WWLJD

(L for linux)

Stau si tai zilele din calendar, ca la puscarie. Inca 7 luni. Inca 7 luni pana ma pot duce acasa. O luna pana expira contractu’ initial. Inca 6 luni pe care ar trebui sa-l prelungeasca ghertoii astia. Si apoi…liber. Nu stiu daca l-ar mai prelungi ei si dupa alea 6 luni. Dar ce stiu e ca nu prea l-as mai prelungi eu.

Fiecare zi e ceva de genu’ struggle. Sa nu-i bat. Sa nu-i pocnesc. Niciodata nu am patit asa ceva. Am mai avut joburi tembele. Am mai lucrat cu idioti. Am mai avut de-a face cu cerinte cretine. Dar niciodata cu genul asta de naparci proaste. Serios, in jumatate din timpu’ in care deschid astia gura simt nevoia sa le fut un genunchi in incisivi – macar sa-i aud fluierand cand mai vorbesc. Si asta-i in fiecare zi. Nu-i ca am de facut prea multa munca. In fact, nu fac mai nimic. Unde mi se pareau joburile mai naspa in trecut erau de-alea cu prea multa munca sau cu prea multa tampita. Aici nu. Aici e cu multe vorbe mari si goale. Cu intalniri inutile. Cu targeturi imposibile – si stiu toti ca-s imposibile, asa ca they’re just kicking the can down the street. Stiu si ei ca nu se va rezolva nimic. Asa ca tot muta taskurile dintr-un sprint in altu’ (fmm agile). Dar pentru asta, heeeei, trebuie meetings si discutii interminabile.

Ma rog, nu vreau sa plictisesc pe nimeni pe tema asta. Cert e ca n-o sa-mi lipseasca jobul asta.

Dar.

Dar faza este ca ma uitam recent la bani. Ba, eu ce-am facut, am economisit ceva sau am supt pula de cand sunt aici? Ca parca-parca nu se vede diferenta.

Am descoperit un screenshot pus pe-aici pe blog (ce bine-i sa fii cocalar), ca nu mai stiam cati bani aveam cand am plecat de-acasa. Si, ma rog, pe scurt, ca sa n-o lungim prea mult, ar fi vreo 20k pusi la ciorap. In 5 luni. Cam 4k/luna. Slab. Slab de tot pentru contracting. Dar nu-i chiar rau. Ar fi fost mai mult, da’ plm, concediile nu s-au platit singure, biletele de avion pentru ai mei (si iesirile si restu’) nu s-au platit singure, nimic nu s-a platit asa, de la sine. Deci nu chiar groaznic. Acum, ca am cam terminat cu cheltuielile de genul ala, ca nu mai vin vacante fortate (#muie #craciun #revelion), ar trebui sa pot strange ceva mai multi bani. Cu putin noroc, o sa pot pune la ciorap cam 5k pe luna. Mi-am propus un target de-ala cuminte – gen in astea 7 luni ramase sa pun vreo 30k la ciorap. Ma-ntreb daca-l ratez si pe-asta.

Chestia e ca…bag pula, vreau acasa.

Serios. Cand am venit incoace chiar uitasem cat de mult urasc Londra. E ca atunci cand esti nefutut de 3 saptamani, deja ti se par sexy si randunicile. Asa c-o suni pe fosta aia si te duci s-o futi. Si-o futi, dar..10 minutes later, iti amintesti de ce-i fosta. Pentru ca doamne-fereste, ce fiinta jalnica e… Cam asa a fost si cu mine si Londra. Am uitat. Uitasem cat de bleaaaaahhhhhhh e sa traiesti in orasul asta.

Asa ca ma gandesc sa-mi iau satra de romulan si sa ne caram inapoi acasa.

E si naspa pe de-o parte. Pentru ca nu voi pupa eu p-acolo bani ca aici. Nici n-o sa visez acolo la economisit 4-5k/luna. Acolo o sa fie un miracol daca o sa obtin un salariu de 4k lol. Desi, cine stie, poate pup si-acolo ceva contract (ma cauta un baiat cu 500 pe zi in Birmingham fix cand incepusem sa iau bani aici, fmm cu timingul pizdii ma-tii de bou)

…dar altfel, treaba o sa fie probabil foarte diferita. Mai ales la bani. Gen in loc sa-mi ramana 4-5k/luna, o sa-mi ramana probabil 2k. Hai 2.5k, daca am noroc. Ca, deh, mortgage-ul scade, boracu’ nu mai merge la gradinita…de-astea.

M-am intalnit cu Patrick si sotia lui prin weekend si discutam de chestia asta (ei inca-si cauta o casa, pula mea). Asta-i destul de fixat pe ramas in Londra si-mi zicea si mie ca ar trebui sa raman. Acum, cat sunt “tanar” (mai sunt eu tanar o pula, dar sarim peste). Acum, ba, cat faci bani, arde-o pe-aici pe contracte, aduna banii, herpaderp. Si-ntr-un fel are dreptate. Poate ar trebui sa fac asta. Pentru ca aici, in jegul asta de Londra…sunt contracte. Sunt bani. P-aici nu-i ceva iesit din comun sa iei 6 cifre pe an. Pe la mine pe-acasa e cam foarte iesit din comun sa iei si 50k lol.

Dar … banii astia vin si ei cu niste costuri.

Stai cu chirie (daca nu cumva cumperi pe-aici). Si nimeni nu baga banii pentru a face o locuinta frumoasa ca s-o inchirieze. Nu stau intr-o vagauna sau ceva, da’ nici nu as lauda neaparat locuinta (#burghez). Stai in trafic sau mergi cu metroul. Am mers 16 statii pentru a ne intalni cu Patrick in pula mea. Cu schimbat de metrou, cu pula-n pizda. Si te poti plimba 3 ore fara sa gasesti un loc decent unde sa ceri o cafea si sa-ti aprinzi o tigara. Si-i inghesuiala. Si sirene noaptea. Si scoli de cacat. Si colegi de scoala si mai de cacat pentru junior. Ma credeti daca va spun ca-i singurul copil de-acolo care-i frumos? Ca restu’ sunt niste hidosi sinistri? (si nu, nu-i treaba aia cu “e al meu, mi se pare mie frumos” – chiar este frumos) Si pula mea-uri de-astea.

…sau cumperi o casa. Cum se pregateste Patrick sa faca acum. Dar, cumva, mi se pare mie misiune imposibila sa faci asta – adica sa gasesti o locuinta frumoasa in Londra. Nu la banii mei, oricum. Gasesti chestii la 400-500k, da’ nu vor fi frumoase. Garantat 100%. Cel mult vor fi mediocre – gen mai au mult de munca pentru a ajunge la stadiul celei pe care-am cumparat-o dincolo. In situatia asta-i Patrick acum, ca se intreba daca sa cumpere o chestie de vreo 450k – da’ mai trebuie sa bage vreo 60k in renovare acolo, lol. Si nu stiu cum se descurca el cu chestiile astea – mental, asa. Pentru ca mie mi se pare ca vorbim de o suma cam imensa. Adica, 450k pe casa, mai dai probabil vreo 10k (nu mai stiu cat) pe stamp duty, mai dai vreo 2k pe avocati, mai bagi 60k in renovare – care se transforma in 70k foarte usor, mai pula mea…si ajungi la 550k scurt si la obiect. Si dupa ce-ai platit toate alea si ai dat avans 100k (stransi in niste ani, nu chiar peste noapte)…ai o datorie de 450k lol. Plus dobanda. For real, nigga?

Si-mi zicea Patrick c-as putea vinde casa de-acolo, sa cumpar aici. As putea. Nu-i vorba, chiar n-ar fi mare branza. As plati mai putin decat dau pe chirie. Da’ nu gasesc nimic decent. Doar parnai jegoase. Si alea ultra overpriced. Si nu-nteleg cu ce ma aleg daca fac asta.

Sigur, aici poti economi 5k/luna, no stress. Dincolo doar 2k. Da’ e o diferenta de 3000 pe luna in pula mea. 36,000 pe an. La ce bun sa strangi 36k/an in plus, daca aici ai o datorie de 450k? Inseamna ca efectiv toate economiile tale se vor duce la banca pe urmatorii 12 ani si jumatate. 12 ani si jumatate doar ca sa iesi “pe zero”? Pula mea, for real? Dupa 50 de ani, in cazul meu?

Da, stiu, nu trebuie sa faci overpayments, poti s-o lasi asa, cu datorie la banca, sa platesti strict rata lunara si nimic in plus, sa achiti casa in 30 de ani sau whatever, cand rata aia lunara reprezinta cel mult banii de tigari. Dar, dintr-un motiv sau altul, eu nu pot face asta. Nu stiu ce-i in neregula cu mine (daca e ceva in neregula cu mine la capitolul asta), dar nu ma vad facand asa ceva. Nu ma vad “ignorand” ca mai am sute de mii de dat. Nu ma vad dormind prea relaxat asa.

Mintea-mi spune ca ar trebui sa mai stau un an (un an incepand din August) pe-aici. Cat sa strang toti banii de mortgage, sa achit casa in 2020. E cumva logic.

Restu’ chestiilor (nu vreau s-o dau in “inima” si alte chestii emo) imi spun sa-mi fac bagajele in August si sa ma duc acasa, ca banii nu pot compensa pentru tot. Pentru ca vreau sa am iarasi libertatea aia pe care-am avut-o din 2015 pana-n 2017 – cand ma durea-n pula daca eram dat afara pe loc. Cand puteam foarte frumos sa scot pula in mijlocu’ sedintei si sa-i invit sa mi-o ia in falci nitel. Si la stadiul ala vreau sa ajung iarasi. Sa pot refuza un job, sa pot refuza banii, sa pot sa stau cu durere-n pula de absolut orice. Gen, da, imi raman doar 2k/luna, da’ de banii aia ma doare fix in pula de orice. C-o fi, c-o plezni, nu-i problema mea. Imi ofera unul un job mai bine platit, da’ la juma’ de ora distanta? Sa-i spun ca ma pis pe jobul lui, sa se mute mai aproape de mine. Treburi de-astea.

Nu stiu ce (o) sa fac. Nu am idee. Stiu, logic ar fi sa mai stau aici (in Londra, adica, nu la jobul asta) pana-n 2020. Sa adun frumos banii de casa si sa le dau cu /bafta alora de la banca. Aia ar fi logic. Dar nu-i de mine viata in organizatii mari/corporatii. Cred ca n-a fost niciodata. Si cred c-am ajuns la varsta la care incep sa fiu prea obosit si prea plictisit pentru a mai mima interesul. Cred ca-s la varsta la care m-as simti mai bine cu mine la un job pe care sa-l fac cu ceva placere, nu sa vin ca aici intrebandu-ma dimineata “azi oare cate articole si comentarii mai bag pe opencube in timp ce mimez munca, ca oricum nu fac nimic?”.

Il admir sincer pe Patrick pentru ca poate face chestiile astea. Pe mine m-ar stresa pana as turba cacaturile astea. M-ar umple de draci sa mai fut inca 3 ani (cum am futut in trecut, cand cautam o locuinta in Londra). Si m-ar umple de draci si de…toate alea sa stiu ca ma culc seara cu o datorie de fucking juma’ de milion de lire. Nu ma vad facand asta. Hai, la casa asta, am zis ca meeeh, vreo 200k datorie (pe la inceput) nu-i mare branza, ma descurc eu cumva. Dar 500k? Daaaaa-te-n pula mea. Nu stiu cum fac restul oamenilor chestia asta, pentru ca eu nu vreau sa trec prin asa ceva. E prea mult pentru nivelul meu de #nascutsarac

Ce sa fac…ce pula mea sa fac…

Daca ai chef sa-mi dai o cafea, o poti face aici

31 Responses to “WWLJD”

  1. animaloo says:

    avantaj ca lucreaza si doamna. Eu abia am pus undeva la 2k/luna

  2. ioexist says:

    pleaca
    pleaca pana nu e prea tarziu, pana nu devii parte din problema la corporatii

    am ajuns de la gandul demisiei in fiecare zi la doar de 2 3 pe luna.
    in viitor o sa ma gandesc sa-i fur in masele doar de 2 ori pe an si dupa aia deloc.
    o sa inceapa sa-mi placa sa vorbesc despre munca.

    scapa cat mai poti

  3. Manowar says:

    scapa cat mai poti

    Ce inseamna asta?

    Adica, in ce sens “cat mai poti”? Ce s-ar putea intampla care sa ma faca sa nu mai pot?

    pana nu devii parte din problema la corporatii

    Deja sunt. Doar ca asta nu-i o corporatie.

  4. LamaLuiOcam says:

    Conteaza asa mult cat de mare e datoria la banca? Daca ai destul equity in casa aia poti sa faci un downsizing sau sa te muti la dracu in praznic oricand. O vinzi, platesti principalul si pe a doua o iei cu banii jos. Un alt punct de vedere e chiar daca o platesti integral, o sa vrei sa te opresti din munca? Eu zic ca probabil nu, intotdeauna mai e ceva de facut (sa cumperi un buy to let, sa strangi bani pentru facultatea juniorului etc). Propietar sau nu ramai tot un 9-5 slave. Asa ca unde e graba? Vrei sa poti sa iti dai demisia oricand, fa-ti un buffer de economii. Ti-e frica ca iti lasi familia pe drumuri daca dai coltzu sau te imbolnavesti grav, fa-ti asigurare de viata.

  5. Manowar says:

    Conteaza asa mult cat de mare e datoria la banca?

    Da, conteaza.

    Pentru ca tu ai “acum” (sa zicem) 450k de plata, cu o dobanda de 2%. Fixed pe 3 ani, sa zicem. Bun, si in trei ani, realist vorbind, cat poti plati? 90k din principal? OK, mai ai 360k de plata. Si te trezesti cu dobanzi spre 10% brusc si/sau (mai rau la “si”) cu recesiune, pula job, un salariu pe familie (posibil zero o perioada), treburi de-astea. Chestii pe care le-am vazut.

    Da, conteaza foarte mult daca ai dobanda de 10% la 50k pe 28 de ani sau daca ai 10% la 360k pe 27 de ani. Ca pe prima o platesti si din salariul minim (eventual din ajutorul de somaj). Pe-a doua nu.

    O vinzi, platesti principalul

    Google negative equity. In caz de recesiune/crash, o vinzi de-o sa te usture curul.

    , o sa vrei sa te opresti din munca? Eu zic ca probabil nu, intotdeauna mai e ceva de facut (sa cumperi un buy to let, sa strangi bani pentru facultatea juniorului etc)

    Da, numai ca pentru un BTL (sa dau avansul si sa se cam plateasca singura – cel putin in mare parte – pana se face mare boracul) tre’ sa dau gen 40k. Pentru facultatea lui – DACA am chef sa platesc eu, ca exista si student loans – gen 30k. OK, aia-s 70k. Ii strang in 3 ani fara efort. Aia, repet, DACA ai chef sa-i platesti tu facultatea si nu-l lasi sa si-o plateasca singur.

    Propietar sau nu ramai tot un 9-5 slave.

    Aia e, ca nu ramai “tot un 9-5 slave”.

    Coaie, cand tu nu ai de platit chirie/rata, cheltuielile lunare se reduc foarte mult. Cand cheltuielile lunare se reduc atat de mult, iti permiti sa iei joburi mai prost platite. Uite, la mine e chiria 1500 aici. 1500 dati din net. Ia zi-mi, pe un salariu lunar cu 1500 de lire mai mic (net!), nu cumva in loc sa fii slave esti tratat ca un rege, gen “aoleu, sa nu-l suparam p-ala, ca daca pleaca nu mai gasim vreodata altul”?

    Nu cumva iti permiti sa iei orice job, sa nu te intereseze banii, ci ce tehnologii inveti sau daca-ti place ce faci?

    Ia mai gandeste-te…

  6. Rads says:

    Pe la mine pe-acasa e cam foarte iesit din comun sa iei si 50k lol.

    Tin sa te anunt ca de cand ai plecat din zona, s-au schimbat lucrurile. Ce era acum un an pe la 40-45k se cauta acum la 55k-60k. Creste Birminghamul, se entuziasmeaza baietii acum ca au inceput sa termine de construit cladiri noi prin centru #redevelopment.

  7. RV says:

    Cred că ioexist se referea la indoctrinare, și sugera să pleci înainte să te indobitoceasca și, eventual, să înceapă să-ți și placă.

    E și cazul meu. Vreau să plec de la ăștia și să îmi relochez firma in Olanda. Teoretic pe termen lung ar fi mai bine financiar, dar practic o să sug pula la început. Și să sug pula după ce vin din Polonia unde am mașină de firmă, antrenor personal, 3 mese la restaurant și o grămadă de bani nu îmi foarte convine.

    Pe de altă parte, încep să mă apropii de 25 și mă gândesc zilnic să plec, nu sunt deloc pe aceeași lungime de undă cu mgmt-ul.

    La un calcul destul de exact, n-ar fi mare filosofie să scot cel puțin 100k pe an în Olanda după 2 ani de pătruns pe piață.

    Și… Nu știu. Nu știu dacă aș da cioara din mână pe rața de pe gard. Mi-am zis de 3 ori că o să stau aici să mă bucur de viața frumoasa, să arunc un 25k pe o motocicletă și yolo.

    Dar în același timp știu că o să îmi pară rău că nu m-am apucat de proiectul din Olanda mai devreme.

    In cazul tău, du-te și fii fericit acasă. Ai muncit și te-ai prostituat (cum facem toți, de altfel) destul, ar trebui să te bucuri de viață și de familie acum. Dă-i în pulă de bani, că dacă e ceva problemă oricum ești pe pula ta cu munca (adică bun, calificat, etc) și în 2 zile te-ai mutat în Londra.. Futere asta mentală ne afectează tare.

    P. S. – sunt ceva developeri web pe aici? Vreau să construiesc un web configurator grafic, eventual și 2 app-uri de android/ios cu același scop. E nevoie de integrare cu platformă de eCommerce. Știu exact ce am nevoie, deci nu o să fie cu vorbărie până la infinit.

  8. Orbu says:

    Alternativa e sa bagi fie tren, fie avioane si proiect in parte remote. Tot cu compromis, tot cu capră și varză, cu platit din timpul tau, da’ po’ să mai tragi cateva lopeti de bani inspre tine.

  9. Mike says:

    Boss, hotaraste-te ori esti contractor ori ba ? Si cu pula-n cur si cu sacii in caruta nu prea merge. Vrei familie, sa futi nevasta regulat, sa ai grija de copii iti iei casa si job-ul mediocru prin zona. Vrei bani, atunci stai cu bagajul la usa, gasesti oferta mai buna, maine ai plecat. Sa-ti dau eu exemplu de joburi de contractori in oil&gas, reprezentanti GE , Siemens, Alstom etc specialisti turbine, compresoare etc. Interventie de 2 saptamani in Nigeria offshore, pe urma commissioning Iraq onshore o luna, alta interventie in Brazilia FPSO o saptamana si asa mai departe. Viata de viata , bani gramada daca-ti place sa te futi cu avioanele non stop, salarii babane , firma ia cel putin cateva mii de euro pe zi , reprezentantul cred ca ramane si el cu cateva sute daca nu mai mult.

  10. Deria says:

    @Mano, eu nu inteleg un lucru.

    Daca acest gigant unde lucrezi tu acum este subminat de incompetenta, precum descrii, cum de mai exista pe piata?

  11. Manowar says:

    Pe banii prostilor care platesc taxe.

    In Romania cum de mai exista ministerul apararii? Cand plm a reusit Romania sa se apere?

    Smenuri si sifonari. Ca peste tot.

  12. clawbc says:

    Muta-te acasa si ia un job remote. Uite aici: https://remoteok.io/. Trebuie sa se mai dezvolte si alte zone din UK ala, nu tot sa fie in Londra.

    Asta-i visul meu la un moment dat, sa lucrez remote de undeva unde costul vietii nu e asa mare (si vremea mai buna). Ca asa, la ce viseaza doamna (apartament de 4 camere in zona centrala) cred ca si pe mie ma paste 500k-1000k de dat pe locuinta. #nascutsarac

  13. Manowar says:

    Cred că ioexist se referea la indoctrinare, și sugera să pleci înainte să te indobitoceasca și, eventual, să înceapă să-ți și placă.

    Imposibil. Sunt complet imun la spalarea pe creier.

    Alternativa e sa bagi fie tren, fie avioane si proiect in parte remote. Tot cu compromis, tot cu capră și varză, cu platit din timpul tau, da’ po’ să mai tragi cateva lopeti de bani inspre tine.

    Faza e ca pur si simplu nu-mi pasa de bani atat de mult.

    Muta-te acasa si ia un job remote.

    Aia faceam inainte. Da’ nu prea imi place cum se strangeau banii pentru mortgage. Acum, dupa anul asta de contracting, ma gandesc ca ar trebui sa am bani de dat mai gramada, asa, cand expira perioada de dobanda fixa…si nu crap daca am de platit o rata la misto pe-acolo.

    Dar da, cred ca aia o sa fac. Doar ca-s bani putini (in comparatie cu ce iau acum). Ma gandesc ca de la un punct incolo, nu mai conteaza cati bani faci.

    Ca asa, la ce viseaza doamna (apartament de 4 camere in zona centrala) cred ca si pe mie ma paste 500k-1000k de dat pe locuinta. #nascutsarac

    Ba, eu pur si simplu nu vreau.

    De permis, ne-am permite – sigur, cu o rata ceva mai mare, gen 1500 pe luna, da’ pula mea, 1500 nu-nseamna asa de mult daca iei 600 pe zi.

    Da’ problema e ca nu putem gasi ceva decent. E (aproape?) imposibil. Cand gasesti ceva, ori e o locuinta mica (plm, pretul terenului in Londra), ori e intr-o zona unde-s mai multi criminali decat oameni fara “cazier”, ori e-n pula cu cerbul fata de scoli (si conteaza cand ai boraci), ori e-n pula cu cerbul fata de ORICE (ca exista si zone in care n-ai metrou/drumuri decente; genu’ ala de labirint de 30 de mile la ora), ori e ultra distrusa locuinta, ori e flat, nu house (si sa dea pula bani ca sa stea la bloc), ori vine cu un floorplan de fugi urland (gen wc-ul intr-o camera || (perete) || chiuveta si cada/dusul in alta camera), ca asa se facea pe vremuri. Sau cu dormitoarele la etaj si baia la parter (pentru ca fix aia vrei, sa alergi pe scari noaptea cand esti adormit). Sau n-are curte. Sau n-are drive. Sau nu le are pe ambele. Sau pula mea…

  14. Mikimoto says:

    Banii mai multi sunt aparent ceva bun, dar daca munca -sau mai precis lipsa de activitate- devine tortura, ai mare grija cu depresia… Nici nu stii cat de repede poti aluneca pe tobogan.

  15. Orbu says:

    Faza e ca pur si simplu nu-mi pasa de bani atat de mult.

    Daca poti, de ce nu. Eu, daca nu mi-ar pasa atat de mult de bani, nu as mai munci pentru nimeni. As cultiva pamant, creste legume, m-as ocupa de tot felul de softuri care-mi traznesc prin cap. Pula mea-uri din astea. Dar de fiecare data in care incerc sa pun la cale un plan fezabil iese ca mai trebuie sa muncesc macar un pic, macar o perioada pentru altii.
    Asa ca daca tot tre’ sa stau cu mainile in cacat, mi-e tot una daca bag si capul, ca sa fie mai cu spor .

  16. ioexist says:

    @manowar
    cat mai poti=> pana nu devii prea dependent de cei 4-5k puse deoparte pe luna. Pana exceptiile cu concediile si platit vizitele parintilor raman doar exceptii
    Pana banii pusi deoparte nu ajung bani de cheltuieli IMPORTANTE get: golf, curs de calarie pt copil, curs de vioara(plm poate o sa cante la corzi in timp ce calareste)

    Sa nu mai poti inseamna: imi e mai simplu sa fut buha in sedinte cu imbecili si seara sa joc golf cu prietenii.

  17. schipix says:

    Pe banii prostilor care platesc taxe.

    Asta ar fi o explicatie, dar cand si la privat se intampla acelasi lucru…eu chiar nu stiu cum mai rezista unii pe piata.

  18. super_fotbal says:

    Eu as trage acum cat stiu ca se mai poate. E totusi un an, nu zece. Pe urma sa nu ai surpriza ca vei face mai putin decat anticipezi si o revenire in londra sau oricice alta vagauna sa nu fie prea usoara. Nu sunt semne ca urmeaza vreun concurs de care da salariu mai mare in urmatorii o suta de ani.
    Pe tine sincer te fute mintea, nu altceva, adica nu e chiar asa de naspa situatia ta. Eu tot zic sa nu mai visati munca si chestii ca nu mai doare pe nimeni in cur de munca.

  19. Johnny says:

    Parca vad ca după ce te muți acasă te plângi că te plictisești, ai devenit antisocial, te deprofesionalizezi, te-ai îngrășat ?. Io zic ca un an trece repede, mai profita daca e de ce are Londra de oferit – teatre, British Museum, o vibrantă atmosfera multiculturală ?

  20. Rnx says:

    Poti sa mai stai un an, rezolvi casa si gata. Te apuci de crescut “ornitorinci pentru fildes” dupa.
    Invers, ramai cu datoria si poate iti va fi mai greu mental sa te intorci, daca mai vrei?

  21. gabi says:

    Dacă te uiți în jur vezi că vin vremuri tare imprevizibile și mai degrabă sunt șanse să fie mai rău decât să fie mai bine. Iar dacă poți să faci bani.. bagă tare (nu mult, ci cât să ajungi să poți sta mai liniștit.. o să îți dai seama singur de asta).Nu cred că sunt vremuri să te înhami la o datorie de 450k.
    Și o să-ți fie mai ușor dacă schimbi un pic abordarea și mental, ca să ajungi la mai multă detașare de toate lucrurile stresante din jur.

  22. Manowar says:

    @manowar
    cat mai poti=> pana nu devii prea dependent de cei 4-5k puse deoparte pe luna. Pana exceptiile cu concediile si platit vizitele parintilor raman doar exceptii

    Inteleg.

    Nu mi se aplica. Mie imi pasa de 4-5k pusi la ciorap strict pentru ca am de achitat casa. Altfel, ma doare-n pula de bani – nu am hobbies scumpe.

    Pana banii pusi deoparte nu ajung bani de cheltuieli IMPORTANTE get: golf, curs de calarie pt copil, curs de vioara(plm poate o sa cante la corzi in timp ce calareste)

    Sa fim seriosi. Sunt un om simplu, din popor. Nu halesc eu de-astea.

  23. Klaudiu Boghiu says:

    Aia faceam inainte. Da’ nu prea imi place cum se strangeau banii pentru mortgage. Acum, dupa anul asta de contracting, ma gandesc ca ar trebui sa am bani de dat mai gramada, asa, cand expira perioada de dobanda fixa…si nu crap daca am de platit o rata la misto pe-acolo.

    ” Dar da, cred ca aia o sa fac. Doar ca-s bani putini (in comparatie cu ce iau acum). Ma gandesc ca de la un punct incolo, nu mai conteaza cati bani faci. ”

    Cred ca asta va fi cel mai bine . Nu dau sfaturi, din ce am citit si, am vazut ca ai 38 ani, nu mai esti tanar. ?

  24. . says:

    Citat:
    “…Nu stiu ce (o) sa fac…”

    Păii… știi deja, nu?
    E diferența între “ce vreau să fac” și ce trebuie să fac”.
    🙂

  25. Mel says:

    Și eu am dilema asta, sa schimb confortul pentru bani mai mulți sau nu?
    Pe de o parte ai bani mai mulți, condiții mai bune, pe de alta ai o viața, și e păcat sa o sclavagești, mai ales când timpul trece așa de repede.
    Vezi ce vrea și soția. Când nu mai ești singur, lucrurile capătă o perspectiva aditionala și cateodata paralelă.

  26. Consultantul1 says:

    Eu mă gândesc la bietul grec chiriaș 🙂

  27. Marius says:

    Tu inca gandesti romaneste. Astia nu par asa stresati cand e vorba de cifre asa mari, ba chiar par usor mandrii ca li se aproba de banci si pot sa se laude cu ele.

  28. Mike says:

    Vorba lui Isarescu , dupa ce ti se aproba creditul prima casa si iti intra banii in cont esti in extaz apoi trece ceva timp si platesti ca sclavu rate si dobanzi din ce in ce mai mari ( inflatie ) iti blestemi zilele si injuri bancile

  29. Andu says:

    For what shall it profit a man, if he shall gain the whole world, and lose his own soul?
    Just sayin’…

  30. Manowar says:

    Boss, crestinismul nu ma ajuta in mod deosebit 🙂

    Vorba lui Isarescu , dupa ce ti se aproba creditul prima casa si iti intra banii in cont esti in extaz apoi trece ceva timp si platesti ca sclavu rate si dobanzi din ce in ce mai mari ( inflatie ) iti blestemi zilele si injuri bancile

    Errr, eu nu injur bancile, nu as spune ca platesc ca sclavul, dobanzile sunt din ce in ce mai mici (inflatie) si nu imi blestem zilele.

    Da’ blestem Londra, ce-i drept. Pentru ca pula mea…e Londra. De fapt, problema mai mare e partea din Londra unde am treaba. Ca probabil daca as locui/lucra in una din ultimele doua locuinte in care-am stat inainte de-a pleca din Londra (pe la lebede sau inainte), mi s-ar parea super. Da’ pula mea, nu pot alege eu unde-au sediul aia care vor sa-mi dea mie bani.

  31. Andu says:

    @manowar:
    haha, poți face-abstracție de creștinism.
    cam asta spui în postare: c-ești indecis între-a alege-un mod de viață mai pe stilul tău și-a sta-n Londra pentru a strânge $$$.
    eu aș face compromisul ăsta atâta timp cât nu mă afectează psihic / EMOțional.
    din ce zici, pragul ăla e cam pe punctul de-a fi atins…asta dacă nu cumva-i depășit deja.