Ganduri langa hoitul lui Ilici

sa mai scriu si eu ceva pentru populatie nitel, pana trag iar oblonul

A murit Iliescu.

Bucuria cunoscutilor mi se pare … copilareasca. E demna de prostia unui copil, ca sa fiu mai exact.

Sa nu fiu inteles gresit: n-am fost chiar fanul lui #1. Daca ar fi trebuit sa aleg acum 25 de ani intre a castiga cumva vreo 50 de milioane de dolari si a-mi freca pula de doamna Nina ca apoi sa-l slobozesc in cornee pe Ilici, as fi ezitat serios inainte de a hotari ca lasa, bani mai fac eu cumva.

Dar asta nu schimba cu nimic lucrurile.

Daca ar mai exista poporul roman, as spune ca moartea lui Ilici e inca o palma pe obrazul poporului roman. Dar nu mai exista, acum exista doar poporul romulan. Mai intunecat la culoare, asa, ca prin Karachi. Atata paguba. Voi, astia de-acolo, nu mai observati asta. Noi, astia care-am crescut intr-un popor mai alb, cam da.

Dar serios acum, chiar ar fi o palma.

Moartea scarbosului bolsevic a demonstrat cateva chestii, de unde ma uit eu.

Prima e ca doar un imbecil mai crede in orice fel de zeu. Serios acum, jegul ala a trait pana la 95 de ani, daca vrea sa-mi spuna cineva de planul lui Dumnezeu si alte alea, ar fi bine sa fie pregatit pentru o cascada de flegme.

A doua e ca trebuie sa fii idiot congenital sa mai crezi in justitie. Au trecut 35-36 de ani de la lovilutia din 1989. Si Ilici a murit in libertate. Iar acum ca-i mort, ce-o sa mai faca “justitia”. Ca-s doua variante: inchid dosarele alea pe care le-au plimbat si trimis si retrimis de la unul la altul la misto, de ochii prostilor, ca na, a murit jegul. A doua varianta e mai simpla, hai dom’le, ii futem o condamnare la misto, ca oricum e mort, nu-i mai pasa, ingropam problema. Fac cum au facut si cu comunismul: dupa ce l-au servit in genunchi, intr-un final l-au condamnat, ca a fost rau. Eh. Simbolic, asa.

A treia e ca trebuie sa puta carnea pe tine de prost sa mai crezi ca “suntem egali”. Nu stiu care-aveti ceva parinti sau bunici bolnavi, de au nevoie de spitale. Mai greu, boss, mai greu. Nu prea-s locuri, spaga e serioasa in continuare, e cam nasol. Nu si pentru Ilici; asta, sarac si cinstit, si-a facut loc pana a dat coltul. Uita-te bine la ce scriu aici: ma-ta si tac-tu nu vor muri la 95 de ani in spital cu asistenta 24/7, aparate si alte alea. Garantez. Vor fi trimisi acasa cu o reteta de medicamente pe care nu prea le vei gasi si pe care nu prea ti le permiti si care nu prea vor functiona, ca asta e, dom’le, sunt batrani. Stiu, par tampit, poate chiar sunt, da’ revino la gandul asta cand ii ingropi. Mama unui prieten avea ceva cancer. Nu comentez pe tema aia prea mult, zic doar ca se intalnea intr-o statie de tramvai cu o farmacista care-i vindea la pret de specula si pe sub mana citostatice, ca-n farmacie, sanki, n-aveau. Noroc, help net sau cum ma-ta te numeai.

Ma rog, sa lasam asta la o parte.

Vad bucuria cunoscutilor si marturisesc: nu o inteleg.

Sigur, sigur, a murit kaghebistu’. Asta inteleg. Nu inteleg ce importanta mai are. A murit in libertate, oficial nevinovat. Vom auzi de “zi de doliu national”. Poate chiar funeralii de stat – ca na, fost sef de stat, nu-i asa? Pe ai cui bani? Pe banii prostilor care-au platit si pentru spitalizare, tratament si toate celelalte. Hai, nu va suparati, ca muriti si voi la fel, cinstiti, dar saraci.

Dar ce importanta mai are?

Kaghebistu’ a dat coltul, aia inteleg. Si? Ce mai schimba asta? Ne intoarcem in trecut si ia Romulania alta cale? Ne da vreunuia tineretea inapoi? Oportunitatile? Ceva? Orice? Cum – nimic? Thought so. Si-atunci…la ce dracu’ sa ma bucur? Pentru ca…exact ce?

Uslasii aia putrezesc de 35 de ani – nu li s-a facut dreptate.

Elevii de la Otopeni au fost facuti sarmale de viermi de decenii intregi – nu li s-a facut dreptate.

Civilii batuti/ucisi cand cu “revolutia” si cu mineriadele n-au vazut ce-i aia dreptate.

Milioane de romani si-au luat picioarele la spinare, plecand din tara aia. Prosti am fost noi, aia care-am tot asteptat inainte de-a pleca, ca poate-poate se va schimba ceva. Ma rog, se putea mai rau, puteam face parte din prostii care-au ramas, tot e ceva si asta.

Lumea pe forum discuta de pus sampania la rece. Sau de scos sampania de la rece. As intelege daca ar fi murit jegul ala de Ilici intr-o celula mica. Sau lipit de-un zid, legat la ochi. Sau ceva. Da’ a murit liber si nevinovat. Si toate institutiile statului l-au acoperit. Toti aia care-au avut orice de-a face cu justitia. Cu armata. Cu politica. Chiar si cu biserica. Toti, unul dupa altul, si-au dat manutele si-au cazut de acord ca nu se face dom’le, ca daca-l belesc p-asta, unde se-ajunge, poate ne vine si noua randul. Asa ca 35 de ani au plimbat dosare – tu fa-te ca uiti cum se face, noi ne facem ca suntem suparati ca nu-i cum trebuie si-l retrimitem, hai ca ridica si geani o exceptie de neconstitutionalitate, o sa fie bine, vere, iti zic eu. Si bine a fost – cum am zis, a murit bolsevicu’ chill. Era un cacat cu mecla de “procuror” care se dusese pe reddit, sa faca acolo AMA (ask me anything) cu dosarele alea. Facea pe justitiaru’. Ca si cum n-ar fi fost doar o alta rotita din angrenajul care l-a tinut in libertate pe batranul comunist. E chill omu’ – de procuror vorbesc – isi freaca coatele cu tineretul, chestii d-alea ca lumea. Cat timp se pisa pe tot poporul lor, lol. Mi se pare ca era acolo pentru a incerca sa-si vanda o carte scrisa pe tema. Nu stiu de catre cine, ca am dubii ca organele au invatat sa scrie. Pe vremea mea nu prea stiau si nu-i banuiesc de evolutie. De altfel, e oarecum amuzanta treaba asta, e atat de tipica pentru poporul romulan: scriem o carte despre cum n-am facut nimic. Cool story, bro. Da’ in fine, asa-i pe-acolo, aia care n-au facut si n-au vazut nimic…scriu carti. Daca nu poti, invata-i pe altii, presupun.

Pana la urma, insa, ce sa le ceri? Mergeam prin Bucuresti – eram copil pe-atunci, da’ tin minte – si lumea aplauda minerii. Serios, lol. Ii aplaudau p-aia care venisera sa le cam ia la bataie copiii. Intr-o zi – inca eram borac, plm – m-a trimis mama la coada la ceva. Nu mai stiu la ce. Era in spatele blocului un magazin din ala la care “se baga” “ceva”. Azi aducea bomboane nu stiu de care. Saptamana viitoare ciocolata nu stiu cum. Peste trei saptamani banane. Din astea. Astia care sunteti mai tineri n-ati apucat d-astea, probabil va scarpinati in cap, ce plm zic eu aici, ca va duceti si luati de la primu’ supermarket cate vreti. Da’ in perioada aia nu era asa. Era dupa “revolutie”, da’ tot asa era – un magazin era aprovizionat cu te miri ce banalitate de care tu nici n-ai chef si legit 10 blocuri isi trimiteau locatarii la coada. Stateam la coada aia, nu mai stiu ce bagasera aia la magazin si era langa mine un tanar barbos si nitel grasut, asa. Tin minte ca era barbos, tin minte ca mi se parea inalt si avea parul si barba rosiatice. Blond d-ala spre rosu. Nu roscat, doar na, ceva intre. Nu a zis nimic nimanui, nici un cuvant. Era chiar langa mine. Purta o geaca ieftina, cum aveam sa port si eu cativa ani mai incolo. Si-avea un fel de eticheta scrisa de mana pe geaca. “Golan”. Iar tipul, cum am zis, statea si astepta la coada, cu restul lumii, fara a spune un singur cuvant. Si brusc, de nicaieri, niste oameni de bine din cartier, vecini din bloc, s-au apucat sa-l imbranceasca si sa-l injure. Asa, din senin. In pizda ma-tii de golan. Si ba, era ala imbrancit si practic “dat afara” de la coada. Nu zisese nimic. Si n-a zis nimic nici cand l-au flituit de-acolo. Si-a luat nelipsita basca de pe jos si-a plecat. Nu l-am mai vazut vreodata, da’ i-am vazut pe vecinii mei de bloc dupa. Erau mandri de ei. Eu, sincer, nu stiam de “golaniada” pe-atunci. I-am intrebat pe-ai mei de ce poarta ala hartia aia la geaca pe care scrie “golan”, ca “pe vremea mea” (cand am inceput eu scoala generala, in comunism) era o insulta asta, “golan”. Si ai mei mi-au zis ca aia cu “golan” sunt niste tampiti.

Da.

Stiu, ai vostri au fost mai destepti. Mie-mi spuneti? C-a castigat Ilici cu peste 90% din voturi. Sunt sigur ca exact ma-ta a fost aia mai desteapta. Daaaa. Cum sa nu.

Cat despre mine, tin minte ca mi s-a parut foarte prost omul. Mi-era clar ca are o opinie si de-aia poarta chestia aia, desi nu prea stiam ce semnifica, daca e sa fiu sincer. Pur si simplu la 10 ani nu prea urmaream de-astea, eram mai preocupat de chestii mai importante, cum ar fi de unde facem rost de-o minge sa incingem un meci de fotbal in curtea scolii. Insa mi s-a parut prost, foarte prost. Pentru ca eu – copil cu origini nesanatoase (pentru cunoscatori) – la 10 ani stiam deja ca daca ai o parere despre ceva, o tii pentru tine, ca daca o afla altii, te poate costa – scump. Ori tipul ala avea vreo 20 de ani si nu stia asta. Heh. Ce prost.

Dar, la sfarsitul zilei, stiti de ce nu ma bucur c-a murit Ilici? Pentru ca mi-era indiferent. Sigur, sigur, dar a facut mii de victime in mod mai direct, milioane indirect. Insa bai, a fost acum 35 de ani. Toate victimele aluia sunt doar asa, la gramada, o nota de subsol in istoria unui popor care nu mai exista oricum. Nimeni nu si le mai aminteste. C-au murit la revolutie, c-au murit la mineriade, c-au trait in foamea aia si-n “tranzitie”, ca au trecut granita, cui pula mea ii pasa? Serios, erau numele unora care-au murit la mineriada, le tineam minte si, bai, pur si simplu nu mi le amintesc. A fost acum atat de multa vreme incat nu mai stiu. Nu mai conteaza. Nu-i mai pasa nimanui. Nume sterse, fete sterse, vieti sterse. Civilul necunoscut, ca de soldati nu se pune problema. 35 de ani de tarziu, oricat de dramatica o fi fost soarta lor, ridici din umeri si zici “plm, n-au avut zile, aia e, next”. Si mai desfaci o bere, ca na, pentru civili nu scoti sampania, ce dracu’, e scumpa.

Dreptatea e ca friptura. Se serveste aburinda. Daca vine cu intarziere si-i rece, o trimiti inapoi, ca nu mai ai ce face cu ea. Bine, n-a venit deloc in cazul asta, nici nu mai are cum sa vina, da’ zic asa, DACA ar fi venit.

Daca mergi pe la Universitate pe-acolo, ma gandesc ca acum or fi baruri si pula mea prin zona. S-ar putea sa fi disparut pietrele alea pe care scria “nu vom uita”. Si daca mai sunt acolo, mira-m-as, sa fim seriosi: am uitat cu totii. Si nici nu ne mai pasa. Pur si simplu nici macar nu ne amintim CE trebuia sa nu uitam, never fucking mind pe cine.

Asa ca na, a murit Iliescu. So fucking what? Ca…scoatem sampania de la rece. Bravo. Si sarbatoresti…ce?

Il pot ingropa aia linistiti pe Ilici. Acum 20 de ani ar fi trebuit sa aiba mare grija, sa-i faca ditai cripta, da’ asa, mai pe modelul Codreanu. Ca exista riscul sa ia foc, sa fie profanat hoitul, din astea. Acum nu mai e nici un pericol. Toti aia care-ar fi dorit sa faca vreo chestie de genul asta sunt cam tintuiti la pat cu artrita sau pula mea, poate chiar au murit de batranete gen. De moarte buna. Acasa, nu la spital, ca nu-s paturi disponibile pentru toti toparlanii.

Nu ma bucura moartea lui Ilici, cum nu m-a bucurat moartea “regelui” Mihai. Nici nu ma intristeaza. E complet irelevanta treaba asta. Nu-i atat ca vine prea tarziu pentru a fi considerata “dreptate”. E ca vine atat de tarziu incat nimeni nu mai stie de ce ar trebui sa ne pese. Si nu ne mai pasa.

Sigur, faptul c-a murit jigodia in libertate si-n spital, faptul ca o sa sugem pula (ma rog, voi, aia din Romulania) cu doliu national si alte harneli, funeralii si cacaturi de-astea, da, sigur, astea-s alte flegme pe ce-ar fi fost poporul roman, daca ar mai fi existat.

Si? Surprinde asta pe cineva?

Sa te bucuri de moartea lui Ilici in 2025 e ca si cum ai sarbatori in 2025 faptul c-a castigat Anglia campionatul in 1966. Ca si cum ai iesi pe strada intr-un tricou cu Bobby Charlton. E dragut din partea ta, dar nimeni nu mai stie cine-i ala de pe tricoul tau. Cantaret? Actor? Prezentator TV? Si stai acolo si stai si-astepti sa te intrebe cineva. Dar nu te-ntreaba nimeni cine-i ala. Pentru ca nu-i mai pasa nimanui.

Kind reminder Cristian Paturca a murit acum 14 ani.

A year after his death, a monument in his honor was placed near University Square, in front of the National Theatre Bucharest

In 2010, the then-president of Romania, Traian Băsescu, awarded Pațurcă the National Order of Faithful Service in April 2010, 20 years after the Golaniad.

“Dar cois, suntem pe opencube.ro, n-are Manowar glume porcoase si meme-uri jegoase cu Ilici?”. Ba da, ma, am. Dar nu le pun. Ca jumatate din romani nu stiu cine-a fost ala, iar jumatatea cealalta are nevoie de ochelari pentru a le vedea. La ce bun?