3 Responses to “Viata in UK – part I – japca”

  1. Lia says:

    In afara faptului ca am fost literalmente pe jos de ras, trebuie sa spun ca am observat acelasi lucru si in alta tara, si anume Cipru, pentru ca locuiesc de 4 ani si ceva aici. Exista o diferenta masiva intre metodele de administrare a conturilor bancare si cam totul pana si factura la lumina, telefon si asa se platesc online de nu e necesar sa iti misti posteriorul pana la vreun centru al companiilor. Singura diferenta intre Anglia si aici e ca distanta ar fi teoretic mult mai mica si daca ar fi necesar acest lucru.

    Oricum, articolele tale ma amuza teribil.

  2. Ovidiu says:

    In 1988 am fost in calatorie in Berlin, in RDG. Primul soc a fost cand, dupa sosire, am mers la “kaufhalle” din vecinatatea blocului in care fusesem cazat; am ametit cand am vazut ce era in acel magazin de cartier dupa ce, cu 2 ore in urma, plecasem dintr-un Bucuresti in care in macelarii se vindeau carlige, tavi goale si creveti vietnamezi. Am cumparat lucruri, am platit si mi-a dat rest ceva maruntis de pfenigi redegisti. Am considerat ca nu e cazul sa-i mai iau insa casiera nu a inteles gestul meu, s-a enervat si mi i-a pus in mana. Alta lume, chiar si pe vremurile comuniste, alta stofa…

  3. Cristinelu says:

    Ultima faza la Otopeni e ca automatele unde platesti parcarea nu mai dau restul, cica sunt defecte (iar de plata cu card nici nu s-a auzit), asa isi ia fiecare tzeapa de 4-5 RON, si e coada…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *