Agricultura de subzistenta
Mie-mi place foarte mult cum vin pe la ocazii tot felul de puleti si zbiara de satul romanesc. Ca e de cacat, ca tre’ sa crape.
Si chiar asa e: e de cacat. Da’ aici vom discuta despre partea a doua – mai precis, despre cum nu-i prea bine sa crape. Nici ala romanesc, nici ala englezesc, nici ala somalez.
Stiti cum stau lucrurile daca aveti masina si-ati mers macar o singura data mai mult de 100 km. Va-ntoarceti pe undeva prin 1700 toamna cand intrati in unele localitati. Niste drumuri de-alea desfundate, nici macar pietruite. Campuri mari si frumoase pline de gunoi si chestii uscate, nicidecum de dracu’ stie ce plante dubioase. Un nene pe jumatate beat (si pe cealalta jumatate in coma alcoolica) trage un cal costeliv si rapanos legat la o caruta care sta sa se dezmembreze in mers. Si cate-un dorel care paste vaca. Preferabil pe campul vecinului. Eventual intre doua violuri. Si, vorba lu’ Patrick, daca are noroc, aia pe care-o violeaza nu-i ruda de gradul I cu el.
Si cand te uiti la astia, parca esti in papucii mei cand ma uit la musulmani. Pentru ca singura chestie care-ti trece prin cap e “astia au ramas in urma cu niste secole bune”. Si, evident, se umfla civilizatia-n tine si te gandesti ca herpaderp, astia trebuie sa dispara. De ce? Pentru ca uite, francezii au utilaje, o ard mecanizat, herpaderp.
Toate astea-s bune si frumoase. Pana observi problema.
Sa facem un exercitiu. Ganditi-va la un super/hipermarket relativ cunoscut. Nu, n-o sa ghicesc eu care e, da’ ce va pot spune cu certitudine e ca se da mare cu preturile mici. Le face knockout. E in razboi cu preturile. Herpaderp.
Asa se face ca in fiecare zi mancam rahaturi mai proaste si mai sinistre. Si e chiar bine cand tu cumperi carne de vaca si e de fapt de cal. E bine pentru ca, imediat ce incepe un alt razboi cu preturile, e foarte-foarte posibil (ba chiar probabil) sa afli ca pe vremuri, calul ala latra. Iar la urmatorul razboi cu preturile o sa va traumatizati copiii cand le veti da sa pape antricot de Jerry. Chit-chit.
Pe-aici sunt la ordinea zilei scandalurile astea de bulangii. Tesco recunoaste ca…pula mea, carne de cal. Aldi recunoaste ca…pula calului, carne de pula mea. Si tot asa. Iei carne tocata din magazin? Stai linistit, ca-l stii tu pe baiatu’ care vinde, iti da de-aia buna. De Tom, ca a fost cerere prea mare de Jerry, gen. Miau. A, pe ambalaj o sa scrie probabil ca-i vaca.
Si-n orice supermarket intri aici, de la Tesco la Asda si Sainsbury’s (plm, n-am Waitrose sau Morrison sau altele in zona), o sa descoperi fix aceleasi jeguri mizerabile: helping local farmers, working with local farmers, herpafuckingderp. Si o poza cu cate un manechin care-ar trebui sa fie fermier – si de obicei are si-un copil de-ala blond (neaparat, sa para mai angelic, asa), care vrea si el sa fie fermier cand se face mare. “Ca tata”. Aawwwwghhh.
Si stai si te intrebi, bai, in pula mea, daca stau lucrurile chiar asa, cum dracu’ de-s vesnic proteste ale fermierilor, ca subventii, ca pretul laptelui, ca pula mea? Si raspunsu’ ne vine de la Alex. Cica are asta ceva ruda (sau un prieten de-al lui) care creste vaci. Si s-a trezit ca vin puletii aia cu laptele dorna sa-i cumpere tot laptele. Gen, inainte sa-l produca vaca. Pe cat? Pe 50 de bani litrul. Da, ba, lol, litrul ala din cutia care se vindea cu 5 lei, daca-mi amintesc eu bine. In timpul asta, noi luam cutiile sau sticlele de lapte din supermarket si descoperim cu maxim talent ca parca-i cam apa chioara laptele ala. Parca nu prea seamana cu ala pe care ni-l dadea bunica, gen. Ca prin ala nu vedeam fundul canii.
Tampenia asta tine de doua probleme care formeaza un minunat cerc vicios.
Prima problema e ca ajung foarte multi sa faca ceea ce se numeste “agricultura de subzistenta”. Gen, ma doare-n pula de aia care vor sa vanda lapte, cresc o vaca, nu 10, nu 1000. Si beau eu tot laptele. Sau beau cat vreau si pe restu’ il dau la schimb, asa, barter. Nu mai cultiv 10000 de cacaturi. Cultiv 100, ca eu mananc cel mult 80. Si POATE cresc un porc. Nu 1000.
Evident, supermarketurile se adapteaza frumos. Nu mai cumpara de la Dorelul care creste o vaca si-o duce la pascut pe camp si pula mea. Hell, no. Cumpara de la Dorelul care o arde sanki-mecanizat si creste o vaca fix intr-o cusca de-aia, in care nici nu se poate misca. Poate sta in picioare sau pe pamant, da’ de miscat, no way. Si arata animalele alea, daca le-ati vazut intr-un documentar, super mega trist. Nu ca o ard eu a PETA pe-aici, da’ pur si simplu, arata de te ia depresia. Din toate punctele de vedere. Evident, ca sa nu crape pe-acolo de la diverse, le mai injecteaza baietii cu diverse. De la antibiotice (hurrr) pana la hormoni. Si pe urma nu-ntelegi cum de tu mananci friptura cu salata si ai mai pus 5 kg pe tine – nu trebuia sa slabesti asa?
Asa a si aparut treaba asta cu haleala “organica”. Sau “bio”. Ca arata altfel friptura aia cand vine de la un animal plimbat. Imi zicea Patrick ca daca ia de la unii porc, poate rumega oasele porcului. Daca ia o friptura de porc de la unu’ care-o vinde la pret dublu si-ncearca asta, isi rupe dintii. Pai, normal. Una vine de la un animal care n-a facut nici 10 metri in viata lui. Cealalta de la unu’ care-a miscat, alergat etc. Da’ e OK, ca in final ajung chestiile alea care abia misca la mcdonalds. Unde se macina la gramada carne, oase, balegar si se mai nimereste si se obtine “cel mai fraged burger” – pentru ca I’m loving it, evident.
Si de ce fac taranii astia agricultura de subzistenta? Pai, nu pot vinde produsele lor. La ce bun sa te chinui cu 10 vaci la pascut, cand nu le poti manca si nici nu le poti vinde? N-are sens. La fel cu toate celelalte – grau, alea. Nu, taica. Isi cultiva taranu’ cat ii trebuie si-l doare-n bascheti de orice. Schimbare de guvern? Not my problem. Taxe marite? Nu-i pasa. El isi ia pensia, chit ca n-a muncit o zi pentru vreo companie. Isi plateste din cand in cand impozitu’ pe casa sau teren – daca-l plateste – si aia e. Nu-l intereseaza nimic.
Pai, nu poate intra in supermarket cu produsele lui. Nici daca-s mai scumpe. Nu-i loc, bre, ca tre’ sa umplem galantaru’ cu pulpa de Tom si Jerry. E mai ieftin si – se stie – suntem in razboi cu preturile, le-am facut knockout. Pe stomacul si sanatatea ta, fraiere.
A doua problema e ca nici statu’ nu se omoara, desi nu poate fi profitabil sa-i platesti unuia pensie aiurea, cand ala n-a contribuit cu mai nimic. Da’ nu exista urma de interes pentru taranoii aia. Poate o data la 4-5 ani, cand mai primesc o sticla de ulei sa voteze cum trebuie. Nu se chinuie sa-i protejeze pe taranii aia. Nu se chinuie sa oblige supermarketurile sa le bage produsele-n raft. Nu nimic. Si sigur, nu le-ar cumpara aia care lucreaza pe salariul minim pe economie, dar le-ar cumpara aia care au chef de chestii “bio”. Aia care au chef sa-si rupa dintii intr-un os.
Sigur, vezi drumurile alea desfundate prin satu’ X. Drumuri facute pe-acolo, chestii, asfalt? Mnah. Sigur, “ajuta” si faptul ca “primarul” e votat de taranoii aia. Da’ aia s-au obisnuit asa: oricine vine, tot nu face nimic. Whatever, maine tot mancam.
Si n-are sens sa se agite sa creasca 100 de vaci sau pula mea. Pentru ca maine vine statu’ si-ncepe. Tre’ sa-mi platesti nu stiu cat impozit. Tre’ sa imi arati mie hartie ca vaca aia e virgina si n-a fost fututa-n cur inca. Desi cel mai probabil a futut-o vecinul Gheorghe. Imi povestea fosta sotie ca fosta soacra s-a dus pe undeva pe la tara, unde avea nu stiu ce casa. Si-l platea pe unu’ sa aiba grija de casa, animale etc, cat lipsea ea pe-acolo. Si-ntr-un moment de prostie, a uitat sa-l anunte pe-ala ca vine. Asa ca a ajuns acasa, l-a cautat pe-ala si l-a gasit in grajd. Futea vaca. La propriu.
Iar statu’ sta si freaca manganu’ si nu vine sa spuna “ba, ia hai sa-i anunt pe-astia ca-i scutesc de taxe *daca* produc X si Y, in cantitatea Z si ia hai sa-i oblig pe-astia cu hipermarketurile sa aiba X% produse “bio”. Pentru ca de ce s-ar agita. Vine o spaga oricum pentru un functionar de la cate-un lant de-asta.
Solutia? Pai, ar fi foarte simplu. S-ar asocia in teorie taranoii aia, pe modelul CAP-ului. Si nu vin cu idei comuniste, dimpotriva. Pentru ca un taran nu-si permite un tractor. Da’ 100 de tarani adunati isi permit unul – cu care pot freca 100 de parcele de pamant. Da’ nu se poate face chestia asta, pentru ca prima conditie ar fi sa existe ceva incredere. Si stii si tu – vecinu’ X iti fura din curte, vecinu’ Y paste animalele pe terenu’ tau, pai, ce incredere poti avea in el? Dar in 100 ca el? Clar.
Nu se poate pune problema de lege. Ca daca te duci la politistul satului – presupunand prin absurd ca-ntelege ce spui si ca nu zace beat intr-un sant – sa-i spui ca “ba, ala mi-a incalcat proprietatea si mi-a furat plm”, il doare-n stereo de tine. Asta, evident, pe langa faptul ca nu exista legi care sa protejeze proprietatea. Ca parca nu i-ar mai arde vecinului sa-ti fure din curte sau de pe parcela daca ar crede ca poti sa-l impusti legal.
Bineinteles, statul nu face nimic pe tema asta. Nici aici, nici acolo. Protejarea proprietatii? Nah. Arme? Nah. Chestii-treburi facute prin sate? Nah.
Evident, nici taranu’/fermierul nu face mare rahat. Cel mult in loc de a mai creste animale sau a planta chestii, inchiriaza terenul. Eventual firmei care detine lantu’ de supermarketuri – ca undeva tre’ sa aiba un depozit. Eventual trece pe agricultura de subzistenta.
Si intre timp, noi papam cu pofta aripioare de Tweety pe steroizi, impanate cu usturoi din China. Iar razboiul cu preturile e ca si castigat. Ca si ala cu viata.
Pofta buna.
Boss, mare lucru n-am inteles, da’ mi-ai facut o mega pofta de un Big Mac. 🙂
Nu vad ce e asa greu de inteles. Taranii aia de la capatul lumii cultiva cat sa nu moara de foame, iar daca ar avea posibilitatea sa vanda mai departe nu i-ar ajuta, ca intra corporatia pe felie si-ti ofera mai putin decat dau ei pe prafuri sau carnuri cel putin bizare.
Pe scurt, iti da pantalonii jos dar iti trage muie.
Asculta bine ce zic: Agricultura de subzistenta dispare. Se duce pe pula. Aia din Romania , ca nu stiu cum e la altii. Cam orice agricultura facuta de taranoi.
Nu ca vreau eu. Ca chiar nu vreau. Da’ nici nu vorbesc prostii. Iti spun din ce vad. Am mai zis ca-s de la tara si mai locuiesc p-acolo.
Aveam in cap sa cumpar niste pamant , cu care nu stiu exact ce sa fac, da’ vorba aia , noi vrem pamant.
In DOI ani , am pierdut trenul ala , la mine in sat. Mai bine de JUMATATE din tarani au arendat terenul la companii mari. Mai exact o companie. Nu prea mai am ce si de la cine.
TATA, care-a muncit pamantul o viata , asta pe langa serviciu, se gandeste sa faca la fel. A obosit, dupa mai bine de 20 de ani de luat bani din salariu / pensie si bagat in pamant si neiesind pe profit nici in anii rai nici in aia buni, se vede fara nicio satisfactie. La 3 hectare ale lui , cheltuie gen 10000 de lei pe an si nu scoate niciodata inapoi banii intregi.
Nici macar nu-l costa atat mancarea pe tot anu’, daca e sa si-o cumpere.
Deocamdata in Romania e mai putin Tom si Jerry prin magazinele de carne de la noi , mai mult Droopy prin alea de mici, iar tata nu vede ca se va ajunge si-acolo. Si de-ar vedea , nu-i pasa. Ca va muri pana atunci. Si-l doare in pula daca rosiile pe care le cumpara sunt amoniu colorat. Ba a inceput sa hraneasca pasarile cu hormoni ( asa face si restul satului) , lucru care-i invalideaza-n pula mea toata agricultura de subzistenta. Dar stii cum e. Mananca prea multe boabe si nu pun nimic pe ele.
Mie ar trebui sa imi pese. Mie care mi-e lene sa iau macar carnea pe care o produce el , ca mi-e mai usor sa cumpar deja pui deja transat , ambalat frumos si “fraged”. Stii tu , aia crescuti pe boabe sunt mai teiosi asa, cum ziceai , iti rupi dintii in ei.
Mie ar trebui sa-mi pese si sa merg sa il ajut, sau sa muncesc eu pamantul. Dar pula mea, n-am sa fac asta , vad si eu si vad si ei. Si vad ca efortul lor e in van.
Vorbeam de mine? Mai exact, vorbeam de tot satul ala. Acu’ 25 de ani , cand eram copil si oamenii voiau pamant, ar fi omorat pentru el. La propriu. Visau ca si copiii lor vor muncii pamantul. Aveau o perspectiva , chiar daca nu castigau mare lucru.
Acu’ copiii nimanui nu prea mai fac agricultura . Nici nu se mai gandesc sa faca asta . De aia de la tara vorbesc . I-as spune lui tata sa tina pamantul ala . Sa-l munceasca in continuare. Nu pentru el. Pentru mine. Pentru copiii mei peste 25 de ani. Dar mi-e rusine . A facut destule. Eu ar trebui sa fac asta si nu-s dispus, nu acum , chit ca stiu bine unde ne indreptam . Nimeni nu mai e. Cei care nu sunt in situatia mea, sa aibaa optiuni mult mai bune, sunt pur si simplu prosti sau lenesi.
Nu mai vrea nimeni sa vina de la serviciu ( ca astea-s vremurile acum , trebuie sa mai faci si altceva ) si sa plece la camp sa-si creasca singur recolta. Pentru ca timp liber.
Iar sa cumperi de la taranii din satul tau, sa le permiti lor sa faca treaba asta: “Pai ba, tu vrei acelasi pret ca la magazin? ” , “Ala pune apa in lapte da-l in pizda ma-sii, mai bine iau de la magazin” . Si pune, cand te uiti sa ii dai un leu pe litru.
Ba chiar , sa spun sincer , m-am invatat cu gustul laptelui degresat si mi se pare mai bun ca ala muls de la vaca. Chiar si muls de la vaca mea. E tot la fel , nu-si schimba gustul si grasimea in functie de anotimp si de ce mananca vaca si aia e.
Unii viseaza ca o sa vina iar cineva sa le ia pamanturile oamenilor cu japca si sa le munceasca , de tipul mosierilor , si-apoi lumea o sa se rascoale si-o sa fie ceva de tip CAP. Gen cicluri repetitiv. Cert e , ca daca s-ar colectiviza totul acu din nou, oamenii ar da pamanturile de buna voie , cu conditia nu care cumva sa ii cheme la munca. Pe modelul, coaie , ia-l , spala-te cu el pe cap , dar nu ma fute sa vin sa dau cu sapa.
Sunt doua, sau trei familii, in satul ala, care vor sa faca agricultura. Atat am vrut sa relatez de la fata locului. Daca-i reprezentativ, decideti voi.
Mah eu am trait la tara si stiu cum e cu agricultura de subzistenta….pur si simplu nu ai cu cine, fie e prosti bita (nu ii poti zice lui nea Ion sa nu semene porumb de 5 ori consecutiv pe acelasi lot ca ia sapa la tine), fie sunt putusori bita (cei care sunt tineri si capabili si-au facut bagajele si au plecat demult de acolo cei care au ramas nu stiu cat face 10X10 inainte cu 2 sapt de BAC) fie au hotia in ADN (restu care stiu cat face 10X10 si care stiu cum sa aibe grija de o vaca au peste 70 de ani si merg cu bita la mana ca sa nu cada in nas- pe aia e greu sa ii iei in considerare). Cu asemenea specimene poti sa vii cu ministrul agriculturii din germania ca nu faci mare branza. Asta e rezultatul migrarii masive de la tara inspre tarile din V sau inspre orase. Exemple pozitive sunt, eu am vazut cateva pe la viata satului, numai ca e problema BO$$ ca aia 500 de fermieri care se vor pune la comun nu vor produce bio ci tot pe baza de ingrasaminte si chimicale, care numa bio NU e.
Iar daca Ghita si Gigel or sa faca rosii BIO o sa zica supermarketul ca el are nevoie de 1 tona pe saptamana iar aia 2 or sa produca o tona pe sezon.
Parerea mea e ca, dupa cum ai zis si tu, nevoie de legislatie mai adaptata pt micii producatori -chiar daca nu e rosia aia 100% macar s-a copt la soare in mod natural.
Dupa ce e facuta legislatia, Dumnezeu cu mila. Dumnezeu iti da insa nu iti baga si in traista. Iar la ce specimene traiesc acum la tara eu zic ca nici daca stai sa le explici litera cu litera toate beneficiile tot nu inteleg ce trebuie sa faca pentru ca unii pur si simplu nu ineleg ceea ce citesc iar cei care inteleg voar sa o stearga de acolo cu prima ocazie (gen subsemnatu)
De 6 ani fac apicultura. Am facut initial la 35km sud de Bucuresti apoi la 100km in Arges ( satul bunicilor) acum m-am intors iarasi in zona Bucuresti. Am cutreierat foarte multe sate/comune cu stupii in pastoral am vorbit cu zeci de oameni, poate sute. Satele cel putin in Romania sunt de 2 feluri :
– unele aflate la un drum de legatura intre orase mai mari/resedinte de judet sau la un drum national – astea vor mai exista mai slabe sau mai dezvoltate inca 50-100 de ani de acum incolo dar chiar si dintre astea vor disparea unele sau zone intinse din ele
– cele din teritoriul aflat intre drumurile astea vor disparea in sensul ca vor ajunge ca un fel de oaze impadurite in cel mai bun caz. Zonele care se pot ara vor ajunge din nou in circuitul agricol
Un mic exemplu: in 2012 in comuna bunicilor la o populatie de 1500 locuitori ( maxim 800-900 real) au fost 52 de inmormantari si 0 botezuri. Scade populatia si nu o inlocuieste NIMENI. A..ca ma mai duc eu sau altii ca mine cu stupi, cu o gradina/solar cu un fel de casa de vacanta, asta e 0.
– solutia este ca o parte din oraseni sa consume mare parte din hrana zilnica prin *** achizitie DIRECTA *** . Adica produse facute de taranii care inca mai produc. Nu vorbesc de cei cu 1 vaca si beti. Zic de cei care au 5-6-10 vaci, tractor, gradina, etc. Insa efortul de a conduce 50-100km (in general maxim 30-40km) si a pierde jumatate de zi o data la 1-2 saptamani maxim este prea mare.
– in cazul in care solutia va incepe sa fie pusa in aplicare exista deja legi in vigoare care interzic chestia asta sau limiteaza pana la nivelul la care nu se poate face. Legi facute de marile corporatii de fapt.
Cred ca vom muri imbuibati cu cacat si drogati sa zambim bine.
@Mishu05: acolo este problema. La partea aia cu 50-100 km. Nu-i poti cere clientului sa calatoareasca atat de X ori pe luna.
In mod normal, cum ziceam, solutia ar sa se asocieze micii producatori – cei cu 5-6-10 vaci, de care vorbesti tu. Si sa livreze produsele catre magazinele LOR. Stiu ca un taran nu-si poate deschide un magazin in Bucuresti. Costa. Dar 100, impreuna, ar putea.
Si acolo intervin problemele de care am discutat. Si cercul vicios. Nu ma asociez, ca nu am incredere, ca asociez ideea cu comunismul (CAP). Asa ca mai bine mor de foame si fac agricultura de subzistenta. Cat mai fac.
Atata vreme cat 25 de ani populatia s-a indobitocit masiv – adica o intreaga generatie – nu cred ca ne putem astepta la ceva bun. Vor supravietui cei care au putin mai multa minte. Dar, cand mai merg prin carfur si vad imbecili cu zeci de kile de parizer/cremwursti/carnati in cos imi dau seama ca e mult prea tarziu. Eu unul incerc pe cat de mult pot sa evit cumparaturile din astfel de locuri, cel putin la alimente.
Loc de munca la oras clar nu au sa aiba toti.
Partea buna/rea (depinde de perspectiva) ca toti nu mai sunt multi ci din ce in ce mai putini.
Nici nu vad deocamdata sa se imbuleazsca masiv investitori sa faca ferme de Romania.
Insa sunt sigur ca vor fi destui chinezi/indieni care vor considera agricultura in Romania, fie ea si de subzistenta, un paradis.
Ca maine primim niste loturi cu dedicatie din partea guvernelor respective.
Pacat sa stea pamant nemuncit, corect?
o mica paranteza legata de fermierii romanii: niste chinezi au vrut sa forteze mana australienilor si s-au folosit de romani. australienii au scazut pretul iar intelegerea s-a incheiat, iar romanii au ramas cu marfa pe stoc. marfa pe care nu o vand ci o dau la Protan pt distrugere ca e mai ieftin.
[url]http://stirileprotv.ro/stiri/social/procesatorii-de-lactate-din-romania-au-ramas-cu-stocuri-imense-de-produse-cum-au-ramas-fara-cumparatorii-din-china.html[/url]
Mda, am vazut recent Food, Inc. Pen’ ca lumea vrea carne eftina si multa si de 3 ori pe zi. Cerere si oferta. Exact ca si cu toate gunoaiele made in china (alea eftine si bune de costa 3 lei si se strica dupa 3 minute), asta se vrea, asta se produce.
A, si dupa ce am vazut documentarul am inceput sa-mi pun problema de ce as cauta gaini crescute la sol. Ca si alea erau crescute la sol. Doar ca n-aveau loc sa se miste. Doar ca nu mai primesc lumina naturala deloc, dar deloc. Doar ca pica din picioare ca nu mai pot sa se miste de repede ce cresc. Da’s crescute la sol.
Mie mi-a placut ideea asta http://www.gradinaculegume.ro
Nu stiu ce sa zic, poate are viitor, daca nu incepe sa o arda cu chimicale, hormoni, vitamine, etc…
“putusori bita (cei care sunt tineri si capabili si-au facut bagajele si au plecat demult”
Mai de graba isteti, de ce sa mincesti un cacat de pamant pe nimic cand poti sa pleci intr-o tara cu WC in casa si sa faci de 10x profit?
dupa cate mi se pare mie, a cam inceput sa ti se scarbeasca de mancarea din anglia. te cred, anul trecut am fost si eu, am stat 2 saptamani si am mancat rahaturile lor mai degraba ca sa nu fac foamea decat de altceva.
Prostii.
am gasit un articol in care astia de la Intel au facut niste mini-calculatoare pe care vroiau sa le implementeze cam in orice. asa ca IT-ul o sa mearga bine mult timp de-acum incolo. nu o sa ne imbogatim cu totii sa ajungem urmatorul Bill Gates, dar macar astia cu IT-ul o ducem putin mai bine decat restul din tara respectiva.
Problema e destul de complexa si solutii sunt / au fost. Manowar, iti aduci aminte de piete? Pietele inca exista. Inainte sa apara supermarketuri in fiecare cartier si Mega Image la fiecare colt de strada toata lumea “de la oras” facea cumparaturile din piata. Nu e nevoie sa conduca nimeni 50-100km pe saptamana pentru ca pietele cam tot pe acolo sunt.
Doar doua probleme trebuie rezolvate:
1. mafia tiganeasca: forteaza prin santaj si violenta micii producatori sa le vanda lor marfa extrem de ieftin pentru ca ei sa o vanda in piete evident mult mai scump, cam la pret de supermarket. Deci actioneaza la fel ca si corporatiile pana la urma.
2. mentalitatea de “orasean” basit care intotdeauna va prefera sa cumpere o rosie frumoasa dar pompata cu hormoni decat una normala, mai neuniforma si imperfecta dar curata si sanatoasa.
Adunand 1 cu 2 rezulta:
3. situatia in care in piete ai si marfa hormonizata si scumpa la fel ca in supermaket.
Manowar , apropo de asociere. Prin ’97 aveam 17 ani si eram de un idealism crancen. Am stat la tara de vineri seara 15 iunie cand a inceput vacanta pana duminica dupa-amiaza cand s-a terminat vacanta. Stateam mai mult ca incepea usor-usor porumbul deja ma obisnuisem si mi s-a parut aiurea sa plec exact inainte de recoltare.Am slabit aproape 20kg si am participat LA TOT ca un taran. Cosit, adunat lucerna/trifoi, adunat prune, pus hamul pe cal si mers cu caruta oriunde se putea: prasit porumb, lemne de la deal ( 50-60km cu caruta)..tot absolut. Mici exemple de ce asocierea in Romania nu poate functiona:
– aduceam pietris pentru facut boltari de undeva de la 6km cu caruta. Aduceam putin intr-o caruta insa cand urcam din valea raului era o mica panta . Drum pietruit prin sat insa iapa noastra desi era o splendoare de animal mare si puternica simtea totusi greutatea. Si eu am sarit din caruta si am inceput sa imping. Cred ca efortul meu ajuta animalul cu maxim 5%, poate nici atat. Dar era ceva. Unchi-meu care nu era taran chiar autentic total ( muncea la oras) s-a uitat urat la mine de pe gramada de pietris si mi-a zis: suie ma sus vrei sa rada lumea de noi ca nu trage calul? Adica eram prosti daca ajutam animalul, trebuia sa stam motz sus in caruta sa vada lumea ce jmecheri suntem.
– ulita noastra desi era bine pietruita adica in nici un caz de nu se facea noroi la o ploaie se mai formau totusi mici balti . Am propus ca fiecare casa care are cal/caruta sa aduca 1 data/luna sau chiar 1 data/2 luni cate o caruta de piatra si astfel in 1-2-3 ani am fi avut o ulita impecabila. Era treaba facuta de noi, pentru noi. De asemenea am fost privit ca si cum sunt nebun. Intelegeau ca nu e mare lucru, intelegeau ca le-ar fi util tuturor dar aveau o incapatanare/rusine in ei..cum sa faca asa ceva, ce, ei sunt prosti? Si bineinteles li se parea ca daca EI vor face ceilalti vor beneficia. Tarani sunt de o indaratnicie masiva.
….cam asta e taranul roman.
Pe de alta parte daca ii “pacalesti” adica le iei terenul in arenda TOT si ii bagi la loc de munca bine supravegheati sa nu fure ( ca fura orice daca nu esti cu ochii pe ei) faci ceva treaba insa cu biciul pe ei zi de zi.
he, he, he ce zice mishu imi aduce aminte de un episod dintr-un sat de munte, intamplat pe la sfarsitul anilor 70. Pe aceleasi criterii, sa nu cumva sa fie unii mai prosti ca altii au refuzat sa-si “traga” apa curenta cu ajutor consistent de la stat, preferand varianta “fiecare cu pizda ma-sii”. Asa sunt si in ziua de azi.
Fermele cu magazine de deschidere functioneaza foarte bine.
Taica-meu are vreo 300ha in Teleorman date in grija unor asociatii formate din cateva familii; le revin destul de multi bani parintilor care nu fac nimic; le raman bani frumosi si celor cu asociatia. Cat se fura sau cat se investeste nu ii intereseaza pe ai mei atata timp cat sunt multumiti.
In familie sunt zeci sau sute de ha si in Alba si in Brasov dar e subiect tabu pt mine.
Eu unul am ramas cu sechele de la sapa/fan/arat in copilarie asa ca-mi bag pula in porci/vaci/cai/grau/porumb/cartofi si nu am treaba cu cacatul ala de acolo.
animale…alimente…sa le creasca cine vrea. Singura placere era cand masacram cate 10 gaini sau calaream berbecii pana dadeau coltul.
…fugarit tarancile prin cucuruz, primul casetofon sa urle Tamas/Farcas/Furdui, prima masina, prima caramida de la Connex, vai de pula mea, ceva statie Motorola.
A fost un antrenament bun 🙂
Sigur n-ai tu CAPuri in UK, Manowar? Nu le zice Cooperative? Ca aici la mine sunt cooperativas si nu e vreun cacat dinala pe care nu scrie Cooperativa Pizda Matii de Ulei De Masline si produsele astea le gasesti prin supermarket.
Daca nu e Cooperativa, e Pizdel & Copiii, firma de cartofi care cartofeste cartofu din tata-n fiu de 50 ani, ceva de genul.
Solutiile sunt doua:
1) Respectarea proprietatii si dreptul de a o apara cu arma in mana. Cine crede ca asta este o metoda radicala este o persoana extrem de proasta. Criminalii si infractorii detin arme de foc si ii doare fix in cur de permise si autorizatii.
Exista state in care acest drept exista. Si nu ma refer la SUA. Unul dintre ele este Elvetia:
http://adevarul.ro/international/europa/elvetia-tara-barbatii-fac-stagiul-militar-isi-tin-armele-acasa-1_511a0af44b62ed587502ba98/index.html
Detinerea de arme de foc si dreptul de a-ti apara proprietatea cu arma in mana este singura solutie de a putea prospera si a rezolva situatii de acest gen:
http://www.infobraila.ro/2014/07/un-brailean-a-gasit-in-locul-casei-de-la-tara-un-lan-de-porumb-au-furat-casa-cu-totul-am-crezut-ca-am-gresit-satul/
http://turnulsfatului.ro/26091/proprietarul-unei-livezi-a-impuscat-doi-hoti.html
Un articol pe aceasta tema se poate citi aici:
http://www.ecol.ro/content/prevenirea-violentei-%E2%80%93-reforma-proprietatii-asupra-armelor
2) Se poate arunca o privire la ce fac si cum se organizeaza oamenii din alta state si implementarea unui mod de operare asemanator. De exemplul modelul cehilor:
http://agrointel.ro/12349/se-poate-face-profit-si-fara-a-vinde-in-super-market-cum-ne-invata-cehii/
OFF TOPIC
Salut, Manowar!
Sper ca nu vei avea resentimente fata de mine… Sper ca nu-mi vei viola “prea tare” laptop-ul (stiu, din spusele tale si din anumite postari din blogul tau, de ce esti in stare). Eu sunt cel care semna Lady Diana, acum ceva timp. Acum vei sti ca, de fapt, nu sunt femeie.
De ce am “iesit la suprafata”? De foarte mult timp citesc blog-ul tau (cred ca stii deja asta, vezi cand controlezi numarul de vizitatori), de ceva mai mult timp am vrut sa scriu si eu “pe blog”, pe blog-ul meu. Numarul de articole scrise si publicate de mine, demonstreaza clar cat de interesanta a fost (pentru mine) aceasta activitate. Azi, mi-a venit din nou ideea de a scrie pe blog si as vrea sa o fac mai des. Dar, cred ca am nevoie de un stimul, care ar putea veni, eventual, de la tine, chiar daca nu ne cunoastem… Si, pentru ca iti citesc blog-ul si am ajuns sa te apreciez, in mod pozitiv, ca om (nu sari, te rog, de cur in sus, zicand: “cine pula mea se crede asta de isi permite sa faca aprecieri la adresa mea si de ce crede ca m-ar interesa opinia lui despre mine, ca om?”…), as vrea sa te rog sa-mi faci o mare bucurie si o onoare, in acelasi timp, daca starea sufleteasca iti permite: sa-mi NASESTI blog-ul! Crezi ca ai putea? Daca da, te-as ruga sa o faci fara pule-n cur/gat/nas sau alte orificii, fara aluzii la origini, mame sau alte rude, fara invitatii la festinuri pestilentiale etc.
Nu stiu ce reactie iti va provoca cererea mea, oricum sper sa nu fie negativa…
Ciprian
P.S. 1.Scopul scrierii pe blog a fost, este si va fi, pentru mine, absolut NECOMERCIAL!!!
2.Sper ca nu vei publica, asa cum ai facut in cazul unui “critic” de-al tau, datele mele (sensibile sau nu…)
Bunicul meu (dinspre tata) era un om simplu. Chiar foarte simplu…
Analfabet, de-abia isi scrijelea numele. Citea silabisind, dar intelegea mesajul unei scrisori trimise de nepoti… Era analfabet pentru ca, pe la sapte ani jumate-opt ani, cand era in clasa intai, tatal lui l-a trimis sluga la un mosier. Acolo, trebuia doar sa munceasca, nu sa se si instruiasca. La 14 ani, a ramas orfan de mama. Tatal lui s-a recasatorit cu o femeie care avea si ea alti trei copii, cati erau si ei. Asa ca, tatal lui a gasit de cuviinta sa-l goneasca de-acasa, pentru a avea o gura mai putin de hranit. Din fericire, mosierul era om milos, l-a lasat sa doarma in grajd (iarna si vara…). Intorcandu-se din armata, s-a casatorit. Cu o fata de cioban, foarte bogata (pentru “standardele lui”…)… La nunta, socrul le-a dat un loc de casa, gol, fara casa… Au facut caramizile cu mainile lor, cuptorul de ars caramizile cu ajutorul unui vecin, iar casa le-a construit-o un “mestesugar” local (a se citi “un tigan”; erau cam singurii, pe vremea aceea, care se indeletniceau cu zidaria…). Munca la mosierul generos a avut roadele ei. Acesta stia sa-si premieze oamenii de nadejde si i-a daruit cate un pogon de teren arabil pentru fiecare alt an ramas in slujba lui, dupa casatorie. Dupa intoarcerea de pe front, deja tata a cinci copii, a inceput sa munceasca putinul sau pamant, pe cont propriu. Il ajutau si nevasta, dar si copiii. Cei mari la munca campului, cei mici la pascutul animalelor.
AGRICULTURA DE SUBZISTENTA, DAR…
Cu banii agonisiti din munca terenului arabil si din cresterea animalelor (gaini, rate, gaste, porci, oi, vaci, bivolite, cai, magari), a reusit sa multiplice numarul pogoanelor proprietate personala, sa cumpere un lac pentru pescuit (!), dar si locuri pentru construit case (apoi si casele) “la oras”, in zona centrala a orasului (aflat la 17 km), pentru fiecare din cei cinci fii, astfel incat, dupa casatorie, acestia aveau deja unde sa se duca.
Cum dracului faceau ei banii?
Vindeau orice! Fructe, legume, zarzavaturi, lapte, branza, vin, tuica, grau, porumb, faina, animale vii/taiate, paine facuta in casa, covoare facute in casa (Ă propos, sa-i fie rusine tatalui meu ca a “pierdut” razboiul de tesut al bunicii!!!…), presuri, cuverturi, stofe, lana, piei etc etc.
(Presurile pe care le facea bunica, in vremurile acelea, la oras, nu se foloseau. Snobii foloseau covoare persane. Acum e “sic”, “cool”, pentru ca se gasesc la… IKEA).
Cand era solicitat, bunicul nu ezita sa altoiasca pomii fructiferi ai altora, sa le castreze animale sau sa le sacrifice (nu era horticultor, nu era veterinar, nu era macelar, era un simplu taran analfabet…).
Cateodata, duminica, facea si pe barbierul…
Si nu l-am auzit plangandu-se o singura data!…. Era genul de om care, daca nu avea hartie igienica, se multumea cu un cocean de porumb, eventual de mai multe ori (!!!); azi, daca nu are cel putin trei straturi si parfum de nu stiu ce, nu e buna hartia igienica…
A murit la 84 de ani, in timp ce smulgea vita de vie, singur, pentru ca fiii erau “oraseni”, nu era de ei munca asta… La o luna dupa moartea sa, in 1993, i-a venit pensia… Prima pensie!!! In 1964, comunistii ii confiscasera tot-tot-tot, i-au lasat doar casa de locuit, l-au obligat sa munceasca la CAP-ul la care isi “inscrisese” toate bunurile, iar la implinirea varstei de pensionare, nu i-au dat pensie, “pentru ca-i lipseau cinci zile”…
Banc sec: drept pedeapsa, elvetienii au fost mutati in Romania si romanii in Elvetia. Dupa aceea, Elvetia era ca Romania si Romania era ca Elvetia …
-Se poate face comunism in Elvetia?
-Da, dar e pacat.
Pai, si cine e de vina ? Evident ca politicienii, futu-i cristosii mamii lor. Eu cum am zis, locuiesc la sat, si toate lucrurile se intampla FIX cum le-ai descris tu, chiar ma surprinde ca le intelegi atat de bine….
Si noi suntem doar la nivel de subzistenta, ca si la acest nivel, iti este dat cu o mana si ti se ia cu doua…daramite la alt nivel, ca deja ti se va lua cu 10 maini… In tara asta, agricultura sigur nu e de viitor