Voi cum priviti chestia cu mortgage?

Sunt curios de-o chestie.

Discutam despre chestia asta cu sotia si cu Patrick si avem niste puncte de vedere usor (foarte-foarte, adica) diferite.

Parerea lui e ca nu prea conteaza treaba cu mortgage. Ca-ti iei casa si apoi o platesti in 30 de ani. De ce plm sa te agiti s-o platesti mai rapid, mai bine mai bagi o vacanta, mai schimbi masina, mai pula mea. Ca aia nu-i viata, sa incerci sa faci mereu economii etc etc. Ca pana la urma, banii se devalorizeaza (uitati-va la salariile de-acum 30 de ani si comparati-le cu cele de acum) Si intr-un fel are dreptate cu chestia asta.

Parerea mea e ca parca-parca totusi conteaza chestia aia si vrei sa scapi cat mai rapid de imprumutul ala. Sigur, nu renuntand la chestii importante (vacante, iesiri in oras etc), ca aia nu-i viata nici din punctul meu de vedere. Da’ de platit, as prefera sa platesc o casa cat mai rapid. Foooaaaaarte rapid, adica. Si nu-i doar faptul ca ma seaca sa am datorii de orice fel. Da’ uitandu-ma la chestia asta, eu unul nu ma simt OK deloc “lasand” casa “sa se plateasca” (o pula, nu se plateste singura) in 30 de ani. Nu-i doar din cauza ca iti fute libertatea treaba asta – ca plm, nu-ti vine niciodata sa investesti in nimic cand stii ca “dar am o datorie imensa de platit..”. Si mai e si chestia cu vulnerabilitatea (la evenimente neprevazute, la cresterea dobanzii, la nenorociri de tot felul etc)

Doar ca…eu am tot prins “crize” de toate felurile. Si d-alea cu deprecierea monedei, si d-alea cu aprecierea si d-alea cu “am credit in euro si-s platit in lei si de fapt nu prea mai sunt platit si leul s-a si devalorizat si …”. Si mi se pare ca trebuie sa fii un pic nebun cu spasme in lumea de azi (Brexit, Trump, Putin, alea) sa te mai astepti la stabilitate timp de trei decenii. Ca nu stii niciodata cand esti “facut redundant”. Sau cand intregul domeniul in care lucrezi devine “redundant”. Si parca-parca nu vrei sa fii prins cu chilotii-n vine si pula-n banca.

Asa ca eu incerc sa mentin un echilibru intre chestiile astea. Adica, nu-mi refuz o iesire sau o vacanta sau un cadou sau un upgrade la PC sau plm. Ca nu are rost. Da’ nu caut sa ma duc in 3-4 vacante mai lungi pe an – desi as putea. Ce ramane la sfarsitu’ lunii se duce in contul ala de economii pentru mortgage. O data pe an fac un overpayment de 10% din ce-a mai ramas (doar atat poti da in plus fara a fi “taxat” pentru asta cu 1% din valoarea sumei pana la expirarea perioadei de fixed). Si restu’ ramane acolo in contu’ de economii – scopul fiind sa ma duc la expirarea perioadei de fixed cu “si iata inca un overpayment de 6 cifre”.

Momentan, suntem oarecum on track (oarecum; am cam picat in urma din cauza unor cheltuieli – gen vizite de la ai mei, de la ai ei, mers in concediu, vrajeli d-astea). Da’ tot mai trebuie sa mai strang vreo 100k pentru a achita casa asta (stiu, pare mult, da’ credeti-ma ca-n UK nu-i chiar mult). Si n-a trebuit sa “renuntam” la nimic sau sa facem vreun “sacrificiu”. Chiar deloc. Tot iesim. Tot mai dau cate-un cadou unui om (stiu, n-o sa ma creada nimeni, da’ am mai dat cadou un laptop, un geforce, alea, in loc sa stau sa ma agit sa le vand, ca “plm, conteaza fiecare lira”). Ideea mea a fost sa punem la ciorap cam 2500 pe luna pentru asta (impartiti cum s-o nimeri). Daca punem in fiecare luna, bine. Daca nu, nu stau sa-mi smulg parul din cap – mai vedem, ca nu plangem de foame.

Insa ma intreb daca nu cumva are dreptate Patrick. Daca nu cumva ar trebui sa uit complet de chestia asta si s-o las sa se plateasca in vreo 30 de ani sau 20 de ani sau plm (efectiv nu stiu cat mai e in ani, ca eu nu asa calculez, ci in bani). Pentru ca, pana la urma, parca are dreptate: aia care inca mai au credite de-acum 25 de ani, sa zicem, acum achita rata aia lunara cu ce, un cartus de tigari pe luna…?

Pe de-o parte imi amintesc cum mama a achitat apartamentul din salariul pe-o luna cand a inceput inflatia aia galopanta. Asa, brusc.

Pe de alta parte, imi amintesc cum aveam eu creditul ala la apartamentul meu din Bucuresti si brusc, chiriile au scazut la 300 acolo, dobanda a sarit, rata a crescut la vreo 650/luna si eu am ramas fara job. Si nu prea mi s-a parut fun deloc.

Si-s curios, voi cum vedeti chestia asta? Va luati o chestie d-asta si “las-o asa, ca merge asa” sau preferati sa platiti cat mai rapid? (inb4 “doar saracii cumpara-n rate, eu mi-am luat un palat in Kensington cu banii jos si de restu’ un Lamborghini”)

Daca ai chef sa-mi dai o cafea, o poti face aici

66 Responses to “Voi cum priviti chestia cu mortgage?”

  1. Lumi says:

    Nu e o reteta, eu as tine in economii banii de cheltuiala pe 8-12 luni si as plati in avans ce pot in plus pt casa, daca mai ramane ceva. Nu e fun sa platesti in avans la mortgage si apoi sa ramai fara job cateva luni si fara prea multi bani ca rezerva. Inteleg si perspectiva relaxata de a plati la termen, mai ales ca nu te poti asigura pentru orice, genu nu stii ce-o sa mai fie peste 10 ani sau cat mai tine sanatatea.

  2. Manowar says:

    Aia fac acum. Ce nu pot da ca overpayment fara taxe tin in banca. Util ca buffer in caz de nasoale.

  3. animaloo says:

    Creditul imobiliar e cel mai ieftin dintre credite. Deci in general prefer sa am cash decat sa platesc 10% sa imi scada rata cu nush cat. Irelevant de cat.
    Ideal ar fi sa ai banii aia in banca. Gen: 2 ani de plata casa.
    ai nevoie de bani, pe ceva musai: ai banii.
    ai pierdut locul de munca: ai banii.
    Daca 2 ani de zile nu reusesti sa te angajezi, well…vinzi casa si aia e. Bine, e un pariu: nu cade de tot piata. Dar, daca nu mai insel in UK exista conceptul de faliment personal

  4. Manowar says:

    Creditul imobiliar e cel mai ieftin dintre credite. Deci in general prefer sa am cash decat sa platesc 10% sa imi scada rata cu nush cat. Irelevant de cat.

    Mie nu-mi prea convine chestia asta si prefer overpayments. Diferenta (cand scade cu 10% pe luna) nu e atat de mare sau ceva, da’ nu-mi place ideea de a plati mai mult spre dobanda decat as putea. Ca-s bani aruncati, practic.

    Daca 2 ani de zile nu reusesti sa te angajezi, well…vinzi casa si aia e. Bine, e un pariu: nu cade de tot piata. Dar, daca nu mai insel in UK exista conceptul de faliment personal

    Pula mea, nu discutam de posibilitatea aia. Chit ca-n teorie e posibil, in practica e foarte improbabil. Plm, mai am de plata vreo 167k si am 68k in banca, las-o-n pula mea, mai am de luat un salariu aici, iar de luna viitoare trec pe alti bani, totusi (temporar, da’ oricum…). Mai trebuie sa strangem cumva 100k. Daca nu se fute ceva urat along the way, discutam de economiile pe 2-3 ani. Probabil ca treaba mai serioasa ar fi in 2020, cand expira treaba aia cu dobanda fixa.

    Intrebarea e mai mult la modul “merita atunci cand expira asta de fixed (in vreo 22 de luni) sa ma duc si sa le dau banii la gramada, cat plm oi avea atunci sau sa las direct debitu’ ala acolo si sa fie sanatos, ca nu-i vreo graba…sau poate un compromis, cat sa fie rata nesemnificativa, da’ sa-mi si pastrez un sac de bani in banca?”. Ma gandesc ca ar fi frumos cu banii in banca, da’ parca nici nu-i vreo smecherie sa platesti dobanda mai mult decat e cazul si nici sa te trezesti expus in caz ca sar dobanzile la modu’ salbatic…

  5. Alifie says:

    Conteaza si ce faci cu economiile. Daca iti ,,tii” economiile in banca sub forma de plata in avans a imprumutului sau sub forma de economii intr-un cont, nu cred ca ar conta atat de mult, pentru ca daca ai nevoie de cash, banuiesc ca-i relativ usor sa iei un alt imprumut (mai ales) girand cu casa. Dar daca in loc sa achiti 150k in avans te apuci si-i investesti in Manowar Film Studios or Manowar’s Specialty Coffeebar, varianta lui Patrick mi se pare mai avantajoasa.

  6. Zaus says:

    Nu merita.

  7. Deria says:

    M-am ferit de credite ca de dracu’ si ma feresc in continuare (sper sa nu ma oblige situatia sa apelez totusi la unul, pentru completare). 30 de ani? Si 3 luni mi se pare mult, am avut de rambursat o datorie in intervalul asta si am bagat stres cu dureri de stomac si crize de colon iritabil si nopti nedormite. Nu-i de mine asa ceva, as cauta sa platesc cat mai repede.

  8. AI says:

    Viata e scurta, traieste-o, ca doar nu o sa te ingropi in casa aia.
    100k chiar nu e mult.

    Beleaua la un credit din asta pe 30 ani, pe langa ca ajungi sa platesti suma aia imprumutata dublu sau triplu este ca la inceput ani buni platesti mai mult dobanda si mai nimic din credit. Adica platesti vreo 10 ani si pe urma iti dai seama ca mai ai inca vreo 70% din suma gen (sunt calculatoare care iti zic exact ce si cum).
    La tine se pune altfel problema, tu daca mai ai 100k astia ii platesti in vreo 3-5 ani fara prea mult stres deci asta n-ar fi o problema.

    Nu poti compara instabilitatea din Romania cu ce e in UK.
    Aici se traieste de la o luna la alta, daca mai ai loc si de un credit esti barosan, ce bani de economii.
    Daca si in UK se nasoleste treaba incat un tip care are acum job de 60k/an sa nu poata plati/refinanta 100k atunci in Ro a ajuns deja Apocalipsa.
    Poti eventual sa te gandesti la o asigurare de viata (una serioasa & read the terms) in caz ca tu patesti ceva (daca de asta te temi).
    Sigur, e o alta rata dar mi se pare ca e in acelasi tip si un fel de economisire deci win-win.

    In definitiv nici o strategie de a face bani si de fapt banii in sine nu te apara de orice incertitudine poate sa apara in viata.
    Poti sa faci tu copil nevasta o boala rara si costisitoare pentru care iti trebuie urgent o gramada de bani, ce ai sa faci? Normal ca vinzi tot ce apuci si pe urma o iei de la capat.
    Poate sa vina o supercriza si sa ai sacul de bani sub pat, nu cumperi cu el nici macar o paine.
    etc.

  9. Rads says:

    Eu in locul tau as trata casa ca pe o investitie:

    As continua ce faci: 10% overpayments pe an. La sfarsitul perioadei de rata fixa, as face un remortgage si as mai plati cat mai trebuie pana cand valoarea imprumutului e la 50% din valoarea casei. un LTV de 50% iti aduce o dobanda aproape sub rata inflatiei, deci nu te deranjeaza dobanda; nu mai pierzi bani in fiecare luna. In momentul ala, tu ai bagat sa zicem 150k intr-o casa de 300k. Si investitia ta e acum geared la 50%. Cand creste valoarea casei cu 10%, tu de fapt ai profit 20% pe investitia ta. Nu as mai continua dupa perioada aia sa mai fac overpaymenturi, ci as pastra banii aia in alte investitii: stocks and shares, ISAs, holiday shares etc.

    Si asa as face un portofoliu de investitii. Daca valoarea casei scade, si atunci tu de fapt incepi sa pierzi bani fiind imprumutat la banca, as plati tot dintr-o bucata (pentru ca intre timp as continua sa economisesc in diferite moduri); dar atat timp cat e relativ stabila, nu as mai face overpayment-uri. Banii tai pot sa iti aduca mai mult in alte feluri.

  10. Deria says:

    Cunosc destula lume cu credit. Si de nevoi personale, si pentru locuinta. TOTI, absolut TOTI ma sfatuiesc (si ma invidiaza daca reusesc) sa cumpar o locuinta cu banul jos. Si TOTI, absolut TOTI sunt oameni care muncesc, unii chiar meserii cu risc, de ani buni si mi-au spus ca fara credit nu s-ar fi descurcat sa-si ia o locuinta, s-o modernizeze dupa placul lor. Fac sacrificii si compromisuri ca sa poata plati ratele. Pe de alta parte, vorbesc strict de Romania si nu am in cercul meu romani cu salarii astronomice (peste 1.000 – 1.500 eur, adica).

  11. Deria says:

    am cam picat in urma

    Vezi daca ai cetatenia? 🙂

  12. Manowar says:

    Ce e nasol e ca inca nu o am (oficial), dar de platit am platit-o.

  13. super_fotbal says:

    Eu am avut o perioada cand overdraftul era aproape cat salariul si am reusit sa il platesc si m-am simtit bine, nu as mai vrea sa fac asta prea curand. Momentan am rate decente, unele cu zero la suta dobanda si e ok. Prefer asa, decat sa sparg banii dintr-o data. Imi permit sa mai iau cate o prostie fara sa am senzatia ca am dat o gramada de bani pe ele.
    Dar cand am posibilitatea achit si eu in plus ca sa scap. Spre exemplu pana acum plateam asigurarea lunar, anul asta cand expira intentionez sa o platesc dintr-o data si sa economisesc o suta de lire.
    Eu unul m-as simti mai bine fara nici o rata si cred ca viata ar fi mult mai faina sa am bani sa cumpar totul fara vreun credit.

  14. Rads says:

    Eu recomand sa iti faci un spreadsheet in care iti calculezi net worth-ul; unde iti pui toate conturile si toate asset-urile (inclusiv casa), si toate liabilities-urile (mortgage-ul si alte credite).

    Si la sfarsitul fiecarui an tragi o linie si vezi cu cat au crescut si cam la ce valoare esti. Asa iti dai seama exact de cum stai si cat de aproape esti de scopul principal: 1 milion de lire pana pe la 50 de ani. Cu un net worth de milion poti sa iesi frumos la pensie si sa stai linistit si sa iti vezi de cafelute si plimbari. Suna mult un milion de lire dar nu e chiar asa de greu, vorbim aici de un plan pe termen lung, de minim 20-30 de ani.

    In momentul in care o sa ai spreadsheet-ul ala, o sa vezi exact daca merita sau nu sa platesti mortgage-ul.

  15. Adi says:

    Nu am mai avut un credit de cand am fost bou si i-am facut sotiei card de credit pe contul meu care avea o limita la vreo 10 salarii lunare, iar ea a reusit in vreo 3-4 luni sa ajunga la limita de credit. Mi-a luat aproape un an sa ajung la zero si atunci s-a terminat povestea, zero credite. Da, apar la biroul de credite pentru ca in Romania un card de credit e raportat acolo, chiar daca e complet acoperit iti apare ca un credit pe limita de credit posibila, dar in ultimii 10 ani am platit o singura data dobanda de 1 ban (pe bune, fix 1 ban) cand am uitat sa acopar cardul la timp si am intarziat cu o zi.

    Credit de casa nu am facut vreodata si nici nu o sa fac vreodata, dar si din cauza ca nu a fost cazul, am stat ba la ai mei, ba la sotie, ba iarasi la ai mei si daca totusi ma mut de acolo (am niste oferte langa ocean) o sa stau cu chirie cativa ani, ca nu stiu inca unde o sa ma stabilesc. Si nu ma apuc sa cumpar cu credit ca sa ma mult dupa vreun an sau doi si tot asa, daca plec din Romania atunci nu o sa fie nicaieri “acasa”, ci “aici unde stau acum”. Banii pot sa ii tin in banca sau sa ii car dupa mine, o casa nu. Iar daca as avea o casa, un credit si niste bani as pastra o rezerva pentru urgente, gen salariul pe 3 luni si cu restul as acoperi cat se poate din credit, nu imi place sa fiu dator.

    Dar in situatia ta nu e vorba de cine are dreptate, ci de ce preferi. Toate optiunile sunt valide, depinde ce vrei pe terment scurt: sa scapi de credit, sa ai cash flow cat mai mare sau sa aduni cat mai multi bani pe termen lung. Primele doua sunt simple, a treia e o problema de calcul actuarial.

  16. Adi says:

    1 milion de lire pana pe la 50 de ani. … minim 20-30 de ani.

    Pai daca @Manowar are aproape 40 si vrea milionul pana pe la 50, a ratat ocazia.

  17. Radu says:

    Eu vad rata la casa ca o cheltuiala, nu ca o constrangere sau ceva sa-mi stea pe creier, cam cum era si cu chiria. Deci nu ma agit prea tare s-o achit inainte de vreme, oricum e calculata sa fie achitata cand ajung la pensie.

  18. Manowar says:

    Suna mult un milion de lire dar nu e chiar asa de greu, vorbim aici de un plan pe termen lung, de minim 20-30 de ani.

    Nu-nseamna nimic un milion de lire. E doar o iluzie ramasa de pe vremea cand un milion insemna ceva.

    In teorie, poti cumpara 1-4 cosmelii (depinde de zona) si le poti inchiria (cred ca iesi mai bine cu 4). Si, dupa taxe, ramai cu pula mea, nu stiu, vreo 3000 de lire pe luna in total. Asa. Si la 50 de ani ai alea, sa zicem. Bun. Si ai 3000 pe luna. Iar fi-tu are plm sub 20 de ani. Ah, vrei sa-l ajuti cu una-alta, sa blabla? Descoperi urgent ca alea 3000 de lire nu-nseamna mare cacat.

    Da, poti sa stai la cafele si treburi de banii aia pe undeva prin Spania/Portugalia, fara dubii, cu nevasta-ta. Si boracu’?

    Inteleg eu ce spui tu, pe undeva are sens (mai putin partea cu spreadsheetu’, nu prea vad la ce ma ajuta), doar zic ca un milion nu mai inseamna mare cacat. In sensul asta are Orbu un articol, daca esti curios.

    Un milion inseamna o suma doar daca ai de gand sa te duci sa traiesti in “zone defavorizate” (gen Bucuresti sau alte locuri de mana a coispea), unde zici ca herpaderp, iti iei o cosmelie de 200-300k si stai cu restu’-n banca sau investiti in ceva (stocks, imobiliare, whatever). Da’ de banii aia traiesti in Bucuresti…Nu prea suna a deal grozav pentru mine.

    Pai daca @Manowar are aproape 40 si vrea milionul pana pe la 50, a ratat ocazia.

    Discutabil.

  19. zora says:

    Acu vreo 7 ani in urma si mai bine ziceam si eu ca banca e satana cu creditele pe viata etc. Si apoi, nah, ca saracii, daca nu vrei cu imprumut, te trezesti la varsta pensionarii fara nimic. Asa ca mai de voie, de nevoie, m-am apucat de unul care e nimic pentru majoritatea de aici, dar destul pt mine, cel putin la inceput. (Nu, nu locuiesc in ce am cumparat, e pe langa) N-am dormit bine primele luni, a fost chiar apasator, da acum sunt multumita. Timpul trece oricum, macar bag niste bani in ceva, nu toc tot. Si da, l-as achita repejor daca as putea, dar nu o sa-mi mananc de sub unghii pentru asta.

  20. Orbu says:

    La un moment dat eu am vrut sa fac asa, cum spune Patrick. Sa las casa sa “se plateasca singura”, mai ales ca mi-am luat credit cu “rate descrescatoare”, deci chiar nu aveam alt stress decat piticii pe creier legati de datorie.
    Era cumva confortabila idea sa am cash disponibil chiar daca am datorii.
    Pe de alta parte am ajuns la un lock-down. Acumulam cash, ma gandeam sa ma mut de acolo( mai aveam si masina de plata) si mi se parea prea de porc sa am doua credite imobiliare. Adica, sunt tare de inima, da’ totusi nu-i legata cu cercuri de butoi.

    Lock-down-ul a fost ca eu acumulam cash in banca cu dobanda, hai sa-i spunem 0%, dar daca iei inflatia in calcul e negativa, in timp ce la credit plateam dobanda, destul de pozitiva, ca nu e UK.
    Asa ca am stat si m-am gandit, bai tata, daca tot nu fac ceva inteligent cu banii, din care sa castig si eu un 10-15% pe an, ca singura chestie care imi trecea in cap era criptomonede, da’ nu am putut s-o pun la “inteligente”, am zis simplu ca decat sa tin banii reci in banca, iar eu sa platesc dobanda la aia pe care ii am datorie, platesc creditele incepand cu cel care avea dobanda cea mai mare si ce-a mai proasta ( ala de nevoi personale pentru rabla), si uite asa e ca si cum as fi facut “profit” dobanda aia.
    Stiu ca nu e profit – profit, dar de unde ma uit eu situatia era asa. Vorbim de sume mai mici, pentru ca Romania.
    La masina mai aveam de returnat 12 k EUR in 3 ani , care erau de fapt vreo 15k EUR de plata cu tot cu dobanzi. Am platit frumos in 3 luni am economisit 3000 din cheltuielile mele viitoare.
    Adica aia se pot duce in ceva interesant pentru mine, nu pentru banci.
    La casa mai aveam de dat 45k EUR cu dobanda mai mica, vreo 5% la Euro, asta acum, ca era legata de euribor si nu stii niciodata ce si cum .
    Rata tot scadea, ajunsesem la 350 de euro. In orice fel de scenariu apocaliptic si daca se facea dobanda din 5% -> 10%, tot erau in total vreo 560/ luna, daca nenorocirea se intampla “maine”, la vremea aia. Altfel din ce in ce mai putin. Sigur, 5% pare putin dar mai aveam 20 de ani de plata. Am economisit 17,250 de euro doar din dobanda din urmatorii 10 ani. In total vreo 25k ( nu mai calculez exact cat) . Ok , poate pare putin in context, dar bai, astia sunt banii mei din viitor, si-ntr-o tara civilizata un om normal, sa zicem un salariat plafonat pe la 50 de ani sau cand nu mai ai pofta si putere de munca, trage pe ei, juma de an sau ceva. Mi se pare chiar tare ca mi-am cumparat jumatate de an.

    Adica, eu vad lucrurile asa. Cand am luat apartamentul eram sarac, nu se punea problema sa pot plati asa repede ( puteam ,dar tot asa cu sacrificii si mai bine nu) , dar speram intr-un viitor mai bun. Viitorul a venit. Pot sa ma prefac ca nu a venit, dar m-am gandit cateva nopti la modul asta. In ce pot investi eu 45k astfel incat intr-un an sa castig 25 000 de euro ? Pentru ca banii astia ii aveam de returnat, ca voiam sau nu. Erau ca si dati. Si nu mi-a trecut nimic prin cap de suma aia. Puteam sa ii trag pe toti prin cur, dar n-o faceam ca nu de aia muncesc de imi curge sange pe nas, sau puteam sa ii tin ca fraierul in banca si sa le platesc alora dobanda la credit.

    Matematic nu mi-a iesit altfel.
    Daca ai alta idee mai buna, care iti aduce mai multi bani decat returnatul creditului, baga mare si profita.
    Daca tot ce vrei e sa bagi in gura si sa tragi pe pula de banii aia, oh well, e viata ta, tu stii care trebuie sa fie balansul fericirii in functie de varsta.

    Plus ca la un moment dat va trebui sa cumperi niste scoala pentru copil. Estimez ca nici aia nu o sa fie ieftina. De abia termini ratele pana atunci.

  21. Lumi says:

    @Deria
    Nu stiu unde traiesti dar UK nu e tocmai tzara in care sa poti sa economisesti bani stand cu chirie. Sigur, poti sa te strecori daca ai noroc sau daca accepti scadere de confort, dar pentru majoritatea, si aici ma includ si pe mine, chiria e cea mai mare cheltuiala pe luna. E ca o gaura neagra in care dispar o parte din banii aia multi pe care te bucuri ca ii castigi pe luna si nu prea ai ce sa faci decat sa platesti in continuare chirie sau rata.

  22. Deria says:

    In Romania traiesc. Cu chirie. Nu economisim nimic. Ca n-avem cum.
    Stiu cum e cu chiriile in UK de cand citesc blogul lui Mano.

  23. Adi says:

    @Manowar, nu ziceam ca nu strangi milionul pana la 50, ci ca nu ai nici o sansa sa faci un plan pe 30 de ani intre 40 si 50 de ani, Nu incape 🙂

    @Orbu, fara nici o suparare, a ratat esenta. Casele alea de 800k sunt 800k pe hartie. O casa din aia daca o construiesti la nivelul la care e acum (adica cu instalatii si dotari vechi de 50 de ani pe niste planuri de acum 150 de ani) te costa sub 100k. Been there, done that, mai mult de o data si am prieteni care se ocupa cu constructii la modul serios, zeci de milioane de euro anual, nu cate o casa sau doua. Pretul ala de 800k e “pretul zonei”, nu are nici o legatura cu costurile si cand e sa se duca treaba, pretul poate sa scada sub cel de cost. Blocurile noi se fac la costuri sub 500 de euro metru patrat, se vand minim 1000 si ajung si la mult mai mult. Sunt prea multi fraieri care dau, dar valoarea lor seamana dintr-un punct de vedere cu cea a diamantelor sau a cryptocurrencies: e bazata pe cat dau oamenii pe ele, nu cat costa. Pana la urma sunt doar o mana de caramizi si ciment, o pietricica din carbon pur sau niste biti bine imbarligati, nu au o valoare intriseca asa mare.

  24. obositu says:

    Si eu am stat sa aleg una dintre cele doua posibilitati acum 3 ani cand am facut creditul pentru apartament (Bucuresti).
    Eu nu pot sa calculez simplist doar ca trebuie sa dau X pe luna, deci e suma mica de platit lunar, platesc mai usor.
    Am facut totalul. Si efectiv, pentru Romania, nu prea are sens sa te duci direct la 30 de ani. Cumva pare ca oamenii nu inteleg ca dobanda se adauga la costul imobilului pe care il cumperi. Adica nu o sa fie 60k costul lui, o sa fie 110k (cifra cam din burta, dar sunt sigur ca nu sunt departe), ca ai platit 50k dobanda in 30 de ani. Si daca abia consideri ca merita 60k respectivul apartament (sau casa), oare chiar merita 110k?

    Nu am auzit decat o singura persoana ca a scazut perioada pana la X ani, unde X era minimul de ani pentru care si-ar fi permis rata fara eforturi, si chiar cu o marja pentru dobanda variabila.

    Eu am ales sa fac creditul pe 5 ani (si platesc aproximativ 5k euro dobanda totala). Da, rata e mare. Pentru mine era 30% din venitul de atunci. Intre timp au trecut 3 ani, timp in care am platit rata fara eforturi, in timp ce am si mobilat/utilat/concedii/diverse alte cheltuieli neprevazute (sanatate, pe ai mei, deces in familie, etc.).
    In mod fericit, mi-au si crescut veniturile. Inca 2 ani si il rezolv.

    Intre timp, am mai si strans niste bani. Ma mai gandesc anul asta ce cale urmez (ca altfel curand-curand ma vad ca am 30 de ani si devine prea tarziu pentru schimbari majore): daca plec din tara (SUA sau Canada) sau daca in momentul in care pocneste bula (1-3 ani) iau in Bucuresti 2-3 apartamente (impreuna cu prietena, credite imobiliare) pe care sa le dau in chirie, avand grija sa ma incadrez la darea in plata.

  25. IulianS says:

    Depinde de om, Manoware. Daca ai idei pe care le poti face cu banii aia economisiti lasa creditul sa curga, e bine sa ai bani cat bati din palme pentru o idee. Daca nu ai idei, plateste dracu creditul ala ca dobanda la depozite e oricum derizorie si la voi din ce am inteles eu.

    Si proprietatile asta te costa. Vezi cum faci sa te coste cat mai putin sau sa scoti chiar bani din ele. Cam asa ma gandesc la orice fac/cumpar eu.

  26. IulianS says:

    Ah, si un mic helper de calcul credit. Pe mine m-a ajutat pentru niste calibrari.

    Desigur, se poate imbunatati.

    https://github.com/undergraver/PythonPresentation/blob/master/05_financial/credit.py

  27. Orbu says:

    @Adi: Te cred, da’ teren ai? Autorizații ? Aka, locul ăla unde să construiești s-ar putea să fie plin deja . In plus daca construiești să vinzi și te ocupi cu asta sunt sigur că poți optimiza.
    Altfel știu eu de la un amic care a construit in București, comentează pe aici, că dacă vrei să faci treaba bună, e semnificativ peste 100k fără teren. Dacă ești dezvoltator ai alte relații și alta privire , dar nu am ratat esența. Că eu vreau să cumpăr o casă undeva unde vreau sa locuiesc. Prețul zonei , ne-pretul zonei, ăla e. Restul tine de hackuri.

  28. JustMe says:

    Subscriu si eu la ideea ca decat sa stai cu ei in banca, mai bine ii dai in avans. Evident, ar trebui sa te gandesti si la ce planuri pe termen scurt ai la momentul resprctiv astfel incat sa nu privesti si casa precum ai privit apartamentul din bucuresti.
    Daca te tin coaiele, solutia optima e sa investesti acei bani la un profit mai mare decat dobanda ce o platesti la banca. Pe mine nu m-au tinut, asa ca acum sunt mortage free.

  29. ElZorab says:

    Avand in vedere ca am trecut printr-o experienta nu tocmai fericita cu un credit eu sunt pentru rambursarea integrala daca ai posibilitatea (eventual sa-ti pastrezi un buffer de vreo 6 luni sa nu ajungi la o chesti de genul tocmai ai dat toti banii si se intampla ceva nasaol si esti in fundul gol). Singura exceptie ar fi daca folosesti banii aia pentru ceva afaceri ce au posibilitatea sa ai un castig ok (tu sti ce ar insemna ok pt. tine).

  30. 0040 says:

    Eu luasem credit pe 10 ani si mi se parea mult, dar altii pe 30…pfff…30 ani e o viata de om. Daca nu plateam anticipat, trebuia sa dau inapoi peste 150% din suma initiala luata imprumut. La cei cu credite lungi, dupa ce depasesc perioada cu rate fixe, incepe sa creasca rata, mai ales cum ROBOR tot creste…

    N-as fi vrut credit, dar n-am avut incotro. Inca mai auzeam povesti de pe vremea crizei cum luase lumea credit pentru apartamente de 120.000euro inainte de criza, apoi a venit criza, nu au mai putut plati iar banca le-a vandut apartamentul la noua valoare…ceva gen 60.000. Si au ramas aia si fara casa si datori vanduti pentru muuuulti ani. D-aia ma gandesc cu cat creditul e mai mare / mai lung cu atat mai mult te expui la diverse situatii. Depinde de noroc, clar…

    Cumpararea cash/credit si inchirierea, mda e ceva ce te duce pe plus…. dar merge incet treaba. Probabil mult prea incet ca sa te bucuri prea mult, daca bagi 1.000.000 coco ca sa iei 3000 coco pe luna inapoi hmm…. nush… cate sute de ani vrei sa traiesti? Ca daca o sa ai milioanul ala de coco la 50 ani si iei inapoi cam 30-40.000/an, iti ia 25 ani doar sa amortizezi investitia initiala… Asta daca nu sunt fluctuatii economice sau evenimente deosebite timp de 25 ani. 😀

    Mult mai multi bani faci facand o cosmelie de unul singur (sau angajezi pe altii sa ti-o faca) si o vinzi la cel putin 50% profit. Si asta in numai 1-2 ani. Nu stiu la case , dar la blocuri aia 50% si-i scot sigur. Daca nu mai mult. Iar asta cred ca bate orice banca, cash la saltea sau casa in chirie… dar da…trebuie sa ai ceva cash ca sa incepi. 😀

    La mine la bloc din cate imi aduc aminte din autorizatia de contructie de la primarie, erau cam 111 miliarde pret constructie, deci vreo 2.200.000 euro. Daaaaar…. cum cred ca la vanzare a luat cam 300.000euro la etaj (parter+4)/per scara… 1.500.000 euro/scara * 4 scari = 6.000.000 euro. Probabil spagi in stanga si-n dreapta, pretul terenului, bla bla… dar tot i-a iesit jidanului peste dublu. NOT BAD. Daca se baga pe alt proiect si investeste 6 mils euro si scoate tot cam asa…. Deja dupa cativa anisori nu-si mai face griji cu inchirieri si bla bla.

  31. Animaloo says:

    La mine e simplu. Strâng bani, ca tre sa fac vreo 50k pentru avans aici. Io nush cum reușește Liviu sa strângă asa, dar ma gândesc ca doua surse de bani is mai multe decât una 🙂

  32. Manowar says:

    Eu luasem credit pe 10 ani si mi se parea mult, dar altii pe 30

    Nu conteaza pe cati ani il pui, conteaza in cati il achiti. Al meu probabil ca e pe 25 sau 30 de ani (nu stiu). Momentan ma gandesc ca-l achit in 3-4 ani (total).

    Daca puteam…il puneam pe 30000 de ani.

  33. Manowar says:

    Strâng bani, ca tre sa fac vreo 50k pentru avans aici. Io nush cum reușește Liviu sa strângă asa

    Eu nu am hobbyuri/vicii scumpe. Nu dau doua flegme pe ce masina conduc sau ce haine port sau ce telefon/PC am sau in ce concedii merg sau pulameauri de-astea si traiesc intr-o tara in care e ieftin mai tot (in afara de locuinte). Iar iesirile in oras la mine in general inseamna cinema, restaurant, terase, parc. Toate sunt relativ ieftine.

    dar ma gândesc ca doua surse de bani is mai multe decât una ?

    Cam ajuta, da.

  34. Laur says:

    Eu prefer sa achit cat mai repede si sa scap de o belea de pe cap. Am facut acum un an un credit pe 25 de ani, am achitat 6 luni, apoi o rambursare de cateva mii de euro, acum mai am de plata 20 de ani. Sper sa mai fac cateva rambursari si sa termin de platit cosmelia in 5 ani.
    Orice calcule ai face, vei ramane tot timpul cu stress-ul ca ai o datorie de rambursat.

  35. Orbu says:

    @Baietii cu “credit pe 10 ani si mi se parea mult”.
    Ideea de credit pe 30 de ani nu e sa iei credit de suma maxima de care te poti imprumuta pe 30 de ani. Sa tragi la jug ca sclavul pe urma.
    Ideea e ca daca poti sa platesti un credit ( din calcule ) in 10 ani iti mai lasi niste toleranta, nu la ani, la rata. Ca nu te obliga nimeni sa platesti in 30 de ani.

    Am mai zis asta aici, e a treia oara, dar o repet ca vad ca toata lumea in jurul meu se inghesuie la credit cu ” rate egale”, adica returnare din principal crescatoare. Ok, unii nu-si permit altfel, dar unii nu inteleg matematica.
    De exemplu. Eu puteam sa ma imprumut, cand am luat apartamentul de o rata de maxim 550 EUR/ luna. Pentru ca nu voiam sa pun si sotia la coplatnici, sau sa includ de vreun fel veniturile ei la calculul ratei maxime cu care ma pot indatora.
    Si pentru ca desi aveam si un contract cu incasari lunare ca salariul banca nu le lua pe alea in considerare, desi contractul era on-going de mai multi ani decat ultimul job , gen. Nu conteaza, treaba lor.

    Astia 57k Euro, puteam sa ii iau, in conditiile de rata descrescatoare , pe minim 18 ani. Pentru ca rata initiala e cea mai mare si acolo apare limitarea. La aceeasi suma imprumutata, in sistem cu rate egale puteam sa iau creditul pe minim 12 ani. Dar dobanda platita in 12 ani era mai mare decat cea platita in 18 ani in sistem descrescator + riscul de a avea rata tot timpul ridicata, plus cresteri semnificative de rata atunci cand dobanda fluctueaza. Adica risc maxim.
    Eu am facut creditul pe 25 de ani in sistem descrescator, in ultimii 5-10 ani toata rata proiectata fiind un mizilic daca as fi ajuns acolo.
    Dobanda e mereu la soldul restant. IN CEL MAI RAU caz, plateam asa.
    In cel mai bun caz, am platit in 6 ani. Puteam plati si un pic mai repede, dar nu semnificativ . Si mai e si viata si alte cheltuieli si investitii.

    Nu m-a incurcat cu nimic ca am avut credit pe 25 de ani, nu m-a incurcat cu nimic ca am platit mai devreme.

    Ideea e sa faci credit pe 100 de ani nu sa imprumuti toti banii pe care i-ai putea plati in timpul asta ci sa-ti lasi loc de dezastre care ti se pot intampla.

    In sistem cu rate egale , pe 25 de ani puteam imprumuta fabuloasa suma de 90,000 de euro.
    Cu banii aia mi-as fi luat chiar ceva mai frumusel. Daca ma intrebi azi/ acum, cand ma pot uita la contul din banca, asa trebuia sa fac! Sa iau 90,000 imprumut, ar fi fost si ala platit pana azi si as fi avut un apartament/ casa care ar fi valorat acum vreo 130-140 000.

    Dar daca mi-ar fi spus acum 6 ani cineva ca trebuie sa pariez ca am sa pot plati acum razand suma asta si ca sa nu-mi fac griji l-as fi batut cu o bata de aluminiu si l-as fi ingropat frumos in gradina. Cum as face si acum daca m-ai pune in situatia de acum 6 ani. Ca si cum, daca mi-ai zice azi, ia, coaie , un imprumut de 500k de euro, ca o sa fie tot mai bine si de-acum inainte si-ai sa-l platesti razand in 5 ani, te prind si te bat, ca nu cred asta pana nu ma uit in cont si vad banii aia.

    Pe de alta parte nici nu am fost pus macar pe-aproape de pericol, in toti anii astia, de a nu putea sa imi platesc rata, sau de a fi nevoie sa strang din buci pentru a o plati.
    Ok, uneori a trebuit sa mai periem cheltuielile aiurea si gaurile prin care pierdeam bani, dar cam atat.

    Daca iti iei credit pe o perioada mai scurta, doar ca sa scapi de el, dar stai “incarcat” pe aproape toata suma pe care ai putea-o economi si si a putea dispune de ea pentru alte idei, investitii – esti un om mort in viitor.

    Rata ar trebui sa fie cam cam cat chiria din doua motive:
    1 – in cazul in care ai nevoie sa pleci de acolo sa poti sustine platile din chirie si tot sa te alegi cu assetul, timp in care tu platesti chirie altundeva.
    2 -Chiria oricum trebuie sa o platesti, deci daca platind chirie ai reusit sa economisesti bani de avans, in mod normal, continuand sa platesti rata, ar trebui sa poti economisii pentru alte investitii. Daca iti iese ca rata cat chiria merge la un credit pe 30 de ani, asa il iei, fara discutii. N-ai de ce sa iti asumi riscuri si inflexibilitati, daca se poate altfel.

  36. altcalic says:

    Dilema e destul de simpla, daca faci ceva util cu banii lasa creditul sa curga (investitii de orice fel – preferabil nu paguboase).

    Daca nu faci nimic cu banii, atunci nu prea conteaza – in cazul tau zic. Oricum ii strangi in banca si ai bani in caz de orice, inclusiv sa platesti casa daca vrei, deci nu te apasa creditul. O sa iesi marginal mai bine la final daca o platesti in avans, asa cum faci, dar nu cred ca e o diferenta majora ca dobanzile sunt mici in uk.

    Creditul (ca mai toate inventiile financiar-bancare) tinde sa-i favorizeze de obicei pe aia care au bani/cashflow, contrar perceptiei generale. Folosesc cardul de credit in mod constant ca are mai peste tot rate fara dobanda la orice e peste cateva sute de euro, ca nu vad de ce as marca banul pe loc cand nu ma costa efectiv nimic sa-i platesc intr-un an, de exemplu. Daca as avea conditii de genul si la categoria superioara (masini, case) as face la fel, altfel depinde de la caz la caz (doar masini am cumparat in categoria asta si au fost paid in full de fiecare data). La case deja vorbim de sume destul de mari la care prefer sa platesc dobanda decat sa indisponibilizez suma respectiva.

  37. 0040 says:

    Nu conteaza pe cati ani il pui, conteaza in cati il achiti.

    Pai nah, daca esti super bine platit, la ce mai faci credit pe principiul asta? Mai astepti un an doi si iti iei ce vrei si fara…
    Cred totusi ca numarul de ani conteaza la perioada aia cu dobanda fixa, ca banuiesc ca e diferita intre creditul pe 10 si ala de 30 ani…

    Dar marea majoritate care nu plateste anticipat urmeaza curba asta:
    http://2.bp.blogspot.com/_jscLh6R1Haw/TANStjxaS4I/AAAAAAAAAb0/nIsEQHtXYUM/s1600/Amortization_Schedule_30-year+fixed_1.png
    Ori in primii ani oricat se vede ca din rata lunara, dobanda lor e partea cea mai mare…

  38. kd- says:

    Eu’s pentru rambursarea anticipata.
    Acum 7 ani am facut un credit pe 20, ca nu mai aveam bani de amenajare atunci, doar daca intram in bufferul de cash. L-am platit in 5 si am vandut apartamentul dupa vreo jumatate de an apoi.
    La fel m-am gandit si eu, ca aveam banii sa rambursez anticipat si nu faceam nimic cu ei, in timp ce la credit plateam dobanda (varianta cu rate descrescatoare). Mereu mi-am tinut bani de zile negre, ca nu strica. Ambele scenarii (Manowar, Patrick) sunt plauzibile. Acum depinde pe ce vrei sa pariezi. Daca se devalorizeaza (dar ai si economii), plm, o platesti dintr-un salariu cum spuneai, dar si economiile tale vor fi tot gen un salariu (desi ar fi munca ta pentru perioada X), iar daca nu se devalorizeaza, ai platit dobanda, degeaba, timp in care ai stat si te-ai uitat la economii.
    Pana la urma, in ambele scenarii, la final te alegi cu casa, doar ca daca-i ca tine, pierzi dobanda aiurea, daca-i ca Patrick, nu pierzi nimic.
    Daca oricum realizarea economiilor nu genereaza disconfort, mai bine o achiti. Daca in schimb, vrei sa folosesti banii aia (nu sa-i tii in banca) si ei genereaza venituri mai mari decat dobanda platita (sau placeri pentru care merita sa platesti dobanda aia), atunci go for it, sunt doar niste “cheap money”, avand in vedere costul unui credit imobiliar vs credit de investitii/placeri diverse.
    @0040, aia e valoarea din acte, care se calculeaza dupa grila notariala pentru zona respectiva (ea este folosita pentru plata de taxe si impozite). Poate fi mai mica sau mai mare decat valoarea reala. La mine a fost cu 15% mai mica. Oricum la bloc cumperi cantitati mari de orice si ai alte preturi. La o casa, daca faci doar una, da, ai profitul mai mic (5-50%) ca n-ai nici discounturi. Nu vorbesc de cei care fac cartier de case, ca intra la categoria bloc pe orizonala.

  39. Manowar says:

    Pai nah, daca esti super bine platit, la ce mai faci credit pe principiul asta? Mai astepti un an doi si iti iei ce vrei si fara…

    Coaie, nu stiu cu ce oameni te invarti tu, da’ eu nu fac parte dintre cei care “mai asteapta un an doi si isi iau ce vor fara”. La 250k de lire (eu avand 70k atunci), ar fi insemnat sa economisesc inca 180k in doi ani, adica 90k pe an, adica 7500 pe luna. Ma scuzi, da’ eu nu pot sa economisesc atat, ca nu sunt platit cu miliarde si nu beau doar chiuvi-water toata luna. Beau eu cafea/cola cand ies in oras, da’ pula mea, si alea costa ceva, nu-s chiar gratuite. Si nici drumu’ pana la terasa. Si nici multe altele.

  40. Andrea says:

    Eu privesc la modul mai putin la casa mai mult la pantofi, casele tot aceleasi gust are dar YOLO.

  41. Andrei says:

    Ai calculat daca nu e rentabil sa overpay in perioada de fixed interest (chiar si cu suprataxa aia) ca sa-ti reduci principalul si implicit dobanda datorata? Cu alte cuvinte, daca esti better off platind acum 100k lump sum cu suprataxa fata de peste x ani fara suprataxa?

  42. Bogymeister says:

    Pe scurt si la obiect: din moment ce iti permiti sa pui doi chiori deoparte, si asta fara sa te scobesti in cur ca sa manaci de sub unghii, da-i si plateste tot. Fara datorii la banci, ca-i mai sanatos si somnul mai dulce. Gandeste-te ca banii aia pe care ii dai acum lunar la banca, dupa ce ai scapat de banca, inseamna disposable income, pentru junior, pentru doamna, pentru tine. Mai ales daca nu ai pasiuni scumpe, nu vad care-i problema.

  43. Animaloo says:

    Aia cu “strângi banu dai cash”. Cat costa acum casa lui Liviu? Cat creste prețul în anii aia când ești epic și economisești?
    In anii aia epici, unde stai? Sub pod? Sau plătești chirie? Chirie care are prostul obicei sa fie mai scumpă decât costa dobânda?

    Dileme dileme dileme

  44. cristi says:

    eu vad lucrurile astea cam asa:
    – daca ai banii in cont si nu ii folosesti, poti plati ainticipat cat vrei fara penalitati, ca asa ar fi logic
    – daca ai banii in cont si poti face ceva cu ei, de exemplu extindere firma, cumparat teren langa casa ca sa ii faci o extindere sau doar un playground, etc, no way la plati anticipate; am facut noi ceva de genul si am scazut perioada de creditre de la 30 la vreo 20ish si rata cam tot acolo e si nu ma incanta prea tare ca scap mai iute cu 10 ani
    – daca nu ai banii in cont, nu ai nici problema asta 🙂

  45. mel says:

    Si eu am dilema asta dar un pic mai diferit. Mi-am luat apartamentul in criza cu banii jos. Discount 50%. La inceput pentru inchiriat cu rata de intoarcere a investitiei in 8 ani din chirie. Intre timp, pretul s-a refacut, chiar a trecut peste. Acuma locuiesc in el, dar mi-as lua ceva mai mare, sa platesc din chiria de aici, dobanda pe urmatorul. Doar ca la valoarea chiriei vs ce vreau eu sa cumpar, creditul va fi de 35/30 de ani. Practic a crescut nesimtit pretul la locuinte, se tot construiesc si chiriile stagneaza. Deci cam teapa sa iau acum. Pe de alta parte, ce sa fac cu economiile, ca dobanda e max de 2%, si inflatia chiar isi arata coltii pe aici, la modul 5-20% in functie de bunuri. Ar fi fain o noua criza acum, dar imobiliarele scad ultimele. Pareri?

  46. Dinu says:

    Si eu am zis ca mai bine sa platesc ratele cat mai repede, sa nu stau cu datorii, credit, etc. Acum cand am nevoie de cash sa imi mut afacerea in alta cosmelie sunt nevoit sa iau bani imprumut de la banca. Bou

  47. Laur says:

    @Cristi: nu te incanta acum ca scapi mai repede cu 10 ani, dar te va incanta cand vei scapa, ca te vei trezi brusc cu cateva sute de euro in plus in buzunar, bani cu care faci ce vrei. Mai ales ca atunci vei avea alta varsta.

    @Mel: asta-i cursul, zi mersi ca ai totusi o cosmelie platita cu care sa-ti faci treaba. De pus bani deoparte oricum e bine sa o faci, la un moment dat tot vei avea nevoie de ei. Ulterior mai vezi cum mai evolueaza piata, daca merita sa-ti iei alta casa mai mare sau nu.

    Spunea cineva odata: “Scapa de datoriile care nu iti aduc bani in buzunar”.
    Cu alte cuvinte, trebuie vazut ca, datoriile pe care vrei sa le faci in viitor vor aduce plusvaloare mai mare fata de cat va costa sa le achiti. Sa-ti iei propria cosmelie prin credit comparativ cu a plati chirie, categoric iti aduce bani in buzunar, dar asta numai pana la o anumita valoare. Daca mai vine iar o criza, trebuie vazut la cat poate ajunge rata, sa nu te trezesti ca e mai ieftin sa stai in chirie in caz de nasoale.

    La cosmelia mea de 33000 de euro, am dat 5000 avans, rate pe 25 de ani. La inceput, aveam de platit 610 lei lunar. De cand cu noul robor, am ajuns la 750. Momentan e mult mai putin fata de o chirie echivalenta, dar nu stii niciodata ce iti rezerva viitorul. Eu personal m-as simti mult mai linistit sa o stiu achitata complet si sa ma doara undeva de robor si alte balarii. Plus ca eu am luat-o la modul “imi permit Golf dar imi iau Logan”; nu vreau sa stiu cum mi-ar fi fost cu noul robor daca o luam la limita veniturilor.

    Ca inca un argument in favoarea “fara datorii”, as mai adauga ca, pana acum 3 ani, aveam un card de credit si un altul de cumparaturi. Intr-o zi, dupa ce pusesem ceva bani deoparte, le-am acoperit si le-am inchis pe amandoua in aceeasi zi, la interval de o ora (erau bancile in acelasi mall). De atunci n-am mai avut nevoie de ele si e asa bine sa stii ca banii pe care trebuia sa-i dau ca sa le acopar se duc in contul meu de economii, nu al bancii.

  48. IulianS says:

    Deci cam teapa sa iau acum. Pe de alta parte, ce sa fac cu economiile, ca dobanda e max de 2%, si inflatia chiar isi arata coltii pe aici, la modul 5-20% in functie de bunuri. Ar fi fain o noua criza acum, dar imobiliarele scad ultimele. Pareri?

    Dificil de zis. S-ar putea asteptarea sa iti ofere doar ce nu doresti, chiar daca e la un pret foarte bun.

  49. ac_dc says:

    Platesti cat mai repede (daca poti, daca nu ai sanctiuni – si nu cred ca ai etc). Niciodata nu se stie. Vreo boala, vreo ceva… Asta daca nu e vreun dezavantaj major sa ai casa achitata. Nu stiu…
    Cat mai multe. Si diversificate. Ca rodentii, vorba aia… 🙂 Chiar, te-ai gandit in ce ai mai investi? Adica, ma gandesc ca stii treaba: nu poti strange banii aia in depozite si sa stai 20 de ani cu ei, ca se duce din valoare. La dolar parca era cam 1/3 din valoarea lui de acum vreo 30-40 de ani.
    Da, e buna optica ta. Safety first. Oricum, strange cash (depozite etc) sa ai (cu familia) de trait minim 3-4 ani (sau un alt apartament ceva, prin Romania etc). Daca ai pentru 1 an, zic unii ca esti bogat. Eu nu cred. Sunt boli care te lasa in c*rul gol, nu mai poti munci etc.

  50. Sfântu Dracu says:

    În 2006 am luat un credit ipotecar pe 30 de ani. În lei. Rata era 1/3 din veniturile cumulate. Dobândă variabilă. În 2008, în criză, am negociat dobânda și am făcut-o fixă. Am plătit și ceva în avans până când am scăzut perioada la 18 ani.
    În 2013 am luat un alt credit ipotecar. În euro.
    Ratele cumulate erau de aproximativ 12% din venituri.
    În ianuarie 2016 am refinanțat creditele într-unul singur. În lei. Și pentru că veniturile erau mai mari am beneficiat de oferta VIP a băncii: dobândă mai mică cu 1 punct procentual și 0 comisioane de orice fel.
    Deoarece valoarea celei de-a doua locuințe acoperea creditul și marja băncii, prima locuință a fost scoasă de sub ipotecă.
    În urma refinanțării plăteam cu 30% mai puțin decât când plăteam 2 rate.
    Am plătit și în avans (păstrând suficienți bani de zile negre). Mai am de plată cam 40% din suma creditată. În maxim 1,5 ani o să închid creditul.

    Cât despre reținerea de la anumite activități pentru economisire… Niciodată nu a fost cazul.
    Ba nu am avut ce economisi (că erau prea puțini bani), ba nu a mai fost cazul de rețineri.
    Mă rog, nu am plecat în concediu la Mamaia ci în Bulgaria. Deh, sărac.

  51. animaloo says:

    Ca inca un argument in favoarea “fara datorii”, as mai adauga ca, pana acum 3 ani, aveam un card de credit si un altul de cumparaturi. Intr-o zi, dupa ce pusesem ceva bani deoparte, le-am acoperit si le-am inchis pe amandoua in aceeasi zi, la interval de o ora (erau bancile in acelasi mall). De atunci n-am mai avut nevoie de ele si e asa bine sa stii ca banii pe care trebuia sa-i dau ca sa le acopar se duc in contul meu de economii, nu al bancii.

    practic, argumentul impotriva datoriilor este ca aveti 0 cultura bancara. Are sens.
    Altfel, cardul de credit are perioada lui de gratie, in care nu acoperi nimic, doar platesti ce ai cumparat. In plus, exista avantaje la unele carduri. Cacaturi mici gen puncte vodafone. Sau posibilitatea sa platesti in rate fara dobanda. Daca trebuie sa “acoperi” o faci pentru a nu ai cultura financiara sau esti prost. Asta cu prostu sunt eu, care aveam un card de credit si am uitat o cheltuiala de vreo 2000lei (credeam ca am platit-o, nu aveam acces la informatii pe IB, cum ziceam prost). Asa ca, in momentul in care am vrut sa il folosesc, mai aveam de platit vreo 4000lei. Hail io!

  52. Nicolae says:

    Am ajuns la aceiasi dilema principala ca si tine, platesc cosmelia mai repede ori investesc banii? Cazul meu, acum 10 ani pleacasi peste balta (Canada/ Mtl) si in 5 ani de facut studii/ prins radacini am reusit sa strang nitel bani, avui doua optiuni, sa dau un donwpayment la o casa ori sa investesc banii. Poate distanta asta de peste ocean iti mai incetoseaza judecata drept dovada mi-am cumparat un apartament in RO, intr-un oras universitar cu banii jos. Parintii se ocupa de el si anual strang peste >3k iepuroi din chirie. Fast forward, la 8 ani in Canada, mi-am luat o cosmelie (>200m2, la periferia Montrealului) cu putin peste >200k si am dat avans ~25%. Inainte de casa stateam in chirie ~$850/luna, acuma platesc ipoteca $650/luna + ~$200 taxe si alte nebunii, dar am spatiu dublu decat in chirie si confortul de a umbla cu sula descoperita-n curte. Concluzia celorlalti pare sa ma fi prins si pe mine, fa astfel incat rata ipotecii + taxe sa fie valoarea unei chirii. Acum, pe mine fluctuatiile valutare m-au avantajat cu investitia din RO, chiria aia imi acopera aproape toata ipoteca anuala aici, deci nu ar fi stres de platit cosmelia mai rapid, desi de cand am luat casa, in 2 ani am bagat deja maximul de 15% anual in ea cash (gen mai am ~100k la ipoteca) si in ritmul asta o platesc in 3~4 ani. Nu-mi lipsesc vacantele nici micile pofte ale vietii si totusi ma uit in jur si vad oameni care au mai putine venituri in casa decat eu si sotia (putin peste 150k brut/an, raman ~70k net/an) dar isi cumpara case ~>400k si se hazardeaza la o groaza de cheltuieli. Din ce-mi dau seama meteahna unui roman ce a trait catusi de putin in comunism p’aci este sa-i vezi frigiderul arhiplin de mancare si cu casa cat mai repede platita, restul (indeosebi tineretul) n-au bagare de seama la ce datorii se incarca si sunt optimisti, cel putin in partea francofona, pe partea federala e cam nasol in a detine o casa. Acum, sotia ma sfatuie sa ne facem un mic portfolio si sa ne diversificam nitel banii in investitii bancare. Eu unul traiesc cu impresia ca e mai sigur sa cumperi pamant, numai in caz de razbori isi pierde valoarea avand desavantajul ca necesita banii jos si nu se dau ipoteci pentru asa ceva; sau sa platesc casa mai rapid. Voi incerca sa impart capra si varza! Comentariile de pe site-ul asta ma ajuta mult pentru a nu ma simte izolat in gandirea mea protectionista/ precauta fata de ce-am in jur.

  53. clawbc says:

    Eu cred ca atat timp nu tai din alte parti si reusesti sa stangi bani lejer si nu ai altceva mai bun de facut cu banii, e bine sa dai inapoi sa scapi mai usor de credit. Odata scapat de credit, apoi e mai usor de vandut casa in caz de ceva. In 30 de ani se pot intampla multe, iar cand economia nu mai merge, tot aia micii au de suferit. Am patit-o pe pielea mea in 2009, nu am ramas fara job sau ceva, dar aveam o rata la masina de vreo 600 RON, salariul a ramas pe loc, EUR a crescut (dintr-o data mai multi bani pentru vacante sau vacante mai ieftine), benzina si alte chestii s-au scumpit. Dintr-o data rata aia a devenit apasatoare, dar nu mai aveam mult de platit la ea.

  54. bogdan says:

    Raspund inainte de a citi comentariile, asa ca e foarte posibil sa mai fi primit deja ideile astea.
    In vremuri de restriste, cash is king. Vremurile de restriste au o caracteristica clara: apar cand nu te astepti. Vremurile de restriste (pentru ceilalti) aduc si oportunitati. pentru care e bine sa ai cash pe dreapta.
    Asadar, prima mea optiune este economisirea, sau plasarea cash-ului in chestii foarte lichide (daca exista).
    Daca faci rambursari in avans, reduci rezerva de cash si ceea ce castigi este dobanda pe care nu o mai platesti la suma rambursata. Rambursezi, de exemplu, 10,000, la o dobanda de 3% pe an (mai mica poate in cazul tau) inseamna o economie de 300 PE AN. te ajuta economia asta la ceva? aproape sigur NU. Dar cei 10,000 pusi pe dreapta se pot dovedi folositori. Si, la o adica, avandu-I ii poti arunca oricand in credit, daca asta iti doresti.
    Cash-ul iti da mobilitate, confort, liniste si…optiuni. Cu cash pe dreapta altfel iti bagi pula si schimbi job-ul (sau poate chiar decizi sa stai o perioada pe bara), altfel te uiti dupa oportunitati daca piata ti le ofera. Cu cash-ul o intinzi (aproape) oriunde vrei tu, cu casa nu, aia ramane pe loc.

  55. alex.x3s says:

    foarte grea decizia mai ales ca nu dai cifre. compari 2 situatii complet diferite

    Multi au dat exemple din situatia lor personala dar au cam lipsit cifrele
    1.in romania anilor 2006-2008, credit imobiliar cu dobanda de .. cat? 7% in euro in coditiile in care esti platit in lei iar daca te duci cu euro la banca nu-i accepta vor ei la un curs la care sa mai ciupeasca ceva
    2. Uk cu dobanda sub 2%. salariu in MONEDA IN CARE AI CREDITUL

    1-platesti cat mai repede poti ca sa iesi din rahat, expunerea e prea mare
    2-negociezi refinantarea cu dobanda minima pe durata cat mai lunga, un imobiliar sub 2% e cam pomana, si e pacat sa o refuzi

    situatii diferite, solutii diferite

    1 Manowar,
    2 Patrick

    @Mel: economii plus 2% pt mortgage? cumpara! daca ti se pare ca ai luat tzeapa, vinde cosmelia nr 1 tot in bula si achiti o parte din noua achizitie. totul e sa negociezi sub 2% pe o perioada cat mai mare (peste 10 ani), ideal ar fi 1,75% pe 15 ani. salariul sa-l ai in moneda in care platesti creditul (vezi ce-am zis mai sus) si sa-ti permiti noua rata din salariu +/-
    2 cosmelii si doar un ipotecar..cum suna.. cine e chiaburul aici? mai conteaza piata? scade piata, cresc dobanzile (de fapt va fi exact invers) ce luam pe mere dam pe pere
    ar mai fi mult de spus dar o dam in speculatii gen: sa vinzi si sa astepti sa cada piata, sau sa ipotechezi la 2% si sa astepti sa cada piata sau investesti in altceva, si nu sunt chiar cel mai in masura sa dau sfaturi financiare pe sume care te pot ruina.

  56. Laur says:

    @Animaloo: eu personal cred ca un card de cumparaturi se adreseaza fix persoanelor cu 0 cultura financiara. Un card de cumparaturi are un descoperit de maxim 3-6 salarii nete si il folosesti ca sa-ti cumperi chestii utile gen un frigider, o masina de spalat, un aragaz atunci cand se strica.
    Un om normal cu o oarecare cultura financiara stie ca trebuie sa aiba bani deoparte mai mult decat alea 3-6 salarii nete, pentru ca acel card de cumparaturi te ajuta sa-ti schimbi masina de spalat ca sa nu speli de mana, dar nu te ajuta daca ai o carie de rezolvat. Sau alte probleme de sanatate mai nasoale; sau de reparat masina, sau…
    Prin urmare eu nu-i vad utilitatea; as mai zice si care e parerea mea vis-a-vis de cei care isi iau iphone cu un astfel de card, dar declansez un flame si nu are rost.

    Un alt argument in favoarea “scapa de datorii si pune bani deoparte” ar fi ca ai o oarecare independenta, ca poti sa-ti schimbi job-ul sau chiar sa iti permiti sa stai pe bara o perioada. Pe prea multi i-am auzit ca “as pleca de la job-ul asta mizerabil, dar am rate de platit…”.

  57. ivanilici says:

    Aș putea plăti oricând locuința, dar de ce aș face-o? Am făcut prostia de a bloca niște cash și am ratat o minunată oportunitate de investiție. Atât timp cât rata creditului e sub 1/2 din cât câștig în medie pe zi, n-are nici un sens să plătesc. Nici n-o simt.
    Dacă se întâmplă ceva si dobânda crește astfel încât să o simt, plătesc și gata. Până atunci, banii trebuie investiți și rulați de cât mai multe ori. Chiar fiind foarte leneș poți câștiga 15-20% pe an din suma investită. Sigur, când capitalul de lucru e 10k, nu pare prea mult, dar când ai câteva sute de mii, deja devine interesant. După cum merg lucrurile, în toamna viitoare voi ajunge la un milion, mult mai repede decât mi-am închipuit. Sigur, dacă aș fi fost ceva mai chibzuit, aș fi ajuns mai devreme la pragul ăsta.
    Pe de altă parte, vine vremea să o las mai moale cu munca: copilul contează mult mai mult și merită să fie ajutat să aibă o viziune cât mai largă asupra lumii, iar asta se face călătorind. Sigur, îmi permit s-o cresc în condiții mult mai bune decât cele în care am crescut eu, dar cred că e important să vadă că există și o altă realitate, a celor care nu-s la fel de norocoși ca odrasla mea. Nu vreau să crească cu mentalitate “mi se cuvine”.

  58. Laur says:

    Vei mai castiga 2 rate pe zi daca vine o eventuala criza?

    Ca eu zic ca e mai sanatos sa platesti anticipat daca poti sa achiti rata pe un an din munca pe 2 saptamani si sa achiti tot creditul in cateva luni, iar in caz de criza sa te doara la bascheti. Vorba aia, nu se stie daca nu ajungi sa candidezi pentru un job de pus conserve la raft la Mega, si parca e mai confortabil sa faci asta fara sa ai datorii. Ca la noi, daca ramai fara bani, poti sa pierzi si casa si sa mai ramai si cu datorii. Si atunci te zgarii pe ochi ca n-ai platit-o atunci cand rata era cat banii de seminte.

  59. Nemessis says:

    De ce sa platesti un credit cat mai repede? In Romania banca te obliga sa iti faci asigurare pentru creditul bancar pentru ca in cazul in care patesti ceva apartamentul sa ramana nevestei/copilului. Ti se poate ivi o sansa: sa iti faci o firma, sa iti iei o masina f buna dar ieftina si sa descoperi ca nu ai destui bani pentru ca i-ai investit intr-o casa care poate s-a devalorizat.
    Foarte multi se gandesc ca daca au un apartament sau o casa “au bani”. Situatia devine comica atunci cand au nevoie de bani si nu au un cumparator pentru acel bun.
    Bani in banca => dobanda lunara + capitalizare si cam aia e. Dobanda o recomand lunara ca poate sa apara o urgenta si astfel ti se rupe cand scoti banii.
    Bani cash cand apare criza dupa colt vezi Grecia(https://www.cotidianul.ro/bancile-din-grecia-primesc-urgent-fonduri-pentru-recapitalizare/). Degeaba ai 1 mil de coco daca scoti 60/zi 🙁
    In RO doar 100k euro sunt garantati de catre banci, daca ai un milion si banca da faliment… adio bani. Sunt convins ca exista si in UK o limita.
    Nu te focusa pe bani/plata casa, ai timp dupa 50-60 de ani sa te gandesti la asta.

  60. schipix says:

    Meanwhile in Germany: Împrumuți 1000 de coco și dai înapoi 972 ?

  61. mel says:

    @Alex – merci de raspuns. Ce am actual nu vand pentru ca intretinere apartamentului e >50 euro/luna. Poate sta si gol, daca am chef sa hoinaresc prin lume maine.
    Un lucru care nu s-a mentionat e ca, pe langa ipoteca mai ai si cheltuielile cu locuitul, care la casa pot fi simtitoare, mai ales iarna.
    Cat despre card de credit, eu mi-am facut strict pentru flexibilitate – inchiriat masini sau hoteluri, sa-mi creasca cota de bun platitor in caz de credit si pt puncte miles. Ca sa nu trebuiasca sa ma gandesc la achitat, am pus pe automat. Trebuie doar sa tin in contul curent suficient cat sa acopere cardul. Ceea ce nu e greu, pentru ca il folosesc normal, ca pe cardul de debit. No big change.

  62. White Chocolate says:

    Aaaah… ma copiii mosului, azi am avut un curs de WebAPIs mult BS – trainerii erau din UK, o zi mai usoara asa ca inainte sa ma duc la tenis am citeva intrebari pentru voi…toata lumea vorbeste pe aici de case si credite si rate lunare…

    – credeti ca “cacapitalismul” de acum din Occident o sa bata curba Kondratieff? Adica no recessions de acum inainte? Asa zicea si Stalin…
    http://www.kondratieffwavecycle.com/
    – ati auzit de termenul jubilee? La computere s-ar traduce prin reset…
    – cind credeti ca vine criza, cit mai este pina vine? Ultima a fost in 2008, deci my educated guess based on internet study is late 2019 or 2020, numai bine la al doilea mandat a lui Trump..
    – cam cum credeti ca vor evolua preturile caselor in “Occident” cind criza va lovi, tinind cont ca “the cost of money” is near zero… deci cum o sa dea CBs (central banks) o erectie economiei mondiale dupa ce a ejaculat (i.e. consumatorii au obosit ¯\_(ツ)_/) in recesiune…
    – cam cit de afectata va fi industria de IT in care lucram majoritatea?

    Some small hint/link de citit pentru interesati…
    https://www.guggenheiminvestments.com/perspectives/macroeconomic-research/forecasting-the-next-recession

    Si un update, acum baietii zic ca o sa fie in 2020, in light of Trump’s latest stimulus…

    https://www.guggenheiminvestments.com/perspectives/macroeconomic-research/updating-our-outlook-for-recession-timing

    Nu vreau sa supar pe nimeni, dar est-europenii (si romanii) au mentalitate de sclavi… masina, casa (25-30 de ani sclavie), frigider plin. That’s it…I’m homeless BTW..

    P.S. White man can jump !
    https://www.youtube.com/watch?v=ZsPsKLjw-SI

    P.P.S Daca vreunul dintre voi are cam 5,000,000 (USD, EUR, CHF, CAD, GBP) dupa ce-si vinde real-estate(s) puteti sa-i plasati cu ei… Eu n-am inca ¯\_(ツ)_/

    The name of the game for retirement is Portugal… am fost si imi place, mai am citiva ani de rezistat in lagarul de munca, si cred ca acolo it’s going to be for me… Cascais/Estoril.

  63. Manowar says:

    – cind credeti ca vine criza, cit mai este pina vine? Ultima a fost in 2008, deci my educated guess based on internet study is late 2019 or 2020, numai bine la al doilea mandat a lui Trump..

    Dracu’ stie. Eu o asteptam in 2015. Calculele mele aia aratau (si-am scris atunci despre asta, mai incasez inca mistouri pe tema, desi una din chestii s-a intamplat: petrolul) De-atunci ma astept sa vina in orice moment, dar…a cam intarziat.

    Sunt curios si eu de ce vor face maimutele dupa coispe runde de QE si rates care-s deja spre 0. Din pacate, fiind pe ultima suta de metri, nici in bonds/stocks nu am incredere.

    Nu vreau sa supar pe nimeni, dar est-europenii (si romanii) au mentalitate de sclavi… masina, casa (25-30 de ani sclavie), frigider plin. That’s it…I’m homeless BTW..

    Da si nu.

    Da, creditul pe hartie ti-l faci pe 25-30 de ani. Dar nu astepti atat sa-l achiti – in mod normal te bagi cand calculezi vreo 5 ani.

    Si, desi inteleg eu ce zici tu acolo, sincer, critica aia la adresa est-europenilor e o tampenie. Da, EE se chinuie sa isi ia case. Si uneori mai iau si tepe. Dar, pana una-alta, in 2008-2009 cati ai vazut homeless in Romania si cati in Vest? Gen…ok, or fi ei prosti cand tuturor le merge bine. Dar cand le merge prost tututor, cui ii merge mai bine?

    Iti dau eu raspunsul: alora care nu au de platit si chirie.

    Altfel, normal, toti am vrea sa ne intoarcem in timp prin 2007, sa ne vindem casele, sa tinem de bani doi ani si sa cumparam btc, dupa care sa-i vindem in Noiembrie 2017 🙂

    Plm, sunt homelesi si homelesi.

    Eu unul incerc s-o ard balansat, cu overpyaments la casa, dar si cu bani in cont. Astept sa bubuie bulele, dar … deja astept de trei ani si nu prea se grabesc. E ca la gagici: nici nu stii ce-i mai rau, ca stii ca-i vine ciclul sau ca te asteptai sa-i vina si n-a mai venit.

    Altfel, daca vine in 2020, n-are decat. Desi eu chiar nu vad cum o mai tin astia doi ani, ca deja pute tot pestele de ani de zile. P-aici poate urgenteaza brexitul treaba. Poate.

    Ramane sa ma bat singur pe spate ca, ok, vine ce vine, dar pana una-alta sunt platit in lire si am creditul in lire. Macar atat.

    Mai scriu din cand in cand pe tema, dar rar, ca nu am detectat mare interes pe subiect.

  64. Sfântu Dracu says:

    Altfel, normal, toti am vrea sa ne intoarcem in timp prin 2007, sa ne vindem casele, sa tinem de bani doi ani si sa cumparam btc, dupa care sa-i vindem in Noiembrie 2017

    Chiar așa departe nu am gândit.
    Dar în 2008 am vrut să vând prima coșmelie și să mă mut iar cu chirie.
    Aș fi rămas cu 100k franci elvețieni care ar fi devenit puțin mai târziu aproape 100k €. (Bine, nu speram chiar la atât, dar am avut o presimțire, de aia am luat credit în lei și nu în franci. Deși cu franci primeam mai mulți bani și luam o cocioabă mai spațioasă.)
    Făcuți doar cu 6000 lei, că atât am dat avans când am luat-o.
    Dar nu a vrut madam. Futu-i.

  65. xxxx says:

    Prima casa, credit luat acum 6 ani, 57kEUR, dobanda pe la ~3% pa (EURIBOR variabil). Costul total e undeva la 100 kEUR, deci 43k dobanda.

    Am facut un calcul ieri, in 6 ani am rambursat ~8k din principal si am platit 15k dobanda. Proper fucked, dar am preferat sa construiesc un safety net in loc sa blochez banii intr-un bloc comunist.

    Daca rambursez acum 10k, salvez 10k de dobanda. La 20k rambursati salvez 17k dobanda. La 30k, salvez 21k.

    Cea mai buna optiune acum e sa rambursez 20 – 25k pentru un RoI de 87% – 79%.

    Cateva consideratii:
    – daca alegeam sa rambursez in loc sa strang bani, acum traiam tot in Romania. Costul de oportunitate ar fi fost de 40kish pe an acum, nu mai zic peste 5 ani.
    – acum pot sa platesc aia 20 – 25k si sa-mi ramana suficient cat sa traiesc minim 2 ani fara job, intr-o tara cu un cost de viata ridicat. Fara safety net as fi preferat sa inghit dobanda.