Cand o relatie de dragoste ajunge pura convenienta

Nu stiu de ce incerc sa scriu p-aici, ca de fiecare data se nimeresc dracu’ stie cati sa-mi spuna ca nu se pot autentifica sau ca pula mea, ceva probleme cu pluginul sau ca morti in carca. Da’ pula mea. Daca nu merge, il pun pe forum si aia e.

Anyway, a fost azi petrecerea de zi de nastere a unui pisat din clasa boracului. A fost si-al meu invitat. Asa se face ca dimineata am fost trezit de sotie, ca … stii…azi tre’ sa mergem la petrecerea unuia, ca-i invitat si-al nostru. I-auzi, pula mea. Da. Si stii, inainte de asta tre’ sa mergem pana in oras, ca tre’ sa-i iau lu’ ala o felicitare d-aia si un voucher. Ca p-aici asa faci, te duci si cumperi un voucher basit de coispe lire (in cazul asta, 25 de lire, ca sa fim exacti) si-si ia el ce gura ma-sii vrea; sau, ma rog, ce-i da ma-sa voie sa-si ia.

Sa fi fost vreo 12:40 cand am plecat de-acasa. Am mers in oras, s-a dus a mea sa cumpere rahatul ala impersonal si hai. Ca era in alt oras “party”-ul pizdii si, evident, trebuia sa conduc pana acolo. De ce eu? Pai, pentru ca ea nu mai conduce de la accidentul ala in care-a facut Vauxhallul acordeon. Eh. Nimicuri. Pana a cumparat ea prostia aia, pana s-a intors la masina, pana am ocolit orasul, pana am ajuns dincolo, se facuse vreo 2 – fix ora la care incepea “petrecerea”.

Era o chestie de-aia, loc de joaca pentru copii. Pentru 10 lire pe cap de vitel furajat, poti inchiria o parte. Si se joaca aia p-acolo si primesc ceva lunch sau dinner sau ceva de genul asta. Nu mare branza, niste vrajeli. Si au venit ei cu “tortul” de-acasa – un tort absolut penibil. Mi s-a oferit o felie, am ras. Nu, multumesc. Parea sa valoreze intreg vreo doua lire, asa, cu indulgenta. Genu’ ala de-l cumperi din ASDA, nici macar home-made.

Era acolo copilul ala, o sa-i zicem Michael, desi nu-l cheama asa. Era Michael, asadar, cu parintii p-acolo. Si-au inceput sa apara mamikile pizdii cu boracii din dotare, aia care fusesera invitati. Nu i-am prea numarat, da’ in prima faza pareau sa fie asa, vreo 9 copii. Nu toata clasa, cum ar veni. Era chiar si un imputit d-ala de sikh cu mini-turbanul, ca nu poarta d-ala full la varsta asta. Poarta o chestie care arata a ciorap de dama infasurat intr-un coc facut in varful capului. Penibil e putin spus, dar hei…multiculti, nu?

Pe partea noastra, am intrat, ne-am dus la locu’ discutat si i-am trimis pe boraci la joaca – e un loc special amenajat. Dupa care, tarfele mamicile s-au pus la masa si au inceput sa barfeasca de-ale lor. Ma rog, ce fac nulitatile cu pizda in situatii de-astea. A stat a mea cu ele la masa, sa nu fie chiar pe fata, da’ mai mult imi scria mie. Imi scria mie ca eu imi luasem o cafea si iesisem la fumat. Deh, nu prea apreciez sa fiu trezit, scos in suturi din casa si tarat la cacaturi.

Si a mea e super cool. O doamna. O iubita. Toate alea faine.

Mai era un singur barbat acolo. Un nene, tatal lui “Michael” ala. Am schimbat vreo 3 vorbe cu el – era un fatalau lovit. N-aveai ce sa discuti cu el, oricat de deschis ai fi fost. Pussy-whipped ar fi un compliment pentru el.

Am ascultat sfatul sotiei si-am ars-o mai mult la cafea si pula mea. Cele mai pierdute 3 ore din viata mea, clar. Puteam pleca, sa-i zic sa-mi dea un telefon cand vrea sa vina sa-i iau, ca nu era vreo mare diferenta. Chiar ar fi trebuit sa fac asta, sincer, da’ n-am vrut s-o las acolo singura cu tribul mamikilor…si nu mi-era clar cat o sa dureze. Nici iubita nu stia.

Foarte interesante conversatiile lor, mi-a povestit ea pe urma – ce-a inteles din ele. Nu c-ar avea probleme cu engleza, ci pentru ca nu avea sens ce ziceau imbecilele. De pilda, una – mamika lu’ Michael ala – e pe la vreo patruj’ de anisori, asa. Si se gandeste sa se duca la facultate sa se faca…nurse. Oricat de bine ai intelege si-ai vorbi engleza, ce pula mea poti zice la asa ceva? Ca n-ai ce. “Esti imbecila, fa” nici macar nu incepe sa descrie situatia.

Dar nu despre asta e vorba in postul asta.

Ati vazut vreodata filmele alea americane cu familii si ocazii de-astea, ceva birthday party, 4th of July party, in fine, pula mea, d-astea cu familii and shit?

Ai pe undeva p-acolo niste copii cu jucarii si baloane si pula mea.

Ai pe altundeva o masa de-aia de pizde care discuta despre care are pularaul mai viril.

Si-ntr-un colt d-asta slobozit in cornee, de obicei ala mai mic si mai urat, sunt barbatii. Cu o bere-n mana, p-acolo, uneori in jurul unui gratar, alteori asa, pe niste scaune d-alea de plastic. Si aia cu pula mica si nesculata discuta despre masini si fotbal or some shit, nu ma priveste.

Aia-i treaba, ca exista coltul asta. Se duc acolo barbatii si pula mea, discuta de-ale lor, ragaie niste bere, fac ceva util societatii, pe scurt.

Eh, la petrecerea asta pisata la care-am fost m-a lovit. Nu exista nimic pentru barbati. Dar nimic. Copiii la joaca. Tarfele la sueta lor. Barbatii…nimic. Absolut nimic pentru ei. Absolut nici una din zdrentele astea nu s-a gandit la “ce sa facem pentru barbati, totusi, ca ok, copiii se joaca, noi barfim, da’ fraierii aia ce fac?”. Nope. Au venit, si-au adus boracii, ele s-au asezat si aia a fost. Restul sa se descurce. Prostalaul ala de tata al lui Michael a fost (natural) assigned sa se holbeze la cum se joaca aia, sa nu se raneasca sau ceva (n-aveau cum, sarim peste). Iar eu mi-am luat o cafea (chiar a fost buna, culmea) si-am ars-o ba afara, ba in masina. La fumat. Am petrecut cam asa eu – pe cont propriu, se intelege, cred:

…cu o parte din mamiki – alea care mai ieseau spre parcare – privind oripilate la mine. Uite si la ala, fumeaza in masina cu geamu’ deschis (pula mea, pe unde ai vrea sa iasa fumul) si asculta muzica d-aia satanista de duduie parcarea. Exact. Ala eram eu. Ca mai ieseam din masina, da’ dupa vreo 15 mintue mi se facea cam frig, asa (la 23 de grade e pusa temperatura-n masina, da’ afara sa tot fi fost vreo 12, asa)

Ce m-a lovit pe mine la chestia asta initial a fost ca nu erau barbati. In afara de mine – prostul zilei (si de papagalul ala de tata al lui Michael) nu era nici pula. Sau daca erau, eu nu i-am vazut. Bine, nici n-am prea stat inauntru, am mai intrat asa, de vreo trei ori, sa verific daca-i totul ok si cat mai dureaza.

Pe urma mi-am dat seama. Restul s-au fofilat. N-au venit. Probabil nu ar fi prima data cand isi luau teapa asa, cu tarfele astea nesimtite. Asa ca probabil si-au gasit un motiv, o scuza sau ceva si…si-au vazut de ale lor.

Am ajuns acasa si i-am zis frumos sotiei ca eu nu mai merg la nici o d-asta, e ultima data. Pai…de ce? Pai, simplu, draga mea, unde era coltul barbatilor? Ce-a fost amenajat pentru ei? Ca ok, aia mici s-au jucat, voi ati barfit, frumos; noi, barbatii, cati eram, ce trebuia sa facem? Pai..nu stie. Exact. Pentru ca nu s-a gandit nici una din panaramele alea la “ba, da’ pula mea, nu ar fi frumos sa faca si ei ceva?”. Nu mare lucru, nu discutam neaparat de prizat cocaina de pe tatele minorelor, cum ar fi civilizat, da’ asa, o masa d-aia pe undeva, uite aici 3 beri ieftine si o scrumiera si-n rest, plm, o revista playboy usor lipicioasa. Sau ceva. Dar nope. Nimic. Sotia – cinste ei – mi-a dat dreptate. Asa e. I-a parut rau, ca d-aia mi-a zis sa stau la fumat sau ceva pana ma plictisesc, sa nu vin acolo, ca mamiki – stie ca-s alergic.

Cam asa stii cand o relatie de dragoste s-a transformat intr-una de convenienta. Cand zdreanta pe care-o futi se gandeste ca pentru tine nu are de ce sa miste un deget, ca, in definitiv, esti cumva obligat sa faci chestii de care n-ai chef. Ca pula mea, ai futut-o-n pizda in momentul nepotrivit si-acum o sa platesti o viata pentru asta – nu doar cu bani, ci si cu ceva demnitate, daca e. De ce nu. Stiu asta, c-am fost si eu casatorit – nu prea multa vreme, lol – cu una d-asta. Nimic nou.

Toate panaramele alea in asa ceva cred ca se afla. Ca alta explicatie nu am. Adica, eu niciodata nu m-as gandi sa invit niste colegi de lucru – sa zicem – acasa la mine, cu nevestele, sa pun o masa pentru barbati acolo, unde sa discutam noi, de, dracu’ stie, linux, cloud, astea. Iar fufele, pula mea, nimic pentru ele, sa-si gaseasca ele ceva de facut. Ca mi s-ar parea de porc. Da’ tarfelor nu li se pare. Ca gen, pula mea, dom’le, e “pentru copii, nu pentru adulti”.

Fain, zic. Asa sa fie. Prin urmare, sa se duca linistiti copiii aia, ca eu gasesc un documentar despre piramide pe xhamster sau ceva in timpul ala. Si vorbesc serios, chiar nu mai pupa asta micu’ petreceri de-astea – sau nu cu mine, anyway. Daca o alege sotia sa mearga la ele ca fraiera sa asculte imbecile de patruj’ de ani vorbind despre cum le vor baga degetele-n cur cancerosilor in noua lor cariera de dupa facultate, ok, e dreptul ei; eu chiar o sa-i multumesc, ca pula mea, o sa pot face ce vrea pula mea niste ore bune. Insa eu cred c-o sa-si bage si ea pula-n ele de “petreceri” si aia e, ghinion, vom creste un psihopat antisocial. Atata paguba.

Nu stiu ce mai tine cuplurile alea impreuna. Poate faptu’ ca e scump un divort. Poate inca mai au de plata la mortgage. Poate pula mea stie ce. Da’ multumiri sfantului Belzebut, eu si a mea nu suntem un astfel de cuplu, asa ca mi-a dat dreptate cand i-am explicat ca-i o lipsa de respect cumplita. Pentru ca asa e.

Si nu-i vorba, tot o sa trebuiasca sa fac niste chestii de care n-am chef. Trebuie tot timpul. Ca nu-i ca si cand are vreodata cineva chef sa se trezeasca la 7:30 pentru a hrani un borac, a-i zice de trei ori sa se imbrace si pentru a-l duce la scoala cand e Octombrie sau Noiembrie prin UK si-i vremea aia faina afara, gen 5 grade si ploaie care te biciuie ca pe condamnati. Da’ na, acolo zici ca vezi sensul. Trebuie dom’le sa mearga ala mic la scoala, sa nu ajunga doamne-fereste jurnalist sau blogger sau ceva. Dar de-astea…? Asa ceva…?

Anyway, asta tineam sa va spun. Desi cred c-ati trecut de varsta la care sa nu stiti asta…daca inca prin vreo minune mai sunteti tineri si ajungeti sa descoperiti ca persoana cealalta “se asteapta” in mod constant sa faceti chestii din care n-aveti absolut nimic de castigat, poate fi un moment bun sa-i futeti un sut in pizda. Ca-nseamna c-a devenit o chestie d-aia de convenienta, gen mai e cu voi pentru ca ar fi incomod sa gaseasca un tip ca lumea pozand ca single mum pe tinder. Si-i mai comod sa aiba un prost deja dresat. Acolo nu mai e vorba de dragoste sau ceva, e vorba doar de “hai, pula mea, nu-mi iau altul c-o sa trebuiasca pe urma sa ma epilez iar, cine are chef de-asa ceva?”.

Da. Cam asa sta treaba. Cand prostii/proastele de langa voi nici nu se mai obosesc sa se gandeasca la ce ar trebui sa faca pentru voi, puteti sa va luati picioarele la spinare. C-ati ajuns prostul/proasta convenabil(a) si-atat. Si de la punctul ala incolo, merge doar in jos.

Asta-i tot ce-aveam de zis.

Daca ai chef sa-mi dai o cafea, o poti face aici

9 Responses to “Cand o relatie de dragoste ajunge pura convenienta”

  1. Robert says:

    💖

  2. Robin Hood says:

    Vreau sa ma inscriu pe forumul tau sa vad ce s-a barfit despre mine. Am probleme cu niste baieti diasporeni de pe PC Garage care ma tot hartuiesc si vreau sa vad daca nu cumva esti tu de vina sau nu m-ati barfit pe forumul ala dupa ce eu imi dadeam cu parerea pe [editat] si pe cateva bloguri ca de ce ti-ai inchis blogul.
    5$ trebuie sa platesc?

  3. Manowar says:

    E cu oferta personalizata, boss.

    Pentru tine ar fi cam $50,000.

  4. Robin Hood says:

    @Manowar: de unde ai stii cine sunt ?

  5. Manowar says:

    Chiar asa, de unde?

  6. super_fotbal says:

    N-ai cum ba asa ceva!

  7. Vladut says:

    @RobinHood Numai eu sunt curios cum te hartuiesc aia?

  8. Manowar says:

    Il tot baneaza cand posteaza elucubratii schizofrenice.

    Can’t imagine why. Probabil sunt rasisti, pula mea.

    Gen eu i-am anuntat acum vreo 2 ani si ceva, nu mai stiu, pe cei de pe patreon ca gata, inchidem aici cosmelia si ne mutam in spatiu privat. Stateam noi p-acolo si discutam intre noi, chestii, treburi. Cand pac, vine schizofrenicul.

    Joac-o p-asta.

    Ca pentru el era de neconceput ca ma doare-n pula de el si de restu’ fomistilor si n-am nevoie de ei in vreun fel, asa ca n-am avut de ce sa-i anunt de ceva. N-are cum, dom’le. Nu se poate. Nu-si baga Manowar ala pula-n ficatu’ nostru. SIGUR i s-a intamplat ceva rofl. L-au prins sefii de la banca – are blog. Simples.

    Nino-nino…

  9. bikers says:

    Ma plictiseam si am zis sa citesc postarea, a fost usor de deblocat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *