu 2 drumuri facute.
Ar fi trebuit sa le trimita doamna cu ceva de-asta de transport. Dar a fost obosita cu toata agitatia aia, impachetat, curatat, dracu’ mai stie ce. Asa ca m-am trezit in ultima zi ca trebuia a doua zi sa trimit 4 pachete. Asa, la vreo 20-25 kg fiecare. Nimic important, ma gandeam eu. Acolo, niste amaraciuni de vase si chestii.
Printre ele, cam tot ce insemna pahare, farfurii, chestii de-astea. Si ceva set Tefal cumparat de doamna. Si ceva set de cutite smechere cumparate tot de ea. Cand zic de seturile astea, zic pentru c-au fost vreo 200 si ceva de lire fiecare. Nimic important, dar nici o suma de care sa uiti peste noapte.
Cum au ajuns la noi? Pai, cam asa:
Da, alea erau impachetate separat in bubble wrap de-ala dubios. Si totusi au venit facute bucati. Toate. Nu-i paguba. Se-ntampla. Tot am avut de scos chestii gramada din casa plus vreo 2002412 de cutii de carton (livrari de electrocasnice etc) si a trebuit sa le duc la centrul de reciclare. Am aruncat si bucatile alea pe-acolo, da-le dracu’.
Azi a facut doamna ceva supa/ciorba (cu bozgorii nu stii niciodata care-i care; si nici ei nu stiu). Si-a pus ea un bol de supa, l-a ras. Eu eram ocupat (am avut o zi absolut tembela si cretina si retardata). Ceva mai tarziu, ma duc si eu prin bucatarie, vad supa/ciorba, hai sa-mi pun si eu. Si caut. Si caut. Am cautat in vreo 12 dulapuri, fix pula inca un bol. Si-o intreb “unde pula mea sunt bolurile, fute-m-as in ea de bucatarie, ca-s prea multe dulapuri”. Doamna, razand “pai, la centrul de reciclare”. Ma mir ca nu mi-a zis si “daca te grabesti, poate le mai gasesti acolo…”.
Corect. Pana vine comanda de de-astea, impartim un bol si-un pahar, pula mea. C-asa-i frumos. Nu, serios, ieri beam limonada cu randul la gratar.
Si poate-poate as fi fost tentat sa zic “ba, pula mea, nu le-a impachetat nevasta-mea bine”. Ca na, se intampla. Te grabesti, nu ai chef etc. Dar e o mica problema cu teoria asta, pentru ca tigarile si cratitele alea tefal care erau fucking spotless si perfect rotunde si asa mai departe au ajuns in halul asta:
Yup. Set de 220 de lire, cre’ ca il putem duce si pe-asta la centrul ala faimos. Si te intrebi asa, ba, CE PULA MEA AU FACUT IDIOTII CU CUTIILE ALEA, LE-AU PUS SUB DOI ELEFANTI? Pentru ca ala-i fucking METAL. Nu e ca si cum se indoaie cu mana. Nu stiu ce tip de presiune e necesara pentru a deforma metalul in halul ala fara de hal. De la stadiul de cerc perfect la stadiul de CE PULA MEA S-A INTAMPLAT AICI?? Le-au luat la baros sau nu stiu ce-au facut. Si bai, asta s-a intamplat PRIN carton, PRIN bubble wrap.
Am transportat incoace calculatorul. Inclusiv astea doua monitoare si unitatea centrala si vreo 4 laptopuri. Cu suta la ora pe autostrada. Nu au patit NIMIC. Si n-aveau nici urma de bubble wrap sau pula mea. Erau invelite in credinta in Isten, gen. Protejate de Isus. Si-au ajuns OK. Cum pula mea le-au transportat animalele astea, coaie?
Al patrulea pachet nici n-a ajuns in prima zi. In prima zi, ne-au venit 3 cutii – fix cele mai irelevante (si toate sparte, se-ntelege; ba, au spart inclusiv storcatorul de fructe IN PULA MEA!!!) – si a patra (aia cu cutite si setul de gatit si pula mea mai stie ce) nu. Nenea de la usa cica “pai, mie sa-mi semnati va rog pentru astea 3, probabil ca a patra a fost pierduta”. Sa mori tu, nenea. Pierduta? Gen nu-i o pereche de chei. E o chestie de vreo 25 de kg. Nu e ceva ce pierzi si nu observi ca ti-a picat din buzunar, ca era descusut, stii?
I-am sunat pe-aia. Ei cica “la noi apare ca v-am livrat 4”. Sa mori tu. Ia sa nu mai apara. Si n-au baietii NICI UN FEL de contact pe site. Nu telefon, nu email. Nu nimic. Au in schimb un formular de completat. Uploadeaza aici documentele, pentru ca herpaderp. Asa, vreo 4 chestii diferite. Poze cu damage. Poze exterior. Poze interior. Si “dovada valorii obiectelor”. Le-am trimis invoiceul primit pe mail pentru seturi. Si pozele cu cum arata. Au dat reject, ca nu aproba dovada. Ca lor le trebuie un screenshot cu contul din banca sau paypal cu cand ai PLATIT alea.
Aha. Aha. Bine. Am mai pierdut 2 zile, le-am trimis screenshotul ala.
Drept urmare, in seara asta mi-a venit un nou reject la claim (btw, claimul era de CEL MULT 80 DE LIRE; CEL MULT!). De ce? Cica obiectele mele sunt ori in lista de obiecte interzise, ori in lista de obiecte pentru care nu acorda compensatie. Si mi-au trimis un link spre lista.
Si despre asta-i postul asta. Nu despre ce-au facut marlanii astia ordinari. Nu. Ca poate aveati impresia ca scriu asta pentru a ma plange ca “herpaderp, uite ce mi s-a intamplat”. Nu. E efectiv ultima chestie de care-mi pasa dupa ziua de azi. Nu m-ar putea mai rau in pula de cum au futut aia TOT la transport, dracu’ stie cum. Mi se rupe pula de aia. Da’ aruncati o privire la lista. Chestiile pe care nu le accepta la transport si cele pentru care nu acorda compensatie in caz ca le fut. Pur si simplu tot ce nu-i la “nu acceptam” e la “nu acordam compensatie pentru”.
Si ramane intrebarea “ba, dar voi ce pula mea transportati? pentru ce va asumati raspunderea in caz ca le futeti? pene si mai ce?”
Ah, da, mi-au trimis in schimb un mail plin de simpatie. Ca nu-ti oferim compensatia aia, DAR, CA UN GEST DE BUNAVOINTA, iti returnam banii dati pe O cutie. Din patru. Daca accepti, du-te si fute un click acolo. Adica 25 de lire. E OK. Ii iau pe-aia, mi-am invatat lectia (sa speram ca n-o sa-mi foloseasca, in sensul ca n-am chef sa ma mai mut) si aia e, nu ma mai apropii de compania asta nici mort. Eventual le strecor niste CP pe site intr-o zi cand n-am ce face, asa, sa fie acolo. Gasesc ei explicatii pe urma pentru cine le cere. Asa, ca un gest de bunavointa de-a mea. Sau pula mea, mai frumos, poate le fut nitel baza de date. Nimic spectaculos, doar o ordonare random a adreselor asociate cu comenzile.
Vina, imi dau seama, e a mea. Trebuia sa organizez mai din timp chestia asta, nu sa stau pe-o ureche ca lasa, le trimite doamna. Si, daca as fi facut asta, as fi avut suficient timp sa vad ca pe site-ul lor au glume de-astea cu “nu transportam, nu acceptam, nu compensam pentru pierderi”. Sau ca n-au o metoda buna de contact. Si mi-as fi bagat pula-n ei, c-as fi stiut ca nu e o companie care sa merite banii mei. As mai fi facut un drum cu ele – nasol, dar rezonabil, ca nu mori dintr-o ora juma’ de condus. Dar, pula mea, n-am facut-o. Nu am organizat din timp. Presupun ca mi s-a parut prea neimportant sa-mi bat eu capul cu asa ceva, ca doar suntem in 2017, sunt treij’ de miliarde de companii care transporta, ce atata bataie de cap…
De mentionat e faptul ca lucreaza cu romani. Tipul care insista ca am primit a patra cutie, desi n-o primisem si era “pierduta” pana am facut ceva scandal? Roman. Tipa de pe live chat care-mi explica linistita ca trebuie sa astept doua zile pentru a verifica ei daca e corect invoiceul primit? Romanca.
Pula mea. Pana una-alta, impartim tovaraseste paharul si bolul, ca dracu’ stie cand vine comanda – probabil maine. Viata in doi si pula calului. In rest, cum am zis, lectia invatata: daca am ceva de mutat si face peste 50 de lire, mai bine-l transport eu. Sau il arunc. Nu de alta, da’ ieseam mai ieftin daca aruncam toate farfuriile si paharele, de exemplu. Macar nu mai futeam 25 de lire pe pachetul ala.
Ce sa zic, initial, ma cam enervase chestia asta. Asa, pana sa-mi dau seama ca-i o chestie complet irelevanta pentru mine. Dupa care m-am linistit, am ras nitel si aia a fost. Nu de alta, da’ era un articol pe Guardian. Nici nu mai pun link catre ei, ca n-are rost, plus ca nu mai stiu unde era articolul. Era despre cum saracii astia care lucreaza in industria asta cu livrarile mor de foame. Si ma gandeam asa la cum e viata nasoala pentru ei, ca herpaderp, saracutii de ei, primesc cateva lire la livrare, sub salariul minim pe ora, practic. Si citeam asa, vai, dar cum, sunteti saraci? Haha. Si e nasol? HAHAHAHA. Oh nuuu, hahahaha. Si, cum, deci e grea viata? *laughs in computerish*
Cred ca ma voi gandi la ei si la suferinta lor in timp ce incerc sa ma hotarasc daca seria 7 e de mosneag sau nu si daca eu sunt deja mosneag sau mai am. Ca parca-parca arata mai bine decat seria 5 si diferenta de pret nu-i prea mare…Pula mea, sa fiu si eu cocalar de-ala care n-are dupa ce bea apa acasa – la propriu, ca poate foloseste doamna paharul – da’ circula cu bmw. Catre dracu’ stie unde, ca n-am de mers nicaieri. Bine, acum oricum e clar ca daca e, tre’ sa ma duc sa-l iau eu. Ca daca mi-l trimit cu niste muisti de-astia, ajunge deja cu dauna totala. Si primesc 25 de lire la schimb lol.
Eu unul nu am vazut asa ceva pana acum. Si am vazut destule ca nu sunt mai breze companiile de curierat din Romania, sau ceva. Dar oale si tigai de metal teflonat – tigaia aia e chiar groasa in “carne” – nu am vazut strambe.
Nu cred ca e posibil asa ceva daca nu cumva le-au carat pe toate cu un vagon / tir de marfa , le-au pus la fund si au turnat peste ele caramizi si boltari pana la tavan.
Adica la farfurii te cam astepti ca ii apuca pe doi Dorei cheful de o miuta cu cutia ta si ti le fac praf din doua stopuri pe piept, dar alea… Pula mea, asta e de dat in judecata pentru distrugere cu intentie, ca nu vad cum poate sa intre la accidente.
Acum se explica si de ce faci gratare in miezul zilei de lucru.
E OK, nici ei nu cred. Desi le-am trimis pozele.
Asa ai crede, nu? Dar se vede ca nu te-ai uitat pe lista. Nici eu, de altfel. Da’ uite ce zice:
===
No Compensation items:
The following items (or any item similar in description or content) can only be carried on a no compensation basis on any service. Any person sending such an item does so at their own risk:
===
Am zis. Vina-i a mea, ca nu am organizat din timp chestiile astea. Da’ acum e fumata.
Da, pana la sfarsitul programului sa-mi vina si mie randul sa beau…
E OK, mai pun de-o campanie cu donatii pe-aici, il pun pe tipul care m-a inventat sa mai scrie o poveste despre calculatoare si studenti si pula mea si-mi cumpar altele. Pe banii vostri, normal.
P.S Ma doare-n pula de ziua de lucru.
Arata mai bine clar decat seria 5 si daca nu ai probleme legate de spatii de parcare si strazi stramte, clar merita efortul. Ca sa fii maxim poti sa-ti iei d-ala “L”, gen 740 Li , sau ceva. Care-i asa cu vreo 20 cm mai lung, doar ca sa nu fii ca toti fraierii care au d-ala “scurt” de numai 5 metri.
Cargus era cu probleme ca au plecat multi de la ei intr-o perioada scurta de timp si nu mai livrau la timp. Dar de la toti, chiar si de la ei am primit chestii sensibile: fierbatoare din sticla, vase de sticla, tigai cu roca vulcanica, cani etc Nici macar o zgarietura n-am prins, desi cutia era uneori partial deteriorata si ma intreba daca totul e ok, ca era cu verificare.
Ce e acolo, pentru mine, e clar premeditat. Daca pui farfuriile alea fara nici un bubble wrap, fara nici un carton direct pe metalul dubei in masina si le acoperi cu o haina sa nu se miste prea mult nu ai cum sa le spargi in halul ala, exceptand cazul in care duba se rostogoleste.
Cat despre tigaie, e clar ca a folosit-o drept ciocan.
Pai da ba Cypress ca noi suntem prostii tai! Dupa ce ca l-ai inventat pe Manowar si i-ai cumparat casa din donatiile oamenilor, acum mai batusi si cuie cu tigaia si jucasi fotbal cu cutiile de farfurii doar ca sa dai vina pe biata firma de demolari, asta, pardon distrugeri, nu, baga-mi-as picioarele, transgresiune….transport cica!
Ce uom vere, ce uom!
P.S: ai n-ai farfurii, grataru’ si limonada acelasi gust are!!!!!!
WATER!!!!!!
\m/
ba, pe zi ce citesc, eu devin tot mai convins ca ieșeai mult mai ieftin dacă schimbai femeia..
Deci e trist că asemenea tovarăși încă n-au fost făcuți praf asemenea lucrurilor voastre. Eu am transportat cu avionul chestii de-astea și tot au ajuns ok acasă (vorbesc de tăvi de sticlă, castroane, cafetieră) și băieții de la manevrat bagaje pe aeroport nu sunt vestiți pentru grijă. Tind să fiu de acord că a fost premeditată chestia.
Pe de altă parte, confortul are și el un preț. Eu m-am mutat dintr-un apartament într-altul la prețul de 350 GBP. Mutat, cu mobilă, electrocasnice, haine și tot restul adică. Ambalajele lor, cutiile lor. Am scris pe la mine (ep. 99) cum s-a desfășurat chestia. Sunt sigur că se putau găsi chestii alternative (gen Allied Pickford), da’ acum e tardiv așa că asta e. Nici nu cred că te mai muți de-aici (prea curând).
Mergi la IKEA, ia-ți alte cioburi și tingiri, life goes on. Eu prefer să nu cumpăr online chestii de-astea, sau cel puțin le verific live înainte de a comanda.
Ah, da, și fute-i cât poți de tare. Pe bune, distruge-i dacă poți s-o faci fără să suferi consecințe.
Orice firmă o să pună disclaimere de-alea, pentru că în mod normal, se poate întâmpla un accident sau ceva neprevăzut și dup-aia se trezesc cu “aargghhhh, mi-ai spart vaza în care o țineam pe bunica! mega valoare sentimentală, bagă milionul despăgubiri!”.
Dar de la disclaimer la futut TOATE lucrurile dintr-un transport plus “am livrat tot (mai puțin o cutie de care nu știm ce-am făcut cu ea)” și restul mizeriilor, e cale foarte lungă…
Hai in pula mea ca alea se mai sparg(farfuriile) far cum pula mea sa indoi tigaia in halu ala. Am si eu o tigaia de aia si e great si durabila. Probabil ca au dat cu ea de un fier sau ce cacat au pus pe ea de s-a facut asa.
Nu cred ca vrei sa te duci prin small claims sau asa ceva dar de multe ori nu context ce disclaimer basit au ei, depinde de lege. Daca lege zice ca ei trebuie sa fie responsabili, pot sa puna ei si slobozu disclaimerului.
Eu de aia ma feresc de romani ca de raie.
Mănâncă si tu asa in ele îndoite. Atâta timp cât tigaia se înfierbântă, merge folosită în continuare. Poti sa consideri ca ti le-au facut in stil de asta postmodernist. 😀
u gay bro?
Se vede ca nu mai stii sa faci bani. Ai uitat ce e mai important in articol: “Ce tigai/pahare sa imi iau insertlinkafiliataici” si “vand tigai de calitate, putin folosite”.
Eu cred ca te-au lucrat astia (teoria conspiratiei). Am carat si eu cu masina si cu duba tot ce aveam prin casa, nimic nu s-a spart, alea zici ca le-au parasutat din elicopter…
Hai ca e romantic, mniooo.
Pai, e OK.
Ei cica refuza sa plateasca 80 de lire, care n-ar fi acoperit nici pe dracu’ ghem oricum. Cica dau ei 25 de lire – “gesture of good will”. Acum, sincer, mie mi se rupe pula si de 25 si de 80 de lire, ba chiar si de 220, la o adica. Sigur, era mai bine sa nu pierd banii aia. Da’ la o adica, inseamna juma’ de zi de munca. Nu-i chiar un dezastru.
Ei mi-au aratat bunavointa lor, cum ar veni, economisind 55 de lire in proces.
Eu pariez ca-i pot face sa piarda ceva mai mult de 55 lire. Simtitor mai mult. Asa, de distractie. Si suntem chit gen.
asta imi aminteste de unu de fu la MC cu mine pe care l-au falimentat vamesii. Aducea sticle din Iran si…in masina soferu cara si droguri. Asa ca vamesii au spart toata marfa si i-au zis omului: “plm, aparent nu aveai nici o vina. ghinion”.
Da macar acolo era vorba de sticla.
Cum au reusit la tavi..imi lipseste informatia. Asta in conditiile in care m-am mutat de cateva ori in viata mea si “atentu” nu este chiar numele meu de botez.
Sa indoi o tigaie iti trebuie talent. Impachetata deja…iti trebuie mega talent
Poate pe clientii lor. Adica, daca le faci un shuffle la baza de date or sa duca doar oalele sparte ale unora catre altii, cum oricum sunt sparte si nu garanteaza nimic, plm, nu stiu cata paguba poti sa le faci mai mult decat fac singuri :).
Impachetate in bubble wrap si in mijlocul cutiei, eeeh, acolo nu-ti mai trebuie talent.
Hai ca-ti zic eu varianta simpla.
Se da un baiat curier pe undeva. Vede si el ca-n pachet sunt niste chestii mai de valoare, asa. Nu foarte valoroase, da’ oricum – gen setu’ de cutite pe la 200, ala de tigai peste 200. Ce-ar fi sa “piarda” un colet? Si l-a “pierdut”. Probabil la el in dormitor sau ceva.
Dupa care se da un baiat care astepta livrarea aia (eu). Si baiatu’ ala le explica ca, tinand cont de ultimele incidente teroriste (alea cu cutite pe pod in Londra) va anunta politia, ca era un set de cutite de bucatarie acolo si cine stie cum ajung in mainile teroristilor?
Se da o firma care n-are chef de chestii de-astea, asa ca-i pune-n vedere curierului sa “gaseasca” urgent pachetul pierdut.
Se da acelasi baiat de inceput – curierul – care se si vedea facandu-si juma’ de salariu din luna aia dintr-o cutie “pierduta”. Da’ csf, ncsf, astea-s scanate cu barcodes and shit, nu prea mergea cu “nu am primit eu coletul, sefu’, o fi in depozit”. Nervos, curierul “gaseste” coletul. Si-i face ce se vede-n pozele alea.
Si apoi se da iarasi firma. Care firma vede c-a futut chestii de cateva sute, da’ n-ar da nici despagubirile alea simbolice de 80 de lire (ca pula mea, la cate sute de lire au futut ei cu transportul asta, 80 chiar ca-i simbolic). Asa ca trimite un template de-ala cu “..dar iti dam 25 de lire inapoi”.
Si apoi se da iarasi baiatu’ ala, Manowar. Caruia i se rupe pula de 25 de lire sau 80 de lire, ca-l costa vreo 3000 doar zugravitu’ pe-aici (chit ca nu-i necesar, da’ N-AU PERETII CULOAREA POTRIVITA!).
Aia mai incolo, boss.
Da’ pana acolo, in UK lumea verifica pe net calitatea serviciilor inainte de a le folosi. Go figure.
Asta e autoironie ? Ca, daca nu cumva ai hackuit tu trustpilotul azi si le-ai plantat reviewuri nasoale incepand din februarie 2015, vad ca astia aveau deja ceva gen 1 stea acolo.
Eu am transportat vreo 600 de kg de lucruri pe o distanta de 1.200 km (600 dus, 600 intors, deci dubla impachetare si manipulare) si n-au patit nimic. Inclusiv vesela fara bubble wrap, doar ziare, si mobilier. Am lucrat cu un transportator local, avea si firma omu’, de super incredere si de super treaba.
Cplm au facut romanii aia, ca ma duceam peste ei si-mi varsam nervii acolo de ma tineau minte, indiferent de valoare.
Posibil sa fi alunecat in toate partile prin masina aia coletele tale.
PS. FanCourier, Nemo Curier, UrgentCargus nu aveau masini/nu isi asumau niciun risc pentru ce aveam eu de transportat. Chestiile fragile (sticla, portelan) mi le transportau numai in cutie acoperita cu polistiren si introdusa in crate din lemn.
Acum am citit posibilul scenariu. K, unde verde, beleste-i.
Am ras serios :))), in ce hal arata vesela coaie.
Lasand la o parte detaliile, firma de curierat are fix clauze d’alea care definesc o teapa. Iar cand …intamplator dai peste 2 romani, consecutiv, devii suspicios. 6/49 jucat la un premiu de 25 de lire
E drept, cand le comanzi cu mana ta e altfel, ai ochiul format.
Harmless revenge should be used.
Pe vremuri am fost si sofer de duba.
Imi aduc aminte ca am distrus odata o janta de rezerva care nu era legata bine – am pus frana si janta s-a dus din capatul dubei pana a lovit fix in spatele pasagerului intr-o ranforsare. A trebuit sa o duc la roluit, a lovit un colt si atat i-a trebuit.