Viata in UK – part XVI – random shit

Au anuntat aia vineri promovarea aia haioasa. A fost haios. M-au felicitat alti doi gagii care-au fost promovati (pula mea, ce sa faca si ei, felicitandu-ma pe mine, presupun ca se felicitau singuri, genul ala) si-un arab infect din echipa, cu “well deserved”. In rest, cu exceptia lu’ Alex, care-a bagat si el un “felicitari” (ca pula mea, stia de ceva vreme anyway) priviri de-alea haioase pe sub sprancene.

Incep sa am senzatia ca nu-s chiar cel mai popular om din firma. Sa fie posibil asa ceva?

James, daca tot a pierdut “concursul”, ne-a invitat la nunta lui. Pe mine si pe Alex, cica. De ce, nimeni nu stie (adica, ori suntem romani – prin urmare inferiori, mhehehe – ori nu) da’ nu merg oricum. A avut inspiratia de-a o pune intr-o sambata – cand eu lucrez. Pe langa asta, e si la vreo coispe miliarde de mile, unde n-as merge nici daca s-ar recasatori mama. Ma pregateam eu sa-i zic chestia asta, ca uite, nu pot veni PENTRU CA…dar n-am mai apucat. Cum i-am zis ca nu pot veni, cica, intelege, ca m-a anuntat prea din scurt. M-am uitat iar la mail, mai era o luna pana la nunta lui. Cum exact ar fi in pula mea asta “prea din scurt”, nu stie nici ma-ta. Exact cum se invita lumea la nunta? Cu vreo 3 ani inainte? Eventual inainte de a-ti cunoaste mireasa? Beats me.

Tare complicata e chestia asta cu locuintele pe-aici. E relativ usor sa-ti iei un credit pentru o casa – chiar prea usor, ca pe mine ma alearga banca sa-mi iau un credit, la modu’ imi trimit lunar scrisori si ma suna. Ca..sa vin pana la banca, sa discutam, daca am nevoie de-un imprumut. Banuiesc ca s-or fi saturat sa-mi plateasca dobanda lunar ei mie, in loc sa le platesc eu lor. Toate bune si frumoase – si zau ca nu m-ar deranja sa-mi cumpar o casa aici – dar e o mica problema: eu deja platesc alt credit pentru alta casa, in Romania. La modul asta de adunat bani, probabil ca problema aluia din Romania se termina la anul. Ma rog, se termina o pula, ca la sfarsit voi fi mandrul proprietar al unui apartament din centrul capitalei unei tari in care nu mai locuiesc si nici nu am de gand sa (poate doar daca ma dau astia afara din UK in suturi sau ceva). Yay, util ca un coi in talpa.

Variantele sunt relativ simple. Termin de platit palatu’ din Romanistan – nu, serios, in comparatie cu locuintele din Anglia, apartamentul meu din Romania e fucking castel de-ala de Disney – si-l vand (ca pula mea, nu prea vad ce sens are sa-l “am” fara sa locuiesc in el) sau il las asa, cu o rata la misto, care sa se plateasca din chirie (gen 300 euro rata, 300 euro chiria). Dupa care se pune problema “si ce pula mea fac aici”. Ca nu am nici un chef sa-mi iau un credit de 200k sau pula mea, pentru a cumpara o casa in zona asta – si cam atat ar costa ceva decent cu 2 dormitoare/3 camere. Doar ca mie mi se pare overpriced. Da-o-n mortii ma-tii, in ce pula mea film face o casa de-asta 200k? Sigur, sunt alte zone in care dai 50k (vorba aia, iti iei casa cu banii jos), da’ ce coincidenta, zonele alea sunt moarte. Genu’ de Galati sau Petrosani, sa zicem. Nu chiar la fel de groaznic, da’ cam la fel de multe joburi sunt pe-acolo. Smecheria presupun ca e sa-ti iei o casa pe-acolo si sa muncesti de-acasa la ceva remote – ori pentru altii, ori freelancing, ori sa-ti faci o companie, ceva.

Azi are Patrick interviul la ai mei, ca i-am modificat CV-ul si lui si l-am recomandat si pe el. E tare amuzanta partea asta. Dupa o scurta evaluare, am ajuns la concluzia ca nu stia suficiente pentru a trece de-un interviu la noi, in stadiul initial, asa ca i-am facut ceva training. Chestie de 3 zile, nu cred c-a durat mai mult overall. Asa ca acum cred c-o sa treaca de interviu fara emotii sau pula mea. Cam ca Alex, ca si cu el tot vreo 3 zile a durat. Manowar, acest trainer hardcoreanu, care scoate linuxari si din contabili sau pula mea. E un pic amuzant, daca stai sa te gandesti. Adica, in contextul actual, cu joburi din pula, sankicriza, triple dip recession si mortii ma-tii, iti ia 3 zile de invatat pentru a obtine un job platit decent. Nu zic, n-o fi mult 36000, da’ daca ne luam dupa graficele astora, e peste medie, mai ales pe segmentu’ lui de varsta/experienta. Si totusi, nu se omoara nimeni dupa joburi. That’s right, exact asta spun: cei mai multi oameni nu sunt dispusi sa investeasca in ei nici macar 3 zile de invatat sau, hai, o luna, daca ne gandim la unu’ cu nivelul ala de “care-i diferenta dintre mouse si tastatura??”.

Vorbind de bani si recomandari, in vreo saptamana ar trebui sa primesc salariul si sa ma scalde astia-n bani, pula mea. Pentru ca da, pana la urma, voi fi considerat “promovat” din iulie, cu salariul aferent, daca e sa-mi cred seful. Asa ca, pula mea, ar trebui sa primesc marirea de salariu pe 2 luni (asta-nseamna gen 400, daca am calculat eu bine), banii pentru ca l-am recomandat pe Alex (1000 impozabil, presupun ca asta inseamna 600 net), salariul si s-a nimerit sa fie si luna in care se da bonusul (ala-i patetic, nu mai stiu cat pula mea e, da’ ceva de genu’ 450, cred, a ajuns sa fie o gluma proasta de care face toata compania misto). Colac peste pupaza, ar trebui sa-mi primesc inapoi si o parte din depozitu’ de la locuinta anterioara. Din pacate, doar o parte, da’ se aduna si aia. Mai bag vreo 5600 sau cat pula mea e limita anuala in contu’ de savings, np, abia o sa ma sune si mai dihai aia de la banca. Simpaticii de ei, futu-le rasa-n gura de stapani de sclavi.

Overall, dupa un camion de cheltuieli (concediu, depozit platit ca ne-am mutat, alte cacaturi), ar trebui sa-mi mai si intre niste bani inapoi, ca incepuse sa arate deprimant contul. Astept sa-l angajeze astia si pe Patrick (doamne-ajuta sa nu-i scape ceva de niggers/paki maine la interviu, lol). Pai, mi se pare corect sa primesc niste bani si pentru el, ca doar am recrutat oameni calificati, ce pula mea. Mai nasol e ca-s jigodii si o sa mi se lungeasca urechile de foame pana primesc si banii aia. Tampita regula, primesti banii daca trece perioada de proba de trei luni. El probabil incepe in vreo luna si jumatate, inca 3 pana trece perioada de proba plus una pentru ca HR-ul nostru e mizerabil si uita si trebuie sa le aduci aminte ca-ti datoreaza bani, asa ca se mai duce o luna pe pula. Overall, abia prin februarie-martie o sa vad eu vreo urma de bani si pentru asta.

Poate-ar trebui sa le fac glume de-astea nonstop, sa iau vreo 50 de someri din Romania anual, sa-i trainuiesc, sa le fac CV-urile si sa-i recomand. Pula mea, as mai scoate de-o ciunga. Mare pacat ca romanii-s salbatici, vorbesc engleza ca o pula si se comporta ca niste vite turbate in general. As putea face bani frumosi cu ei – unde pui ca ar fi win-win, ei ar avea joburi si viata OK, eu as primi bani pentru ca am adus oameni OK. Evident ca n-o sa se intample, da’ ar fi tare amuzant sa iau asa, vreo 50-100k/an pentru ca am adus oameni OK. Pacat ca nu se poate. Sa-i faci unuia trainingu’ sa fie capabil sa se descurce dpdv tehnic cu un job de 36k e banal, intr-o saptamana ai terminat. Da’ sa-l inveti limba engleza si sa-l inveti sa se comporte ca un om, nu ca o hiena pe shrooms…sa zicem doar ca dureaza mult mai mult si nu garanteaza nimeni reusita. Ca exemplu, pana inveti un roman sa-i deschida usa unei pizde si pana inveti o romanca sa zica “multumesc” cand ii e deschisa usa…haordeo, ie grele, maica. Pana inveti un cacat sa priveasca o femeie ca pe-o persoana, nu ca pe-o halca de carne si pana inveti o jegoasa sa lase fitele ieftine de mare printesa…

Intreba un gagiu recent pe-aici care-i problema cu romanii. Pai, vai de pula mea, da’ care NU e problema cu ei? Sa-ncepem cu limba. Nu stiu exact care-i explicatia, da’ romanii vorbesc o engleza de-mi vine sa le trag pula pe trahee si mai multe nu. Sincer-sincer, singura persoana pe care-o cunosc (ma refer la romani, evident) si care vorbeste engleza frumos (cred, nu bag mana-n foc, am evaluat strict dupa pronuntie – si aia auzita asa, cand vorbea cu cineva la telefon) e Alexandra. Restul, de la “binisor” la “asa si-asa” pana la “oribil, sa ma ucida cineva acum”. Nu-mi dau seama care-i explicatia. Adica, generatia mea a crescut cu filme in engleza, cu muzica tampita cu versuri in engleza, cu totu’ la calculator in engleza. Cinstit sa fiu, trebuie sa ai ceva vointa sa nu vorbesti engleza macar bine, ca roman. Si totusi… Dupa, vine problema cu buricul pamantului. Eu n-am prea intalnit romani care sa nu creada ca-s absolut indispensabili, tata de mata etc. Atitudinea aia merge-n Romania, ca acolo-s toti la fel, da’ pe-aici…mai greu. Dupa, e diferenta de societate. Acolo sunt apreciati si promovati pe banda rulanta mancatorii de cur, turnatorii, barfitorii de culoar si tot asa. Pe-aici nu. Daca-l aduci pe unul de-ala aici, e cel mai probabil concediat in timp record, ca nu-i privita deloc cu ochi buni chestia asta. Cum, ti se pare cool sa spui chestii urate despre colegii tai? Ia cauta-ti tu un job…altul. Si toate chestiile astea sunt doar asa, alea minore, ca nu discutam aici de scuipatoru’ clasic de seminte care se pisa la coltu’ blocului si nu-ntelege pe urma de ce-l taraste politia la puscarie….

Am o relatie de-asta…love-hate cu jobul actual. Sunt multe chestii misto la el, nu are sens sa le enumar, da’ sunt. Pentru unu’ care a lucrat doar in Romania (ca Alex, sa zicem), e fucking paradisu’ pe pamant aici, daca te uiti la relatia cu colegii, cu sefii, la salariu, la ce poti invata, la dezvoltarea personala, la relatii pe care ti le poti face (cu clientii …) si tot asa. Da’ exista trei minusuri imense. Primul e cu locul. Doamne-Isuse-Cristoase, nu puteau alege un loc mai tampit in care sa-si puna sediul. Chirii de 700-1000 in jur (1 bedroom) si stai inconjurat de niggeri refugiati, arabi trogloditi, intr-un oras ca vai de el. Nici macar un cinematograf n-aveam acolo in pula mea in tot orasul. Bine dracu’ ca ne-am mutat. Noi chiar stateam bine, ca aveam vecini albi (dar bozgori). In schimb, prin alte zone, pula mea, stiai de la distanta ca e Ramadanu’. Al doilea minus e ca lucrez cu oligofreni. Nu, serios, nu exagerez asa, de dragu’ de-a face o gluma, da’ eu pe-astia nu i-as fi angajat nici sa-mi stearga tastatura de praf. In Romania ar muri de foame in pula mea, ca nu ar putea obtine un job. Sunt rupti in gura la capitolul tehnic, habar nu au in pula mea de nimic si nici nu vor sa-nvete. De muncit, nici atat. Eram sambata la lucru patru oameni. Eu, cu toata lenea mea, am muncit putin mai mult decat ceilalti 3 la un loc. Serios. Fara exagerare. Nu vreau s-o ardem in grafice, e cum zic eu, cu cifre si tot. Si, sigur, e amuzant, ca ma fac sa par zeu (si oarecum si de-asta am primit 4 mariri de salariu in 14 luni). Sigur, e amuzant ca-mi permite chestia asta sa recomand prietenii care au nevoie de-un job la noi, dar in pula mea, uneori trebuie sa-mi repet “liviu, ai o sotie, nu poti sa te duci in puscarie si s-o lasi de capul ei, nu-i strangula pe astia, nu inca, nu cu atatia martori in jur”. Pur si simplu sunt momente in care trebuie sa inventez o scuza si sa ies la fumat sau ceva, ca-mi dau seama c-o sa-mi scape cateva cuvinte care-o sa ma bage-n belele daca mai stau un minut langa ei. Al treilea minus e cu banii. Platesc prost jigodiile mele. E ciudat sa spun asta cand zic ca mi-au dau 4 mariri, da’ tot prost sunt platit in comparatie cu piata si e neplacut ca nu prea pot pleca atat de simplu. Calcul simplu: 2800 aici sau 3000 la urmatorul? Pai, daca ma mut mai devreme de-aici, pierd depozitu’ (1200 de lire). In 6 luni, abia-mi recuperez pierderea. Mai simplu stau in continuare la astia si astept inca o marire de salariu, pula mea. Intre timp, ce sa fac, o sa-mi iau alte certificari. Urat. Zau, de ce n-or putea ei sa spuna “bai, laiviu, ce bine arati azi! ia de-aici o marire la 55k, ca o meriti. better yet, ia 60k, sa ne scuzi ca te tinem platit prost de un an si ceva in pula ta, iarta-ne”. As if…

Ondilol deja a planuit tot anul, pula mea. Nu stiu cand o sa-i vina parintii-n vizita pe-aici. Pe urma vrea sa mergem la iarna nu stiu unde – pe unde pula mea o fi cald, stie dracu’. Chestii de-astea. E bine ca incepe sa se gandeasca la organizat chestii din timp.

Unu’ din colegii mei se cara la o companie destul de reusita. A facut omu’ super-afacere cu chestia asta. Ca sa ne-ntelegem, pe-aici sunt chiriile asa, la 825 – atat platea si el. Pleaca la aia pe vreo 20k in plus (anual), doar ca-n zona aia sunt chiriile la…325. Pai in pula mea, asa mai zic si eu sa-ti schimbi jobul. La schimb, va locui intr-o zona de-aia in care va socializa cu ursii si oile sau cam asa ceva si se va uita la imax doar cu extensia .avi. Zicea Ondilol ca, dom’le, e nasol in zone de-alea, ca n-ai nimic, nici un cinematograf, nici un magazin de haine, nici nimic. Stateam si ma gandeam ca pe mine m-ar durea fix in pula de asa ceva. Ma cac in ele de cinematografe si mi se rupe pula in ce ma imbrac, mai nou. Mi-am luat ceva toale recent, exact genul pe care mi le doream si-am dat in pula mea 30 de lire pe doua chestii. Simple, banale, fara sigle/desene/text pe ele, fara nimic, bai, incredibil cat am putut sa caut asa ceva-n Romania. Doua la 30, haha, nici n-a trebuit sa merg, au fost fix in Sainsbury’s, de unde cumpar doar eu haine, probabil. In rest, cand merg eu sambata la lucru sau cand ma imbrac sa ies sa fumez o tigara, arat ca ultimu’ chav distrus, genu’ ala de fost alcoolic, actual somer cu agravante, de imi sperii vecinii (nu, serios, intr-o seara a iesit unu’ in chiloti, venind in fuga la masina langa care fumam eu, speriat sa nu-i fac ceva)

Vorbind de vecini, cre’ c-o sa le dedic asa, cate-un post, pe la ocazii – lor si colegilor mei, de fapt. Nu de alta, da’ daca tot simt nevoia sa se aseze langa mine si sa-mi spuna povestea vietii lor…