“Pozitiile erau deja “date” “….
Vreo asemanare cu Romania? :))))
Seful meu se chinuie cu engleza mai ceva ca unul din clasele primare…. dar hei, l-a fatat ma-sa project manager…
M-am uitat pe indeed.co.uk sa vad ofertele pentru un senior developer intr-un oras din UK, altul decat Londra. Cerintele erau sa stii cu proven X years experience vreo Y framework-uri de Java, si Scala, si Python, si pe ma-sa daca se poate. Wage-ul oferit era intre 29 si 35.000 pe an.
In acelasi oras o cunostinta lucreaza la o corporatie unde trebuie sa aiba grija sa fie hartie in imprimanta si pixuri la secretariat, adica e supplier something. Are 28.000 pe an.
Mno, care oportunitate in cariera sa alegi? Dileme, dileme.
@Magda: Daca nici macar atata n-ai inteles din textu’ asta ..
Alegi treaba care te poate propulsa si mai incolo. Din pozitia de developer, poti fi la un moment dat SINGURA persoana care poate opri proiectul din a se duce in cap. Moment in care ceri marire sau nu ridici un deget.
In schimb, cam cat de important pentru companie zici ca-i faptul ca le reumpli caseta cu hartie de la imprimanta?
” Cerintele erau sa stii cu proven X years experience …. si pe ma-sa daca se poate. ”
Asa e peste tot… VOR ANI, nu calitate. Nu se gandesc ca poate tu de 5 ani pe un domeniu s-ar putea sa fi facut mai multe decat altii in 10. Sunt domenii in inginerie unde bagi lejer 150.000 £/$ TAX FREE, nu neaparat UK… dar vor sa ai neaparat 15 ani in domeniu si sa arati ca minim 5 ai avut functie de conducere a echipei… Ce, numai in Romania vor 30 ani experienta la secretarele de 20 ani? :))
“PROVEN X years experience” suna a recomandare, gen cine iti da o hartie ca o stiu pe Magda, nu ca e buna… culmea… ca si-a frecat coatele pe la birou X years pe functia de…
Daca esti super tare pe un domeniu independent precum programarea, si poti duce de unul singur ceva la produs finit, cel mai mult cred ca scoti pe cont propriu. Altfel iti rupi capul sa-i imbogatesti pe altii, si nici nu iti vor face statuie.
CRED CA dupa cum a zis si Manowar, nu conteaza cat de bun esti cat timp muncesti pentru altcineva. Nu vei fi niciodata rasplatit corect, pana nu-i ai cu ceva la mana ( gen cum a exemplificat Manowar chiar in postul de mai sus: muncea cat 5, rezolva ce nu faceau ceilalti la un loc ).
@A: da, la diferenta intre cele 2 job-uri m-am gandit si eu – posibilitatea de promovare. Insa fix asta este, doar o posibilitate, care se poate ivi in viitorul mai mult sau mai putin indepartat. Si dupa un efort intens ca sa demonstrezi ca esti capabil, depinde ce obtii la final.
Intrebarea pe care mi-am pus-o eu a fost daca se merita efortul pentru aceasta posibilitate sau sa ai de la inceput un loc de munca lipsit de stres cu un venit oarecum suficient.
Ce am inteles eu din textul asta e ca situatia lui Manowar e fix o exceptie, o exceptie de la regula ca nici un om nu e de neinlocuit. Este o exceptie prin faptul ca factorii favorizanti sunt exceptii ( situatia nasoala a managerului amenintat ca va fi dat afara Manowar, faptul ca sefii chiar au inteles ce paguba ar suferi daca ar pleca Manowar), samd.
Incearca sa faci ceea ce a facut el in Romania, sa-i spui unui manager ca stii ca esti om-cheie pentru companie si sa il intrebi daca e constient de consecintele plecarii tale. Se va pregati sa-si lustruiasca varful pantofului de curul tau, neinteresandu-l ca mai incolo il va ustura si pe el. E o chestie de orgoliu: el e manager, tu esti pulica, tu sa te duci invartindu-te, lasa vede el mai incolo ce face cand se scufunda compania din lipsa de personal calificat.
In rest iti doresc o zi senina!
Also, eu nu-s de neinlocuit. Nu pentru aia de mai sus, anyway.
Daca maine plec sau ma concediaza ei, nu vine sfarsitul lumii. S-au descurcat fara mine pana-n 2012, s-ar descurca si de-acum incolo.
DAR
…dar au fost destule cazuri in care au venit clienti care dau sute de mii sau milioane si au avut o problema. Si, cumva, nu le-a putut-o rezolva nici dracu’.
Si in cele din urma, au ajuns la mine, iar eu le-am rezolvat-o. Si nu le-au mai plecat clientii aia. Destule cazuri, cum ziceam.
…la fel cum au fost cazuri in care au venit clienti care dadeau sute de mii sau milioane. Si ma pot gandi la un caz anume, cu un nene care avea o problema banala, una pe care o puteam rezolva in vreo 30 de minute. Dar desteptul care-a venit cu problema la noi n-a vrut sa ma ocup eu initial. Iar eu am plecat in concediu dupa cateva zile. Si clientul ala a plecat si el. Nu in concediu.
Asa ca nu-i vorba ca nu s-ar descurca fara mine. S-ar descurca foarte bine. Problema e ca daca le pleaca un singur client de-asta, pierd de vreo 10-100 de ori salariul meu anual. Asa ca-i mai ieftin sa pretinda ca nu-s acolo si sa ma ignore. Mult mai ieftin.
Sigur, isi pot permite sa ma concedieze, la o adica. No stress. Doar ca pe mine ma cam doare-n pula, iar ei risca sa piarda de 102 ori mai mult decat castiga din asta. De 100 de ori de la clienti si de 2 ori de la aia 2 pe care trebuie sa-i angajeze ca sa faca pe urma 50% din ce fac eu deocamdata.
10/10 pentru conținut și stilul de a scrie.
Știu că ți se rupe pula de ”like-uri” and shit, dar să știi că suntem destui în spate care citesc și apreciază sincer ceea ce scrii.
Foarte fain post – lectie de viata.
Ce nu ne-a spus Estul cand am inceput sa emigram e ca discriminare e la ea acasa in tarileo lor corecte politic, pe motive de origine si limba desigur. Daca limba o inveti, a doua oara nu te nasti.
Ce sa spun de mine, dupa 10 ani in familia fostului sot, ma pune nasa copilului meu la nunta ei langa o indianca (prietena unui var), ca cica o sa avem subiecte comune.
Ca femeie pot sa spun ca strainele te imbratiseaza cu o invidie bolnava, mai ales daca esti mai frumusica, ai ceva succes la gagii si ceva realizari profesionale. E reteta garantata sa nu ai prietene.
Cat despre a fi sincer nu stiu cat de bine e. Si eu am obiceiul asta (prost) sa fiu prea sincera mai ales in momente cheie si cei din jur te urasc pentru asta, nu stiu exact daca pentru ceea ce spui sau pentru ca ai puterea sa o spui, ori pentru amandoua.
Concluzia articolului e ca cea mai tare smecherie e sa n-ai rate/ datorii, la modul, sa nu fii strans de coaie. Si sa-ti stii meseria, adica sa nu fi concediat de incompetent, ca atunci faci gat degeaba, d-abia te-asteapta cineva sa macani.
Daca-ti place sa te porti ca tine si sa trolezi pe X, Y, Z – poti s-o faci. Daca-ti place sa “nu lasi de la tine” poti s-o faci, dar atata – sa nu fii strans de coaie.
Cele mai mari avansuri in cariera ( ma refer desigur la banii castigati in cadrul unei companii) au fost atunci cand nu am avut datorii care au trebuit protejate.
Si, da, oamenii care nu-s santajabili tind sa-si cam bage pula, sa fie aroganti, daca au spatiu, dar si cand ai de luat o decizie care poate sa ajute compania dar poate sa-ti puna si tie curul la bataie, o iau cu durere in pula tot oamenii aia. Restul plimba pisica moarta de la unul la altul.
Mi-aduc aminte numai “aoleu, nu facem noi asa ceva, hai sa cerem aprobare”, si “esti nebun, cum sa faci asa ceva pe productie”. Pana n-am avut rate ma durea fix in pula. “Da, boss, da ca fac eu asta.”. “Da, da-mi mie proiectul ala de care fuge toata lumea ca nu stie nici dracu ce s-a scris acolo si cel mai experimentat programator care a lucrat la el a plecat. Baga aici si clientul ala de care fugiti toti ,ca e bulangiu si nu va intelegeti cu el. Dati-i pe toti la mine ca ma doare in pula daca maine am job la voi sau la altii.”
Exact pe principiul asta cu “daca aveti probleme spuneti-mi unde sa semnez demisia si am plecat,de maine, daca vreti.”
Sigur, eu nu am imbratiasat valorile corporatiste, in timp ce restul erau numai cu ele in gura, dar in afara de spiritul de echipa ( ma ajuti si pe mine cu asta?) si de “sa nu vorbim pe cineva de rau, adica nu public, intre noi in bisericute, e ok”, pula actiuni.
Cand s-au adunat datoriile si am ramas si cu un singur job, gata, n-a mai fost asa amuzant, ca deh, aveam investitii, familie, de protejat, nu prea imi venea sa-mi bat asa pula de toate.
Nu-s nici datoriile un sfarsit de lume, ca sa fiu sincer.
Cum ziceam, la mine iese rata la 800/luna. OK. Salariul minim e, nu stiu cat plm e…vreo 1000 sau ceva. Daca eu si doamna muncim pe salariul minim – gen dat cu matura, vandut ziare, alea, TOT suntem OK.
Sigur. E si mai misto si mai lejer fara. Da’ doar zic, nu-i apocalipsa. Si-n caz de nasoale, mie pot sa mi-o ia in falci, le dau alora de la banca linistit cheile casei, sa locuiasca-n ea cand vor ei lol. No problem. Ca mai am una si mai iau alta. Si aia e. Da’ deocamdata, n-am ajuns acolo.
pe liviu il doare dublu in pula ca stie ca banca nu tine musai sa te dea afara ca bancile nu-s companii de imobiliare. Si ca, daca nu esti retard, poti primi o perioada de gratie. sau, nu mai platesti la inceputu iernii si nu prea au voie sa te dea afara din casa (nu stiu cum e in UK).
bah nene….asa bine e ca programator pe UK? Sa incerc sa bag o fisa si acolo? E putin mai dubios cu medicina, dar cred ca nu e mai greu decat cu germana
pe liviu il doare dublu in pula ca stie ca banca nu tine musai sa te dea afara ca bancile nu-s companii de imobiliare. Si ca, daca nu esti retard, poti primi o perioada de gratie. sau, nu mai platesti la inceputu iernii si nu prea au voie sa te dea afara din casa (nu stiu cum e in UK).
Ajuta si sa ai in contu’ curent banii de rate pe urmatorii 3 ani…
@Magda: la diferente de-astea de salariu, nu cred ca mai tii cont de “nu-i in orasul in care vreau eu”. Ca nu mai discuti de oras cand diferenta e de vreo 60k la salariu.
eu doar ziceam de cazu in care iti bagi pula de tot.
Si, vorba aia, daca in 3 ani nu iti gasesti un nou loc de munca, s-ar putea sa nu mai conteze ca iti ia banca proprietatea. Nu e ca si cand printre balutele alea o sa stii ce se intampla 🙂
Nu-s nici datoriile un sfarsit de lume, ca sa fiu sincer.
Boss, colegii mei aveau atunci salarii de ~ 1500 si rate de 500-600 EUR. Si perspectiva era atunci ca salariile sunt benga.
Apoi mai tarziu eu aveam salariu de ~2500 cu tot cu bonusuri si, ok , rate doar de vreo 700, dar aveam cheltuieli recurente de pana la ~2000 de EUR si pula bani in banca.
Da, acum m-ar durea in pula, daca ar fi. Oh, wait 🙂
Si cum mai e vremea in UK ? In RO nu mai ploua… http://imageupload.co.uk/image/DE0w
E drept, printscreenul e facut cu telefonul in soare, ca doar d-aia sunt 84000 lux
Capitala cu 500.000 de locuitori, transport ok, 2 bedroom < 1000 lire, gradinite si scoli, places to go, vremea ca peste tot in UK, fara atentate, asta mi se pare ca ofera acum. Chestii negative – salarii mici in IT.
Tu de ce zici ca e beyond the wall?
E ieftin pentru un motiv. Mai multe, chiar (Si fie vorba intre noi, 1k nu-i ieftin pentru Scotia, dupa parerea mea).
Adica, hai sa ne-ntelegem, eu plateam 1100-1200 pe luna chiria unde stateam inainte sa ma mut. Si aia era-n Londra. Si destul de fain – 2 bedrooms, parcare, lebede, alea.
Diferenta la salarii e mult prea mare ca sa merite. Mai degraba Londra.
@0040: 20-23 de grade anuntate de azi pana saptamana viitoare. Acceptabil.
Zuberbetonarmat! 666/666.
Daca divorteaza vreodata capodopera aia de femeie, sa ma caute ca stiu cativa care ar fute orice, chiar daca poarta lentile de contact modelul ala si e subnutrita.
Ma regasesc intr-o situatie amuzant de similara: recent mi-am futut jobul la departamentul pentru care lucrez pe seama altcuiva. Totul pe o faza de nimic. Ma doare in pula de ei dar in acelasi timp ma cam deranjeaza motivul si circumstantele.
De cativa ani am un proiect/job freelance la o firma din State. Din ziua 1 am tras tare si mi-am cladit reputatia aia roz cum ca “Alex face si drege tot, if you have a problem ask Alex”, chit ca toate problemele sunt mai degraba la nivelul de janitorial tech shit, eu fiind chief janitor for their shitty problems. Atata timp cat stau in banca mea, rezolv probleme, sar’mana cu ce pot sa va ajut, toata lumea o tine numai in laude la ordinea zilei. Daca ar fi exchange rate-ul acceptabil la banca atunci cand depui laudele in cont, as fi milionar de pe seama lor. Da’ cum laudele valoreaza fix pula…le ignor cu talent si-mi vad de treaba mea.
Ei, si cu cateva luni in urma, un tip din echipa, genul de cacat incompetent care nu stie exact cat de neagra e bezna in capul lui (do they ever?), a inceput sa ma hartuiasca cu talent. Dorea sa-mi fie apprentice, sa ma ajute la task-uri, sa invete de la mine. Gen, eu vreau sa invat de la persoanele capabile din firma, da’ hai sa-mi fut timpul cu un inutil gender fluid. Sefa a impins si ea, da, sigur, da-i task-uri, ai nevoie de ajutor, e prea mult de munca pentru o singura persoana. I-am dat niste task-uri sub-mediocre pe care le-a futut cu brio de fiecare data. De parca nu era suficient ca-i un imbecil notoriu, nici macar nu a acceptat critica pozitiva. A inceput sa se pizdeasca ca un gay ce e. “Don’t judge me, nu toti gandim la fel. Trebuie sa ma accepti asa cum sunt, nu suntem toti perfecti si atenti ca tine, miau-miau. De ce sunt HATER?!? Judgerrrr!” A fost de ajuns sa repete ca sunt hater de cateva ori pana mi s-a acrit in pula de el. De fiecare data a evitat complet realitatea. Incercam sa-i corectez greselile, sa nu le mai repete ZILNIC. You’re a haterrrr, judgerrrrr! Aici am gresit si mi-am iesit din pepeni. I-am spus gata, nu iti mai suport pizdelile, nu-mi mai da mesaje. Nu suport miorlaiturile astea sentimentale amestecate cu munca. Cacaturile alea sunt pentru manageri, fuck off to them you cunt, de-ai avea skill cat ai gura, erai deja cineva, dar nu esti, pentru ca esti un nimeni ignorat de toata lumea si ma rog zilnic sa pleci din firma cat de curand. Mars de aici in plm! Sa fie cu noroc plecarea, l-am si blocat pe skype si l-am dat afara de pe chat-ul firmei.
Cateva zile mai tarziu, mi s-a spus in privat ca o parte din conversatia aia a ajuns la sefa. Cu screenshoturi si tot tacamul, complet out of context, unde eu sunt agresorul fara motiv. Am fost tras de maneca, sa-l evit complet, sa incerc nu ma mai iau de el. Sefa departamentului cica a ramas bulbucata la screenshot-uri de parca a futut-o cineva in cur pe neasteptate. How could I say that? I was so rude and nasty. Why would I say that, X is so sensitive, he must be so hurt right now. Mori, tarfa proasta ce esti!
Deci da. Din punctul asta, orice as face pentru departamentul lor e fix pula, nu mai exista oportunitati de avansare/mariri de acum incolo. Tot ce o sa aiba in gand o sa fie conversatia aia. Am fost politically incorrect o singura data in cativa ani si este arhisuficient pentru ca ea sa-mi doreasca plecarea. Conteaza ca lucrezi cat cinci oameni si se poata baza lumea pe tine la orice? Nuuuu. In schimb conteaza ca ai fost sincer cu jeg de om, genul de cacat pe care-l cureti in scarba cu o aschie de pe pantofi dupa ce vizitezi orice mizerie de sat din Romania.
Ferice de mine ca ma doare in pula de ea si de tot departamentul ei. Noroc ca sefa nu ma poate concedia, totusi are si ea un sef mai breaz, care prefera sa pastreze oamenii capabili. Urmeaza sa ma transfer de capul meu in alta parte, unde am sanse sa invat mai multe si chiar sa promovez mai cu spor. Dar lectia ramane. Daca nu esti pe pula ta, la orice ora te pot mirosi niste imbecili ca esti slab. Se gasesc sa te execute pe motive de nimic, fie si numai pentru ca nu esti politically correct sau nu reactionezi pozitiv cu manca-ti-as pula la fiecare homosexual care te gudura pe langa tine. Sau macar sa te ameninte, cat sa vada ei ca esti dispus sa ii pupi in cur ca un sclav, speriat ca poate esti dat afara. Thanks, but no thanks. Ziua in care ma pune cineva sa imi cer scuze pentru ca am fost sincer e ziua in care imi dau demisia.
Din nou, super postarea! Astept cu nerabdare niste texte din postura de tata. 😀
Pe mine ma amuza treaba asta cu fututul carierei. Imi dau seama ca n-ar trebui, da’ ma amuza oricum. Ca si cum ar fi singura corporatie de pe planeta. Ca si cum ce pot eu face e limitat la environmentu’ ala. Hai sictir lol.
E fix cum ti-ar zice femeia de-alaturi ca nu mai e fericita cu tine. Si tu ar trebui sa te sinucizi sau ce? Drum bun, tati, gasesc alta, pa si la revedere.
…doar ca daca femeia de-alaturi are ceva metode de facut zile negre (sau nopti nefe), corporatia nu prea are ce. Gen, ce faci, te-ai suparat pe mine? Si-mi platesti salariul in continuare? Ahaaaa…..pai atunci e nasoool…nasol rau….LOL
Nu e mai usor sa-ti bagi pula, dar nu verbal? Nu de alta dar imi ofera “onoarea” sa dau un mail sau sa fac o conferinta in care spun ca daca fac X sa-l ajut pe Gigi nu mai termin “under no circumstances” treaba. Sa vezi ce frumos se calmeaza ei si nu mai zic nimic. Am avut niste chestii amuzante cu unii care voiau pe aci sa muncesc pentru ei si le-am dat-o scurt si la obiect: n-am timp, vorbeste cu seful si daca el e de acord cu asta, in detrimentul proiectului, e ok pentru mine. Totul scris, tati, cu toata turma de manageri in CC, pentru ca nu se stie cand e nevoie de “cover my ass techniques”. Asta cu mail-urile si conferintele mi se pare maxima. Toti sunt descurajati de un mail direct, scurt si la obiect. Mai ales cand pui “Urgent: …”, “Important: ….; please reply asap”. Valabil si pentru @Manowar.
Cazuri din astea interesante am avut si eu cu 2 colegi:
– unu se dadea superior (gen eu nu merg cu autobuzul, eu am masina personala (rostit apasat), eu am educatie aleasa, eu ascult muzica clasica); a zis ca nu poate sa ne suporte ca injuram ca pula mea (nu-l injuram pe el, doar ne manifestam). drept urmare s-a tirat ca nu se compara ce faceam noi cu ce mazgalea el.
– altul era incompetent care nu era in stare de nici macar o decizie banala( conversatii tehnice mai jos ) in ciuda celor 20+ ani experienta !
conversatie “tehnica”:
1.
eu: deci functia asta returneaza, in functie de parametri, elemente de tip X si elemente de tip Y?
el: da
eu: si cand iti trebuie alea de tip X si alea de tip Y
el: imi trebuie mereu, ca fac 2 apeluri
eu: pai nu e mai usor sa returnezi si elementele de tip X si alea de tip Y in acelasi timp, intr-un singur apel?
el: pai, da…
2.
omul intarzie cu taskul exagerat de mult si ii zic sa trimita codul si descopar cu stupoare ca facea conversie din in (inch) in mm (milimetri) . Ii zic:
eu: realizezi ca asta e o aplicatie CAD, la care lucram, da? O aplicatie veche de peste 20 de ani.
el: da.
eu: si crezi ca nu au nimic de convertit dintr-un unit in altul?
el: pai nu e mare lucru ca inmultesti cu 25.4
eu: pai si daca avem cm, km etc, ce facem?
el: … (radio silence) …
In ~5-10 min gasesc codul resposabil de conversie dintr-o unitate de masura in alta. qed
3.
Avem de-a face cu bullying asupra incompetentului (the bully mai comenteaza si el p-aci 🙂 ) si se ia decizia ca eu sa-i fac code review. Praf si pulbere, cod de imbecil. Code review remarks cu duiumul din partea mea. O decizie nasoala sa ma puna pe mine reviewer 🙂
eu: uite, incepe si rezolva chestia asta prima oara (un soi de functie one-liner echivalent cu return strdup(EXPORTED_CLASS_NAME);, one-liner da? in mod repetat prin mai multe parti de cod)
el: ok, rezolv
…. trec vreo 4 ore …. (4 ore-n pula mea)
eu (dupa ce nu am primit code updates sau closed review remarks): cum merge cu functia aia?
el: pai, nu stiu, ca … ca e volum mare de lucru
eu (fitilul tocmai s-a ars): da-o-n pula mea ma, nici macar o functie in 4h?
el: pai … am lucrat la altele in paralel
eu: pai unde? ca nu am primit nici un update
Asta a fost singura oara cand am izbucnit la un om pentru cacaturile pe care le-a facut la munca; era prea mult. Evident, dus la manager, discutii cu sefu etc etc etc. Omul a fost “plecat”. Partea care ma enerva la el era ca-l durea efectiv in pula si incerca sa pare el neica zeu cand de fapt orice pulet cu 2-3 ani de experienta se pisa pe el.
Acum ghici cine are in documentele de evaluare ca targeturi “avoid use of explicit language” 🙂 ?
Pana la urma am ajuns la concluzia ca nu merita efortul. Vii, faci treaba si pleci. Nu se descurca, e bou, te deranjeaza? Mail la sefi cu el in CC si fii cat mai direct.
@Ionut, am pus un film cu el, la postul despre millenials. Sunt un mare fan! Stii ce e pacat? ca nu-s multi ca el. Si pe Milton Friedman il mai urmaresc. Cei doi se intersecteaza dar Friedman mi se pare monumental (poate am impresia asta din cauza varstei?) cand cu calm duce conversatia unde trebuie. Mai e si Dinesh D’Souza sau Thomas Sowell daca ai timp.
Pe mine ma amuza treaba asta cu fututul carierei. Imi dau seama ca n-ar trebui, da’ ma amuza oricum. Ca si cum ar fi singura corporatie de pe planeta. Ca si cum ce pot eu face e limitat la environmentu’ ala. Hai sictir lol.
Sa nu ignori si faptul ca o recomandare poate face diferenta. Evident, poti obtine si o recomandare de la un coleg, cum am facut eu dupa ce m-am certat cu boss-ul acum vreo 10 ani; sa vezi ce manager era colegul, ca, evident, eu mi-am scris recomandarea si el doar a dat send.
Dar acum, in lumea asta de cacat a HR-ilor vestile circula, mai ales pe jeguri gen linkedin. Am acolo ~1000 de contacte; dau accept la tot, dar nu raspund mai la nimic. Cand mai uit la “friends” la un hr (cred ca-s vreo 800 acolo) vad altii hr, deci e o chestie de luat in calcul sa nu-ti bagi pula la modul grav. Eu stiu cat de usor am obtinut informatii de la alt hr referitor la alte persoane angajate la firma in trecut, dar ei, ca doar asta fac?
Eu stiu cat de usor am obtinut informatii de la alt hr referitor la alte persoane angajate la firma in trecut, dar ei, ca doar asta fac?
Simpatic, da’ stii ca in UK nu functioneaza asa, nu?
Adica, stii ca atunci cand te suna cineva din HR de la compania X, te intreaba daca IulianS a lucrat acolo 3 ani si tu, ca persoana din HR de la compania Y, poti sa-i zici ca da sau nu. Stii ca daca-i zici ca “era un angajat de cacat”, belesti pula 100% legal si ca angajatul ala nu mai are pe urma nevoie sa se angajeze nicaieri, nu?
Sunt simpatice sistemele alea de Romania unde tre’ sa dai din coada, ca altfel iti facem viata amara si cand ne suna altii, le zicem sa nu te angajeze. Da’ pe-aici in 3 saptamani la tribunalu’ muncii iti iei milioanele si le multumesti pentru “recomandare”.
Stii ca daca-i zici ca “era un angajat de cacat”, belesti pula 100% legal si ca angajatul ala nu mai are pe urma nevoie sa se angajeze nicaieri, nu?
hr-ul are un limbaj foarte interesant, fara injurii, fara “era un angajat de cacat”. Doar zic. Nu totul se comunica pe fata. Or sti si ei ceva despre lege, mai ales ca in pozitia aia ai ceva putere de decizie (desigur, dupa consultari ca nu faci chiar ce vrei). Ideea e ca dintr-un limbaj total neutru, ton al vocii etc se pot trage concluzii foarte clare.
Si, testat pe ce hr am prins, cam toti au cam aceeasi scoala cand vine vorba de treaba. Au tipare pentru orice, recomandari pozitive, recomandari negative, tipare de mail (serios), moduri de adresare si tot tacamul.
Cat despre tribunal, nu am idee cum ai putea sa dai o firma in judecata ca nu te angajeaza alta firma, dat fiind faptul ca cel mai probabil recomandarile fac parte din corespondenta personala. La fel si convorbirile telefonice sau mesaje pe retele de socializare. Cum obtii datele? Cat despre milioane… am zis mai sus, stiu si ei legislatia, nu-s chiar dobitoci razbunatori pe banii firmei.
Manowar,
Din clipa in care esti foarte tare- nici nu trebuie sa fii cel mai tare, doar foarte tare – pe meserie, daca nu joci jocurile lor politice, ti-ai futut cariera… Stii de ce? Fiindca esti excelent si de neinlocuit pe exact postul ala. Te vor promova pana la Sr, iti vor da poate dublu fata de initial, totusi nu-s cum pula mea, dar tot in cercul ala stramt te vei invarti.
Am patit-o si eu: aveam deja suficienta experienta “hands on” in companii nord-americane ca sa nu-mi mai ofere chiar nasturi pe post de salariu- veneam cu titlul de Sr, ei mi-au oferit de la interviu o pozitie de Dev Manager, desi nu pt aia venisem. Am pus botul, dar ca si tine, cand am vazut ca sunt o gramada de muisti care doar vorbesc si nu fac nimic, fara consecinte, am suflecat manecile, m-am balacit in cod ca porcul in noroi si in 6 luni le-am redus numarul de reclamatii in Call Center la jumate. Anul urmator la inca jumate, plus refacut data model, plus introdus tranzactii in CRUD – ca nu considerau necesar, dar se intrebau de ce datele sunt gunoi inconsitent, etc, etc.
In loc sa ma zbat sa obtin enspe insi sub mine, ca un adevarat manager :), eu am facut o echipa de comando- cativa oameni tari si la fel de naivi ca mine- cu care am luat un gunoi de produs, copiat de la alti distrusi, si l-am stabilizat la modul la care le aducea -si inca aduce- RRevenue pe la $8mil, cu cheltuieli de sub $1mil, include aici si Call Center-ul. Mi-a luat vreo 4 ani, data fiind politicaraia de care ma loveam si imi bateam pula cu deliciu.
Pana in ziua in care mi-am batut pula in public de verisoara CEOului, ala sau familia lui era si proprietar majoritar. Nu m-au dat afara, nu s-au atins de bani. Ea a avansat in schema, mie mi-au oprit orice dezvoltare a proiectelor – adica au redus cheltuielile pe la vreo 20K pe an, astfel crescand profitul.
Mi-au spart echipa, redistribuind oamenii cat mai aleator, si apoi au zis: pai nu ai bah cum sa fii manager peste 3 oameni, ia de-aci o pozitie de teamlead in cu totul alt business domain si o marire de salar, gen “onoarea mea nereperata si clondirul de mastica a-ntaia”…
Trebuia sa plec pe loc.
Nu am facut-o, caci in paralel, si aparent fara legatura, treceam printr-un divort din care deja eram cu mintile pe garduri.
Daca jucam pe regula lor, pupam mana si nu-mi bateam pula, eram demult director, cu deschidere spre VP. Nu prea m-a tentat politica, si nici acum nu ma tenteaza, dar am inceput sa recunosc ca daca faci abstractie de politica, este cu atat mai greu.
Ca si tine, nu aveam datorii sau apasari. Da, plateam un mortgage cam cat as fi platit o chirie de apt decent, nema copii, nema obligatii, oricand si oricui ii puteam oferi cu nonsalanta un numar de ordine sa-mi suga pula.
Doar ca vine o vreme Mano, cand nici mintea nu mai functioneaza asa de sharp, se mai inmoaie genunchii, alea…
Recomandari/Referinte: lumea profesionistilor e mica, atentie ce spui si despre cine, dar mai ales cum o spui.
E suficient sa faci o mica pauza cand il ridici pe un pulex in slavi, si la capatul firului, recrutorul deja te vizualizeaza cu coaiele prinse intr-o menghina, iar pulex-ul stand cu taisul de la cutit la radacina pulii tale, semn ca nu spui chiar adevarul…
hahaha
Ai uitat de cartile de vizita a imbecilei, alea cu linux wizzard.. mortii ei si vai de pula mea, desi am sters atunci mailurile, cred ca au facut astia ceva restore din greseala. Am dat acum un search dupa numele ei si am gasit nominalizarea….
Unlock with Patreon
“Pozitiile erau deja “date” “….
Vreo asemanare cu Romania? :))))
Seful meu se chinuie cu engleza mai ceva ca unul din clasele primare…. dar hei, l-a fatat ma-sa project manager…
10/10 would read again
M-am uitat pe indeed.co.uk sa vad ofertele pentru un senior developer intr-un oras din UK, altul decat Londra. Cerintele erau sa stii cu proven X years experience vreo Y framework-uri de Java, si Scala, si Python, si pe ma-sa daca se poate. Wage-ul oferit era intre 29 si 35.000 pe an.
In acelasi oras o cunostinta lucreaza la o corporatie unde trebuie sa aiba grija sa fie hartie in imprimanta si pixuri la secretariat, adica e supplier something. Are 28.000 pe an.
Mno, care oportunitate in cariera sa alegi? Dileme, dileme.
Manowar si aventurile lui in corporatie – a mai cazut un erou.
Pentru tatal lui: context https://www.youtube.com/watch?v=YCq-fYdNbpg
Fain text.
@Magda: Daca nici macar atata n-ai inteles din textu’ asta ..
Alegi treaba care te poate propulsa si mai incolo. Din pozitia de developer, poti fi la un moment dat SINGURA persoana care poate opri proiectul din a se duce in cap. Moment in care ceri marire sau nu ridici un deget.
In schimb, cam cat de important pentru companie zici ca-i faptul ca le reumpli caseta cu hartie de la imprimanta?
” Cerintele erau sa stii cu proven X years experience …. si pe ma-sa daca se poate. ”
Asa e peste tot… VOR ANI, nu calitate. Nu se gandesc ca poate tu de 5 ani pe un domeniu s-ar putea sa fi facut mai multe decat altii in 10. Sunt domenii in inginerie unde bagi lejer 150.000 £/$ TAX FREE, nu neaparat UK… dar vor sa ai neaparat 15 ani in domeniu si sa arati ca minim 5 ai avut functie de conducere a echipei… Ce, numai in Romania vor 30 ani experienta la secretarele de 20 ani? :))
“PROVEN X years experience” suna a recomandare, gen cine iti da o hartie ca o stiu pe Magda, nu ca e buna… culmea… ca si-a frecat coatele pe la birou X years pe functia de…
Daca esti super tare pe un domeniu independent precum programarea, si poti duce de unul singur ceva la produs finit, cel mai mult cred ca scoti pe cont propriu. Altfel iti rupi capul sa-i imbogatesti pe altii, si nici nu iti vor face statuie.
CRED CA dupa cum a zis si Manowar, nu conteaza cat de bun esti cat timp muncesti pentru altcineva. Nu vei fi niciodata rasplatit corect, pana nu-i ai cu ceva la mana ( gen cum a exemplificat Manowar chiar in postul de mai sus: muncea cat 5, rezolva ce nu faceau ceilalti la un loc ).
@A: da, la diferenta intre cele 2 job-uri m-am gandit si eu – posibilitatea de promovare. Insa fix asta este, doar o posibilitate, care se poate ivi in viitorul mai mult sau mai putin indepartat. Si dupa un efort intens ca sa demonstrezi ca esti capabil, depinde ce obtii la final.
Intrebarea pe care mi-am pus-o eu a fost daca se merita efortul pentru aceasta posibilitate sau sa ai de la inceput un loc de munca lipsit de stres cu un venit oarecum suficient.
Ce am inteles eu din textul asta e ca situatia lui Manowar e fix o exceptie, o exceptie de la regula ca nici un om nu e de neinlocuit. Este o exceptie prin faptul ca factorii favorizanti sunt exceptii ( situatia nasoala a managerului amenintat ca va fi dat afara Manowar, faptul ca sefii chiar au inteles ce paguba ar suferi daca ar pleca Manowar), samd.
Incearca sa faci ceea ce a facut el in Romania, sa-i spui unui manager ca stii ca esti om-cheie pentru companie si sa il intrebi daca e constient de consecintele plecarii tale. Se va pregati sa-si lustruiasca varful pantofului de curul tau, neinteresandu-l ca mai incolo il va ustura si pe el. E o chestie de orgoliu: el e manager, tu esti pulica, tu sa te duci invartindu-te, lasa vede el mai incolo ce face cand se scufunda compania din lipsa de personal calificat.
In rest iti doresc o zi senina!
@Magda: daca tu stii pe bune chestiile astea, nu iei 35k, iei 135k.
Doar zic.
Da, dar nu in orasul ala, clar. Toate ofertele se invarteau in intervalul ala, maxim 38k. 50k erau oferiti asa, timid, pentru Software Architect.
Also, eu nu-s de neinlocuit. Nu pentru aia de mai sus, anyway.
Daca maine plec sau ma concediaza ei, nu vine sfarsitul lumii. S-au descurcat fara mine pana-n 2012, s-ar descurca si de-acum incolo.
DAR
…dar au fost destule cazuri in care au venit clienti care dau sute de mii sau milioane si au avut o problema. Si, cumva, nu le-a putut-o rezolva nici dracu’.
Si in cele din urma, au ajuns la mine, iar eu le-am rezolvat-o. Si nu le-au mai plecat clientii aia. Destule cazuri, cum ziceam.
…la fel cum au fost cazuri in care au venit clienti care dadeau sute de mii sau milioane. Si ma pot gandi la un caz anume, cu un nene care avea o problema banala, una pe care o puteam rezolva in vreo 30 de minute. Dar desteptul care-a venit cu problema la noi n-a vrut sa ma ocup eu initial. Iar eu am plecat in concediu dupa cateva zile. Si clientul ala a plecat si el. Nu in concediu.
Asa ca nu-i vorba ca nu s-ar descurca fara mine. S-ar descurca foarte bine. Problema e ca daca le pleaca un singur client de-asta, pierd de vreo 10-100 de ori salariul meu anual. Asa ca-i mai ieftin sa pretinda ca nu-s acolo si sa ma ignore. Mult mai ieftin.
Sigur, isi pot permite sa ma concedieze, la o adica. No stress. Doar ca pe mine ma cam doare-n pula, iar ei risca sa piarda de 102 ori mai mult decat castiga din asta. De 100 de ori de la clienti si de 2 ori de la aia 2 pe care trebuie sa-i angajeze ca sa faca pe urma 50% din ce fac eu deocamdata.
Si cam aia e.
10/10 pentru conținut și stilul de a scrie.
Știu că ți se rupe pula de ”like-uri” and shit, dar să știi că suntem destui în spate care citesc și apreciază sincer ceea ce scrii.
bai, cat sunt eu de pizdos trebuie sa zic: jos palaria!
Foarte fain post – lectie de viata.
Ce nu ne-a spus Estul cand am inceput sa emigram e ca discriminare e la ea acasa in tarileo lor corecte politic, pe motive de origine si limba desigur. Daca limba o inveti, a doua oara nu te nasti.
Ce sa spun de mine, dupa 10 ani in familia fostului sot, ma pune nasa copilului meu la nunta ei langa o indianca (prietena unui var), ca cica o sa avem subiecte comune.
Ca femeie pot sa spun ca strainele te imbratiseaza cu o invidie bolnava, mai ales daca esti mai frumusica, ai ceva succes la gagii si ceva realizari profesionale. E reteta garantata sa nu ai prietene.
Cat despre a fi sincer nu stiu cat de bine e. Si eu am obiceiul asta (prost) sa fiu prea sincera mai ales in momente cheie si cei din jur te urasc pentru asta, nu stiu exact daca pentru ceea ce spui sau pentru ca ai puterea sa o spui, ori pentru amandoua.
Concluzia articolului e ca cea mai tare smecherie e sa n-ai rate/ datorii, la modul, sa nu fii strans de coaie. Si sa-ti stii meseria, adica sa nu fi concediat de incompetent, ca atunci faci gat degeaba, d-abia te-asteapta cineva sa macani.
Daca-ti place sa te porti ca tine si sa trolezi pe X, Y, Z – poti s-o faci. Daca-ti place sa “nu lasi de la tine” poti s-o faci, dar atata – sa nu fii strans de coaie.
Cele mai mari avansuri in cariera ( ma refer desigur la banii castigati in cadrul unei companii) au fost atunci cand nu am avut datorii care au trebuit protejate.
Si, da, oamenii care nu-s santajabili tind sa-si cam bage pula, sa fie aroganti, daca au spatiu, dar si cand ai de luat o decizie care poate sa ajute compania dar poate sa-ti puna si tie curul la bataie, o iau cu durere in pula tot oamenii aia. Restul plimba pisica moarta de la unul la altul.
Mi-aduc aminte numai “aoleu, nu facem noi asa ceva, hai sa cerem aprobare”, si “esti nebun, cum sa faci asa ceva pe productie”. Pana n-am avut rate ma durea fix in pula. “Da, boss, da ca fac eu asta.”. “Da, da-mi mie proiectul ala de care fuge toata lumea ca nu stie nici dracu ce s-a scris acolo si cel mai experimentat programator care a lucrat la el a plecat. Baga aici si clientul ala de care fugiti toti ,ca e bulangiu si nu va intelegeti cu el. Dati-i pe toti la mine ca ma doare in pula daca maine am job la voi sau la altii.”
Exact pe principiul asta cu “daca aveti probleme spuneti-mi unde sa semnez demisia si am plecat,de maine, daca vreti.”
Sigur, eu nu am imbratiasat valorile corporatiste, in timp ce restul erau numai cu ele in gura, dar in afara de spiritul de echipa ( ma ajuti si pe mine cu asta?) si de “sa nu vorbim pe cineva de rau, adica nu public, intre noi in bisericute, e ok”, pula actiuni.
Cand s-au adunat datoriile si am ramas si cu un singur job, gata, n-a mai fost asa amuzant, ca deh, aveam investitii, familie, de protejat, nu prea imi venea sa-mi bat asa pula de toate.
Nu-s nici datoriile un sfarsit de lume, ca sa fiu sincer.
Cum ziceam, la mine iese rata la 800/luna. OK. Salariul minim e, nu stiu cat plm e…vreo 1000 sau ceva. Daca eu si doamna muncim pe salariul minim – gen dat cu matura, vandut ziare, alea, TOT suntem OK.
Sigur. E si mai misto si mai lejer fara. Da’ doar zic, nu-i apocalipsa. Si-n caz de nasoale, mie pot sa mi-o ia in falci, le dau alora de la banca linistit cheile casei, sa locuiasca-n ea cand vor ei lol. No problem. Ca mai am una si mai iau alta. Si aia e. Da’ deocamdata, n-am ajuns acolo.
pe liviu il doare dublu in pula ca stie ca banca nu tine musai sa te dea afara ca bancile nu-s companii de imobiliare. Si ca, daca nu esti retard, poti primi o perioada de gratie. sau, nu mai platesti la inceputu iernii si nu prea au voie sa te dea afara din casa (nu stiu cum e in UK).
bah nene….asa bine e ca programator pe UK? Sa incerc sa bag o fisa si acolo? E putin mai dubios cu medicina, dar cred ca nu e mai greu decat cu germana
Ajuta si sa ai in contu’ curent banii de rate pe urmatorii 3 ani…
@Magda: la diferente de-astea de salariu, nu cred ca mai tii cont de “nu-i in orasul in care vreau eu”. Ca nu mai discuti de oras cand diferenta e de vreo 60k la salariu.
Eu am dat o cautare acum, la prima strigare – https://www.reed.co.uk/jobs/scala-developer-scala-python-aws-london/32532008
Nu-i chiar 28-35k salariul gen…
Ca fapt divers, zic de 135k pentru ca s-a dus o cunostinta pe 135k la niste baieti in fintech.
eu doar ziceam de cazu in care iti bagi pula de tot.
Si, vorba aia, daca in 3 ani nu iti gasesti un nou loc de munca, s-ar putea sa nu mai conteze ca iti ia banca proprietatea. Nu e ca si cand printre balutele alea o sa stii ce se intampla 🙂
10/10 si de la mine.
Da, foarte fain post.
@Manowar: nu mai am linkul exact, dar e ceva pe acolo: https://www.reed.co.uk/jobs/senior-developer/32333198#/jobs/edinburgh?keywords=Software+Developer&perm=True&fulltime=True&pageno=2
M-am uitat la Edinburgh pentru ca acolo e cunostinta cu creioanele.
Am vrut sa vad ce as obtine acolo cu calificarea mea.
Boss, colegii mei aveau atunci salarii de ~ 1500 si rate de 500-600 EUR. Si perspectiva era atunci ca salariile sunt benga.
Apoi mai tarziu eu aveam salariu de ~2500 cu tot cu bonusuri si, ok , rate doar de vreo 700, dar aveam cheltuieli recurente de pana la ~2000 de EUR si pula bani in banca.
Da, acum m-ar durea in pula, daca ar fi. Oh, wait 🙂
Edinburgh e north of the wall…
Si cum mai e vremea in UK ? In RO nu mai ploua…
http://imageupload.co.uk/image/DE0w
E drept, printscreenul e facut cu telefonul in soare, ca doar d-aia sunt 84000 lux
Capitala cu 500.000 de locuitori, transport ok, 2 bedroom < 1000 lire, gradinite si scoli, places to go, vremea ca peste tot in UK, fara atentate, asta mi se pare ca ofera acum. Chestii negative – salarii mici in IT.
Tu de ce zici ca e beyond the wall?
@Magda: E-n Scotia.
E ieftin pentru un motiv. Mai multe, chiar (Si fie vorba intre noi, 1k nu-i ieftin pentru Scotia, dupa parerea mea).
Adica, hai sa ne-ntelegem, eu plateam 1100-1200 pe luna chiria unde stateam inainte sa ma mut. Si aia era-n Londra. Si destul de fain – 2 bedrooms, parcare, lebede, alea.
Diferenta la salarii e mult prea mare ca sa merite. Mai degraba Londra.
@0040: 20-23 de grade anuntate de azi pana saptamana viitoare. Acceptabil.
Chapeau!
Traznet text!
—
La faza cu grasana, daca e pe bune, sa-mi bag pula de nu ai luat-o pe ulei, cel putin pentru scurt timp.
Daca trece Patrick pe-aici, va zice el cum a fost cu grasa, lol.
Zuberbetonarmat! 666/666.
Daca divorteaza vreodata capodopera aia de femeie, sa ma caute ca stiu cativa care ar fute orice, chiar daca poarta lentile de contact modelul ala si e subnutrita.
\m/
Postare de nota 10, will read again!
Ma regasesc intr-o situatie amuzant de similara: recent mi-am futut jobul la departamentul pentru care lucrez pe seama altcuiva. Totul pe o faza de nimic. Ma doare in pula de ei dar in acelasi timp ma cam deranjeaza motivul si circumstantele.
De cativa ani am un proiect/job freelance la o firma din State. Din ziua 1 am tras tare si mi-am cladit reputatia aia roz cum ca “Alex face si drege tot, if you have a problem ask Alex”, chit ca toate problemele sunt mai degraba la nivelul de janitorial tech shit, eu fiind chief janitor for their shitty problems. Atata timp cat stau in banca mea, rezolv probleme, sar’mana cu ce pot sa va ajut, toata lumea o tine numai in laude la ordinea zilei. Daca ar fi exchange rate-ul acceptabil la banca atunci cand depui laudele in cont, as fi milionar de pe seama lor. Da’ cum laudele valoreaza fix pula…le ignor cu talent si-mi vad de treaba mea.
Ei, si cu cateva luni in urma, un tip din echipa, genul de cacat incompetent care nu stie exact cat de neagra e bezna in capul lui (do they ever?), a inceput sa ma hartuiasca cu talent. Dorea sa-mi fie apprentice, sa ma ajute la task-uri, sa invete de la mine. Gen, eu vreau sa invat de la persoanele capabile din firma, da’ hai sa-mi fut timpul cu un inutil gender fluid. Sefa a impins si ea, da, sigur, da-i task-uri, ai nevoie de ajutor, e prea mult de munca pentru o singura persoana. I-am dat niste task-uri sub-mediocre pe care le-a futut cu brio de fiecare data. De parca nu era suficient ca-i un imbecil notoriu, nici macar nu a acceptat critica pozitiva. A inceput sa se pizdeasca ca un gay ce e. “Don’t judge me, nu toti gandim la fel. Trebuie sa ma accepti asa cum sunt, nu suntem toti perfecti si atenti ca tine, miau-miau. De ce sunt HATER?!? Judgerrrr!” A fost de ajuns sa repete ca sunt hater de cateva ori pana mi s-a acrit in pula de el. De fiecare data a evitat complet realitatea. Incercam sa-i corectez greselile, sa nu le mai repete ZILNIC. You’re a haterrrr, judgerrrrr! Aici am gresit si mi-am iesit din pepeni. I-am spus gata, nu iti mai suport pizdelile, nu-mi mai da mesaje. Nu suport miorlaiturile astea sentimentale amestecate cu munca. Cacaturile alea sunt pentru manageri, fuck off to them you cunt, de-ai avea skill cat ai gura, erai deja cineva, dar nu esti, pentru ca esti un nimeni ignorat de toata lumea si ma rog zilnic sa pleci din firma cat de curand. Mars de aici in plm! Sa fie cu noroc plecarea, l-am si blocat pe skype si l-am dat afara de pe chat-ul firmei.
Cateva zile mai tarziu, mi s-a spus in privat ca o parte din conversatia aia a ajuns la sefa. Cu screenshoturi si tot tacamul, complet out of context, unde eu sunt agresorul fara motiv. Am fost tras de maneca, sa-l evit complet, sa incerc nu ma mai iau de el. Sefa departamentului cica a ramas bulbucata la screenshot-uri de parca a futut-o cineva in cur pe neasteptate. How could I say that? I was so rude and nasty. Why would I say that, X is so sensitive, he must be so hurt right now. Mori, tarfa proasta ce esti!
Deci da. Din punctul asta, orice as face pentru departamentul lor e fix pula, nu mai exista oportunitati de avansare/mariri de acum incolo. Tot ce o sa aiba in gand o sa fie conversatia aia. Am fost politically incorrect o singura data in cativa ani si este arhisuficient pentru ca ea sa-mi doreasca plecarea. Conteaza ca lucrezi cat cinci oameni si se poata baza lumea pe tine la orice? Nuuuu. In schimb conteaza ca ai fost sincer cu jeg de om, genul de cacat pe care-l cureti in scarba cu o aschie de pe pantofi dupa ce vizitezi orice mizerie de sat din Romania.
Ferice de mine ca ma doare in pula de ea si de tot departamentul ei. Noroc ca sefa nu ma poate concedia, totusi are si ea un sef mai breaz, care prefera sa pastreze oamenii capabili. Urmeaza sa ma transfer de capul meu in alta parte, unde am sanse sa invat mai multe si chiar sa promovez mai cu spor. Dar lectia ramane. Daca nu esti pe pula ta, la orice ora te pot mirosi niste imbecili ca esti slab. Se gasesc sa te execute pe motive de nimic, fie si numai pentru ca nu esti politically correct sau nu reactionezi pozitiv cu manca-ti-as pula la fiecare homosexual care te gudura pe langa tine. Sau macar sa te ameninte, cat sa vada ei ca esti dispus sa ii pupi in cur ca un sclav, speriat ca poate esti dat afara. Thanks, but no thanks. Ziua in care ma pune cineva sa imi cer scuze pentru ca am fost sincer e ziua in care imi dau demisia.
Din nou, super postarea! Astept cu nerabdare niste texte din postura de tata. 😀
Ai uitat să zici de wildlings. România, gălăgioși, alcoolici și agresivi.
Pe mine ma amuza treaba asta cu fututul carierei. Imi dau seama ca n-ar trebui, da’ ma amuza oricum. Ca si cum ar fi singura corporatie de pe planeta. Ca si cum ce pot eu face e limitat la environmentu’ ala. Hai sictir lol.
E fix cum ti-ar zice femeia de-alaturi ca nu mai e fericita cu tine. Si tu ar trebui sa te sinucizi sau ce? Drum bun, tati, gasesc alta, pa si la revedere.
…doar ca daca femeia de-alaturi are ceva metode de facut zile negre (sau nopti nefe), corporatia nu prea are ce. Gen, ce faci, te-ai suparat pe mine? Si-mi platesti salariul in continuare? Ahaaaa…..pai atunci e nasoool…nasol rau….LOL
de multisor asteptam un text asa. parca in unele texte ai unele retineri. nu si in asta.
Muie Steaua.
@Alex
Nu e mai usor sa-ti bagi pula, dar nu verbal? Nu de alta dar imi ofera “onoarea” sa dau un mail sau sa fac o conferinta in care spun ca daca fac X sa-l ajut pe Gigi nu mai termin “under no circumstances” treaba. Sa vezi ce frumos se calmeaza ei si nu mai zic nimic. Am avut niste chestii amuzante cu unii care voiau pe aci sa muncesc pentru ei si le-am dat-o scurt si la obiect: n-am timp, vorbeste cu seful si daca el e de acord cu asta, in detrimentul proiectului, e ok pentru mine. Totul scris, tati, cu toata turma de manageri in CC, pentru ca nu se stie cand e nevoie de “cover my ass techniques”. Asta cu mail-urile si conferintele mi se pare maxima. Toti sunt descurajati de un mail direct, scurt si la obiect. Mai ales cand pui “Urgent: …”, “Important: ….; please reply asap”. Valabil si pentru @Manowar.
Cazuri din astea interesante am avut si eu cu 2 colegi:
– unu se dadea superior (gen eu nu merg cu autobuzul, eu am masina personala (rostit apasat), eu am educatie aleasa, eu ascult muzica clasica); a zis ca nu poate sa ne suporte ca injuram ca pula mea (nu-l injuram pe el, doar ne manifestam). drept urmare s-a tirat ca nu se compara ce faceam noi cu ce mazgalea el.
– altul era incompetent care nu era in stare de nici macar o decizie banala( conversatii tehnice mai jos ) in ciuda celor 20+ ani experienta !
conversatie “tehnica”:
1.
eu: deci functia asta returneaza, in functie de parametri, elemente de tip X si elemente de tip Y?
el: da
eu: si cand iti trebuie alea de tip X si alea de tip Y
el: imi trebuie mereu, ca fac 2 apeluri
eu: pai nu e mai usor sa returnezi si elementele de tip X si alea de tip Y in acelasi timp, intr-un singur apel?
el: pai, da…
2.
omul intarzie cu taskul exagerat de mult si ii zic sa trimita codul si descopar cu stupoare ca facea conversie din in (inch) in mm (milimetri) . Ii zic:
eu: realizezi ca asta e o aplicatie CAD, la care lucram, da? O aplicatie veche de peste 20 de ani.
el: da.
eu: si crezi ca nu au nimic de convertit dintr-un unit in altul?
el: pai nu e mare lucru ca inmultesti cu 25.4
eu: pai si daca avem cm, km etc, ce facem?
el: … (radio silence) …
In ~5-10 min gasesc codul resposabil de conversie dintr-o unitate de masura in alta. qed
3.
Avem de-a face cu bullying asupra incompetentului (the bully mai comenteaza si el p-aci 🙂 ) si se ia decizia ca eu sa-i fac code review. Praf si pulbere, cod de imbecil. Code review remarks cu duiumul din partea mea. O decizie nasoala sa ma puna pe mine reviewer 🙂
eu: uite, incepe si rezolva chestia asta prima oara (un soi de functie one-liner echivalent cu return strdup(EXPORTED_CLASS_NAME);, one-liner da? in mod repetat prin mai multe parti de cod)
el: ok, rezolv
…. trec vreo 4 ore …. (4 ore-n pula mea)
eu (dupa ce nu am primit code updates sau closed review remarks): cum merge cu functia aia?
el: pai, nu stiu, ca … ca e volum mare de lucru
eu (fitilul tocmai s-a ars): da-o-n pula mea ma, nici macar o functie in 4h?
el: pai … am lucrat la altele in paralel
eu: pai unde? ca nu am primit nici un update
Asta a fost singura oara cand am izbucnit la un om pentru cacaturile pe care le-a facut la munca; era prea mult. Evident, dus la manager, discutii cu sefu etc etc etc. Omul a fost “plecat”. Partea care ma enerva la el era ca-l durea efectiv in pula si incerca sa pare el neica zeu cand de fapt orice pulet cu 2-3 ani de experienta se pisa pe el.
Acum ghici cine are in documentele de evaluare ca targeturi “avoid use of explicit language” 🙂 ?
Pana la urma am ajuns la concluzia ca nu merita efortul. Vii, faci treaba si pleci. Nu se descurca, e bou, te deranjeaza? Mail la sefi cu el in CC si fii cat mai direct.
Apropo de a spune lucrurilor pe nume, cum ți se pare Ben Shapiro?
@Ionut, am pus un film cu el, la postul despre millenials. Sunt un mare fan! Stii ce e pacat? ca nu-s multi ca el. Si pe Milton Friedman il mai urmaresc. Cei doi se intersecteaza dar Friedman mi se pare monumental (poate am impresia asta din cauza varstei?) cand cu calm duce conversatia unde trebuie. Mai e si Dinesh D’Souza sau Thomas Sowell daca ai timp.
@IulianS
Ești un insensibil în pula mea ??? Poate omul avea volum mare de lucru, gen vai de pula mea… o funcție pe zi.
Foarte bun textul. Thanks.
Sa nu ignori si faptul ca o recomandare poate face diferenta. Evident, poti obtine si o recomandare de la un coleg, cum am facut eu dupa ce m-am certat cu boss-ul acum vreo 10 ani; sa vezi ce manager era colegul, ca, evident, eu mi-am scris recomandarea si el doar a dat send.
Dar acum, in lumea asta de cacat a HR-ilor vestile circula, mai ales pe jeguri gen linkedin. Am acolo ~1000 de contacte; dau accept la tot, dar nu raspund mai la nimic. Cand mai uit la “friends” la un hr (cred ca-s vreo 800 acolo) vad altii hr, deci e o chestie de luat in calcul sa nu-ti bagi pula la modul grav. Eu stiu cat de usor am obtinut informatii de la alt hr referitor la alte persoane angajate la firma in trecut, dar ei, ca doar asta fac?
Simpatic, da’ stii ca in UK nu functioneaza asa, nu?
Adica, stii ca atunci cand te suna cineva din HR de la compania X, te intreaba daca IulianS a lucrat acolo 3 ani si tu, ca persoana din HR de la compania Y, poti sa-i zici ca da sau nu. Stii ca daca-i zici ca “era un angajat de cacat”, belesti pula 100% legal si ca angajatul ala nu mai are pe urma nevoie sa se angajeze nicaieri, nu?
Sunt simpatice sistemele alea de Romania unde tre’ sa dai din coada, ca altfel iti facem viata amara si cand ne suna altii, le zicem sa nu te angajeze. Da’ pe-aici in 3 saptamani la tribunalu’ muncii iti iei milioanele si le multumesti pentru “recomandare”.
hr-ul are un limbaj foarte interesant, fara injurii, fara “era un angajat de cacat”. Doar zic. Nu totul se comunica pe fata. Or sti si ei ceva despre lege, mai ales ca in pozitia aia ai ceva putere de decizie (desigur, dupa consultari ca nu faci chiar ce vrei). Ideea e ca dintr-un limbaj total neutru, ton al vocii etc se pot trage concluzii foarte clare.
Si, testat pe ce hr am prins, cam toti au cam aceeasi scoala cand vine vorba de treaba. Au tipare pentru orice, recomandari pozitive, recomandari negative, tipare de mail (serios), moduri de adresare si tot tacamul.
Cat despre tribunal, nu am idee cum ai putea sa dai o firma in judecata ca nu te angajeaza alta firma, dat fiind faptul ca cel mai probabil recomandarile fac parte din corespondenta personala. La fel si convorbirile telefonice sau mesaje pe retele de socializare. Cum obtii datele? Cat despre milioane… am zis mai sus, stiu si ei legislatia, nu-s chiar dobitoci razbunatori pe banii firmei.
Ma tot fute nevastamea la cap sa ne futem de vre-o 20 minute dar ii tot dau snooze ca eram conectat pe textu asta.
Multumesc pentru text.
Manowar,
Din clipa in care esti foarte tare- nici nu trebuie sa fii cel mai tare, doar foarte tare – pe meserie, daca nu joci jocurile lor politice, ti-ai futut cariera… Stii de ce? Fiindca esti excelent si de neinlocuit pe exact postul ala. Te vor promova pana la Sr, iti vor da poate dublu fata de initial, totusi nu-s cum pula mea, dar tot in cercul ala stramt te vei invarti.
Am patit-o si eu: aveam deja suficienta experienta “hands on” in companii nord-americane ca sa nu-mi mai ofere chiar nasturi pe post de salariu- veneam cu titlul de Sr, ei mi-au oferit de la interviu o pozitie de Dev Manager, desi nu pt aia venisem. Am pus botul, dar ca si tine, cand am vazut ca sunt o gramada de muisti care doar vorbesc si nu fac nimic, fara consecinte, am suflecat manecile, m-am balacit in cod ca porcul in noroi si in 6 luni le-am redus numarul de reclamatii in Call Center la jumate. Anul urmator la inca jumate, plus refacut data model, plus introdus tranzactii in CRUD – ca nu considerau necesar, dar se intrebau de ce datele sunt gunoi inconsitent, etc, etc.
In loc sa ma zbat sa obtin enspe insi sub mine, ca un adevarat manager :), eu am facut o echipa de comando- cativa oameni tari si la fel de naivi ca mine- cu care am luat un gunoi de produs, copiat de la alti distrusi, si l-am stabilizat la modul la care le aducea -si inca aduce- RRevenue pe la $8mil, cu cheltuieli de sub $1mil, include aici si Call Center-ul. Mi-a luat vreo 4 ani, data fiind politicaraia de care ma loveam si imi bateam pula cu deliciu.
Pana in ziua in care mi-am batut pula in public de verisoara CEOului, ala sau familia lui era si proprietar majoritar. Nu m-au dat afara, nu s-au atins de bani. Ea a avansat in schema, mie mi-au oprit orice dezvoltare a proiectelor – adica au redus cheltuielile pe la vreo 20K pe an, astfel crescand profitul.
Mi-au spart echipa, redistribuind oamenii cat mai aleator, si apoi au zis: pai nu ai bah cum sa fii manager peste 3 oameni, ia de-aci o pozitie de teamlead in cu totul alt business domain si o marire de salar, gen “onoarea mea nereperata si clondirul de mastica a-ntaia”…
Trebuia sa plec pe loc.
Nu am facut-o, caci in paralel, si aparent fara legatura, treceam printr-un divort din care deja eram cu mintile pe garduri.
Daca jucam pe regula lor, pupam mana si nu-mi bateam pula, eram demult director, cu deschidere spre VP. Nu prea m-a tentat politica, si nici acum nu ma tenteaza, dar am inceput sa recunosc ca daca faci abstractie de politica, este cu atat mai greu.
Ca si tine, nu aveam datorii sau apasari. Da, plateam un mortgage cam cat as fi platit o chirie de apt decent, nema copii, nema obligatii, oricand si oricui ii puteam oferi cu nonsalanta un numar de ordine sa-mi suga pula.
Doar ca vine o vreme Mano, cand nici mintea nu mai functioneaza asa de sharp, se mai inmoaie genunchii, alea…
Recomandari/Referinte: lumea profesionistilor e mica, atentie ce spui si despre cine, dar mai ales cum o spui.
E suficient sa faci o mica pauza cand il ridici pe un pulex in slavi, si la capatul firului, recrutorul deja te vizualizeaza cu coaiele prinse intr-o menghina, iar pulex-ul stand cu taisul de la cutit la radacina pulii tale, semn ca nu spui chiar adevarul…
hahaha
Ai uitat de cartile de vizita a imbecilei, alea cu linux wizzard.. mortii ei si vai de pula mea, desi am sters atunci mailurile, cred ca au facut astia ceva restore din greseala. Am dat acum un search dupa numele ei si am gasit nominalizarea….
Ce vremuri. muie steaua.
Plm, am uitat. A fost ages ago.
Hi Laiviu ,
sa fie modesti prostii ,ca au de ce !
;);)you rock, dude.
Nu uita berea aia cu old men…
( it’s a must)
ps. Am si eu un Laiviu….
Ce natie e manageru’, ala insurat cu nemtoaica rugbista?