Interviuri; oamenii…
Legat de chestia aia cu joburile din Romania si intoarcerea in Romania si cu cat as castiga si asa mai departe…m-am gandit sa va spun o chestie. Am tot zis-o (nu m-as intoarce pentru ca…oamenii sunt cum sunt), dar nu cred ca m-am deranjat s-o explic – partea legata de joburi.
Bai, eu nu am avut in viata mea un interviu decent pentru un job in Romania. Am obtinut joburile pe care mi le-am dorit (nu le-am obtinut pe-alea de care mi se cam rupea, in schimb)…dar nu am avut vreodata un interviu decent. Nici macar unul!
Cand zic “interviu decent”, ma refer la faptul ca, pana la urma, noi (eu, angajatul si el, angajatorul) ne intalnim pentru a discuta o posibila tranzactie. Angajatorul are nevoie de un om care sa faca o chestie (sau, in cazul meu, de un om care sa se asigure ca nu se intampla nasoale, iar daca se intampla, sa le poata rezolva). Eu am nevoie de un job pentru ca am nevoie de niste bani (de chirie, de rate, de droguri si curve, dupa caz). Asta-i tot ce-ar trebui sa conteze – ma rog, aproape tot, ramane de discutat si suma, in teorie…IN ROMANIA. Zic “IN ROMANIA” pentru ca-n alte parti (pe-aici, de exemplu), stii la ce interviu te duci si pentru ce bani de la bun inceput. OK, poate nu stii suma fixa, da’ stii range-ul: de la 30k la 35k, sa zicem (random). Nu ai idee daca o sa primesti 30,35 sau intre, da’ stii in mare cat vei lua. Sa specificam o treaba cu range-ul: se poate discuta de range cand diferenta nu-i prea mare. De la 30 la 35k poti discuta de un range. Daca in schimb zici 30-120k, pai, ala nu mai e range, ala e ma-ta-i proasta si muista.
…si, cum ziceam, n-am avut parte in Romania de un interviu decent. NICI MACAR UNUL!
Coaie, ne-am intalnit pentru o tranzactie. Evalueaza-ma, daca doresti. Da-mi ceva de facut, daca doresti – asa, un test practic. Pune intrebari relevante. Vezi daca sunt ce-ti trebuie tie. Vezi daca nu te-am aburit pe CV. Vezi daca. Sunt de acord cu chestiile astea, le inteleg sensul. Dar…chestiile astea au reprezentat mereu cel mult 5% dintr-un interviu, in cazul meu.
La primul interviu la care m-am dus, m-a intrebat puletele ala care angaja daca nu cred ca mi-ar sta mai bine cu parul scurt. Da, aveam plete – nu neaparat lungi, da’ macar pana la cur, sa placa la toata lumea. Omul nu era preocupat de ce stiu sau nu, pe el il deranja faptul ca aveam parul lung. Sa mentionez faptul ca era strans frumoasa in coada la interviu si ca purtam costum. Asta asa, ca sa va nu ganditi la faptul ca venisem de la fotbal.
La al doilea interviu la care m-am dus, aia doreau sa stiu de ce nu am terminat facultatea (n-o terminasem p-atunci). Pentru ca pula mea, hai sa-l intrebam pe unul de 20 de ani de ce n-a terminat facultatea. Nu stiu, poate pentru ca la 20 de ani e dificil s-o termini? Nu ca ar avea vreo importanta chestia asta, zic si eu, asa.
Tot pe tema aia, la alt interviu m-a intrebat unul daca mie nu mi s-ar parea SUSPICIOS sa vina unul la un interviu pentru retelistica (la vremea aia o ardeam cu networking, routing in general) si sa-mi spuna ca a fost facultatea de psihologie si plm. Nu, nu mi s-ar parea. Pai, pot sa-mi explici de ce te-ai dus la facultatea aia, atunci? Sa retinem ca asta era inainte sa ma intrebe daca stiu ce-i aia un route map sau daca pot sa-i spun care-i diferenta dintre bgp si ospf, sa zicem. Il durea-n pula de asta, pe el il rodea treaba cu facultatea. Asa ca i-am zis ca, da, e simplu – m-am dus la chestia aia unde stiam sigur ca intru fara probleme, ca pe vremea aia inca era treaba cu armata obligatorie. DECI TU NU VREI SA-TI SERVESTI TARA? Mnu prea. Mmmmas cam prefera sa ma serveasca ea pe mine.
La alt interviu, “nu ma credeau” ca stiu ce am zis ca stiu. Ca fapt divers, stiam – si nici nu era mare lucru. Ca sa fiu mai clar, nu credeau ca stiu si ceva cisco si ceva linux. “Ce fel de om le stie pe toate?”. Nu le stiam pe toate. Da’ stiam tot ce le trebuia lor – de-aia ma si chemasera la interviu. Ca nota, ma chemasera “pe recomandare” – dar nu la modul “ma recomandase un cunoscut”, ci la modul “le rezolvasem in cateva minute o problema cu care ei se chinuisera o luna si ceva, asa ca-mi retinusera numele”. Si o tanti de la HR se holba la mine suspicioasa si a inceput sa fie agresiva – cam pana i-am spus sa iasa din camera, preferabil mergand inspre pizda ma-sii, ca mie mi-e cam inutila.
La alt interviu, o fosta gagica de-a lui BogDan (HR) se trezeste vorbind. Ca ei nu i se pare ca sunt un om Ipsos. Asa, in mijlocul interviului. Da, era la Ipsos interviul. Nu eram un om Ipsos pentru ca…m-au intrebat daca as putea lucra si-n weekend. Da, pentru bani, da. Cat timp se plateste overtime, de ce nu? D-aia nu eram un om Ipsos. Ca fapt divers, si la astia ajunsesem tot pe recomandare. Mai precis, un bou sinistru de-al lor pusese o bucla pe-un circuit (SDH) si se minunau ca idiotii de doua zile ca “nu mai merge”. Normal ca ma dusesem – dupa program, in timpul meu liber – sa le rezolv aia. Mi-au oferit o cutie de bere. Ca atata valorase pentru ei timpul meu liber, timp in care le rezolvasem conexiunea. O cutie de bere. Si handicapatii nu stiau de ce nu venea nimeni sa le rezolve problema inainte. Pai, pe-o bere…nu? Acum, mie nu-mi place sa critic si stiu ca pula nu stie carte, da’ bai Bogdane, serios, alta mai cretina in care sa-ti opintesti pula…cu greu ai fi putut gasi.
La alt interviu (ultimul la care am fost in Romania, inainte de-a pleca) le-a placut alora partea tehnica. Le-a placut la modul “wow!” – zis de ei, nu ca ma dau eu vioi. Dar … nu mi-au mai dat nici un semn. Nici da, nici nu. Nimic. Nici un raspuns. Nu le-am dat vreun motiv pentru asta. Dar, cum ziceam recrutorul care ma agatase si ma trimisese acolo, “nu exista chimie”. Lipsa de chimie a fost cauzata de hainele mele. Ba, eram imbracat destul de elegant. Camasa, pantaloni de stofa, pantofi, un pardesiu. Adunate, faceau vreo 2000 de euro lejer chestiile de pe mine. Stiu ca nu inseamna lux sau ceva, dar eram elegant. C-asa mergeam la lucru – era obligatorie treaba cu camasa – si veneam de la lucru in ziua aia. Iar unu’ din ghertoii d-acolo a comentat ca asta nu prea e tinuta de om care vine la un interviu – el fiind in blugi si hanorac si cu o mecla de cred c-a futut mai mult fi-miu decat el.
As putea continua. As putea sa va spun si despre restul interviurilor. Dar n-are sens. Ca la fel era peste tot.
Nicaieri in Romania nu am intalnit chestia aia de “asta-i o tranzactie, boss; noi avem nevoie de un om care sa faca X,Y,Z; hai sa vedem daca le stii si daca da, cat de bine, ca sa stim unde te incadram in range-ul pe care ni-l permitem”. Nope. Nicaieri. Doar afara am dat de chestia asta – sa stii despre ce salariu e vorba (in mare), sa vada daca faci banii aia (pentru ei), sa-ti vada mecla si sa vada daca esti in stare sa vorbesti/scrii si gata. Nu. In Romania, erau tot timpul interesati doar de restul chestiilor. De cacaturile alea complet irelevante. De ce am parul lung. De ce port hainele alea. De ce am fost la facultatea aia. De ce (nu) vreau sa-mi servesc tara – pula mea, pentru ca nu-s din neam de servitori, d-aia. D-astea. Si toate astea pe langa faimoasele “unde te vezi in ultimii 5 ani”, “de ce crezi ca ar trebui sa te angajam pe tine”, “care-i cel mai mare defect al tau” si restu’ gunoaielor basite de o minte de HR-ista la menopauza, desigur.
Am ramas aproape socat la interviurile de-aici, din UK.
La primul job, m-au intrebat daca as putea lucra in weekend, in caz ca-i nevoie. Am zis da, daca se plateste extra, desigur. BINEINTELES CA SE PLATESTE EXTRA, HAHA, DOAR NU GRATUIT, HAHA, NU SUNTEM COMUNISTI, radea ala jenat. De unde sa stie saracu’ de unde veneam eu…Poti sa-mi desenezi pe whiteboard o schema cu? Pot. Poti sa-mi scrii pe tabla subnetul cutare cu maskul cutare si sa faci herpaderp cu el? Pot. Poti sa-mi spui cu ce comanda ai vedea X in consola? Pot. Angajat!
La al doilea job (asta), nu m-a intrebat nimeni la ce scoala am fost. Daca am fost la vreuna. Daca stiu ce-i o scoala. Sau o facultate. Sau de ce aia. Sau de ce haine. Ma rog, de haine a comentat doar tipul care m-a angajat ca “ma simt prost c-am venit asa cand vad cum ai venit tu” (eu la costum; el bermude si papuci de plaja, cercel in spranceana, tatuaje pe gambe si pe antebrat, parul spalat prin secolu’ trecut). Si pentru ca ma durea capul, m-am contrazis nitel cu ala care-mi lua interviul tehnic. Nu, e cum zic eu, nu-i cum zici tu, pot demonstra. Aha…hai ca te credem pe cuvant, imi zice el ironic. Stai, coaie, asa, nu ma crede pe cuvant, uite aici de la consola – e cum zic eu, da? …da, ai dreptate, scuze. OK.
In Romania nu am intalnit in viata mea un angajator care sa verifice daca poate face profit de pe spinarea mea (sau macar sa piarda mai putini bani). Nu. Nici unul nu era preocupat de asta. Toti erau preocupati doar de “ia sa vedem ce chestii nu ne convin la tine”. Parca urmau sa ma ia de barbat toti. Nici unul nu era interesat de “Ce poate face asta pentru compania asta? Cati bani putem face cu el?” (ca doar nu se punea problema de a ma angaja asa, ca act caritabil). Nope. Erau interesati de toate jegurile posibile si imposibile, mai putin de aia. Nicaieri nu era o tranzactie, nu era o chestie de-aia unde intri in magazin si te uiti sa vezi hmmm, cam cum e produsul asta, cam cum imi vine, cam cum suna motorul, cam cum…Nah. Alea erau pentru prosti. Pe ei ii futea grija c-aveam parul lung sau ca ei ar fi venit in alte haine pentru interviu sau ca…Totul era o mare pierdere de vreme pentru mine. Cre’ c-am avut vreo 11 joburi acolo. Si la toate interviurile era la fel.
D-aia zic. Hai, banii ca banii. Temperatura ca temperatura. Praful si plmurile sunt cum sunt, infrastructura e cum e. Poate cu alea m-as impaca, cum ziceam. Da’ cu oamenii n-am cum sa ma impac. Iarna trece – oamenii raman. Si nu te poti impaca dracului cu ei pentru ca-s o adunatura de leprosi psihopati si complexati – dar plini de figuri tampite. Pot intelege figurile. Pot intelege fitele. Le-nteleg cand sunt oarecum justificate. Stiu si eu, nu comentez daca stramba din nas proprietarul unei companii de miliarde cand imi vede mecla sau hainele. Dar niciodata nu a strambat din nas proprietarul. Nu. Strambau din nas niste sobolani distrusi. O pizda de HR. Un bou care nu stia nici 1% din ce stiu eu, speriat ca o sa-si piarda ciolanul daca apare un termen de comparatie – ORICE termen de comparatie – in firma aia. Alti angajati, nu proprietarul.
Ah, inca o chestie. Nu era numai la interviuri treaba asta. Era si dupa angajare. Am obtinut – pe pile, desigur – penultimul job din Romania. Ce inseamna “pe pile”? Inseamna ca aveau nevoie de un om, dar nu dadeau anunt de angajare. Nu, puneau angajatii sa intrebe printre prieteni daca stiu pe cineva care…Bai, cat costa sa dai un anunt pe un site de joburi? Cat dracu’ poate costa? Serios. Discutam de o companie care era mare (intre timp a dat faliment, slava cerului). Ma rog, m-au angajat. Si ma duc acolo la lucru si-l intreb pe-ala care trebuia sa-mi fie sef “ok, e prima zi de lucru, am luat cardul de acces si mi s-a dat un birou cu un PC…ce doriti sa fac? Aveti vreun task pentru mine?” (stiu, da’ asa se vorbea acolo). “Nu stiu, vezi si tu pe la colegi, ca nu ne vedem capul de treaba”. OK. Ma duc si-l intreb pe boul chior si chel din stanga mea: salut, cu ce te pot ajuta? Si ala se uita pe sub mine cu ochii aia care-i fugeau in directii diferite si-mi zice pe nas ca mda, e un proiect mare, trebuie sa facem un proxy cu autentificare in AD, pentru herpaderp. Aha. Bine (bine pe mortii ma-tii, ati angajat tip pe cisco – ca pe cisco eram angajat acolo! – ca sa-ti faca chestii de linux si windows, boule) Ma duc, pun un squid la munca, da-i cu AD-ul, hai cu vreo 3 teste pe 3 useri. Ma duc si-i zic “uite, vezi pe serveru’ ala de teste, l-am pus acolo, l-am testat, merge, da’ verifica si tu, ca l-am facut cum mi-ai zis ca vreti voi, da’ nu stiu toate detaliile…”. Ala, panicat, ma ia deoparte “sa nu cumva sa afle seful, mai amand-o si tu cateva luni, ca…ce-o sa zica daca ne chinuim cu el de-atata vreme si-l faci tu in prima zi?”. Pai FMM de chior chel. Ma intalnesc cu seful jos la o tigara – ca stateam si frecam pula neavand nimic de facut, evident. Si ma ia ala la rost ca…pai tu ai timp de fumat cand noi nu ne vedem capul de munca? Pai, am intrebat ce am de facut, mi s-a spus ca aveti taskul ala, l-am facut, astept sa-mi dea altcineva ceva de facut. Pai cand l-ai facut? Pai acum vreo doua ore. SI DACA URC SI VERIFIC SI NU MERGE, TE DAU AFARA? M-am uitat la el ca la felul 14 si-am lasat dumneavoastra-ul la o parte. Da, ma, pula, hai, da-ma afara, ca si-asa am impresia ca nu prea o sa facem casa buna impreuna (ca fapt divers, eu oricum plecam in vreo cateva luni din Romania). Urca ala, imi zice sa vin la el la birou, sa testam. Da, coaie, hai testeaza. Testeaza boul…merge. Si de ce nu mi-ai zis imediat ce ai facut? Pai, uite, pentru ca-i prima zi si mi-au zis astia s-o mai aman nitel, cateva luni. Cateva luni n-o mai amanam eu, da’ ma gandeam sa-ti zic cam dupa pranz, asa. Ala, nervos: PAI TU FACI CE-TI ZIC EU SAU CE-TI ZIC EI? Si, din nou, cu rupere de pula, stiind ca oricum plec in ceva luni (efectiv nu prea aveam nevoie de jobul ala, era doar asa, sa nu am prea mult timp liber pana la plecare), ii zic PAI TE-AM INTREBAT PE TINE CE AM DE FACUT SI M-AI TRIMIS LA EI, LA MINE E PROBLEMA? Se uita ala clipind a prost…si-ncepe sa rada. Cica da, mi-au zis mie ca tu esti mai special asa, nitel, cred c-o sa ne intelegem bine. Mda, eu nu prea credeam, dar mi-a intins omul mana, i-am scuturat-o si aia a fost. Si n-a fost singurul caz de genul – la fel a fost pe urma cu o chestie legata de cisco. Da’ acolo m-a rugat seful sa nu o dau “facuta” inca, din motive similare. Era MO la ei.
Dar da, cam asa era. Si inainte de interviu…si dupa. Si cam acolo-i problema. Cum ziceam, temperatura, banii…hai, treaca-mearga. Oamenii, in schimb…
Seriozitate si profesionalism, semnalizati.
Cata muie imi dadeau toti cand am zis ca IT-istii din romania sunt niste tarani borati si ca salariile alea mai spalate le-au dat impresia ca sunt miezul din cacat si acum sunt si mai scarbosi.
Aia nu au nici o legatura cu realitatea. Multinationalele trimit munca acolo ca e ieftin si alea locale exista pentru ca are sefu niste combinatii. Ce te-ai astepta sa iasa din asta? Doar din fisele alea cu jobul iti dai seama ca e totul la rupere.
Oooo, da…uite inca un motiv pentru care vreau sa ma car in plm din tara asta.
Recent am “patit” o chesie: ne pleaca un coleg din echipa pentru ca nu mai suporta programul (plm, in echipa asta se munceste doar noaptea).
Si nu pleaca ala bine, ca ne trimit mail baietii cu programarea ca : “coaie, avem versiune noua la aplicatia vietii, la noi pare ok, luati de testati si voi inainte sa o bagam in productie”. Noi eram “bine bosss, da-ne sa testam, ca oricum mergea ca o pula si ne rugam de voi de juma’ de an sa faceti ceva. Baga si ceva documentatie cu ce e nou pe acolo, asa cat sa putem sa ne facem o idee despre ce si cum.” Si primim. Din pula. Si mega-muia vine dupa: “testati si voi pe UN user, ca e inca beta si nu stim daca suporta coispe sute de useri simultan”.
Eram la modul “sa moara ma-ta…si eu cum imi dau seama daca face fata, ca tocmai de aia ma rugam de voi sa faceti ceva, ca versiuena veche “murea” cand erau prea multi useri activi simultan? ” Gen….de ASTA aveam nevoie de versiune noua, sa nu fiu nevoit sa urmaresc si sa planific ca numarul de oameni care o folosesc simultan sa fie < X. Raspunsul a fost epic: "pai…deocamdata am rezolvat doar anumite chestii ce tin de design, urmeaza sa gasim o solutie si pentru celelalte chestii pe care le-ati raportat".
Pentru ca da, proiect, dureaza si important e sa facem update la grafica si design, nu la functionalitate. Ca nu e ca si cum la noi pe plantatie, cu cat sunt mai multi useri simultan online, cu atat face firma mai multi bani….
Parca incep sa fiu mai tolerant cu indienii de pe reed, cand imi amintesc de cretinii nostrii.
@Manowar – nu știu pe unde ai fost tu la interviu, dar eu la ultimele 2 joburi am dat de oameni profi la interviu cât și la discuțiile despre salariu.
Daca ai fost la diverse SRL-uri de cartier… Oh well.
La companiile mari nu mai e așa. Daca dai feedback pe mail cam țin cont de el.
Exemplu – angajarea la jobul actual:
Interviu tehnic de 2 ore pe AD – cu exemple, live troubleshooting, căutat documentații oficiale unde ne contraziceam. Am fost chemat in alta zi la discuția cu managerul și mi s-au făcut oferta.
Cam la fel a fost și la jobul anterior.
Așa că poți face un exercițiu să încerci… Crede-mă că s-au schimbat lucrurile.
Plm, eu am desenat copaci la un inerviu…si l-am picat ca n-am talent la desen.
@Alin: Posibil sa fi avut tu o altfel de experienta la interviuri prin RO, dar ce zice Mano acolo e valabil in 90% din cazuri in continuare. Aici la interviu esti judecat, nu evaluat, si primul criteriu mirositul potentialului membru al haitei. O fi si pentru ca majoritatea HRizdelor au crescut cu aceleasi cacaturi in acelasi job si asa i-au invatat si pe astia care vin din urma.
Uite exemplu: Povesteam acu ceva timp cu o tipa de asta care profesa in hr. La modul ala curios, ca bre, ce e cu retardele alea de intrebari cu 5 ani, cu povesteste o situatie dificila cu seful tau, ca imagineaza-ti situatia sociala (atentie, nu profesionala) X sau Y? Raspunsul? Asa i se cere. A incercat sa faca inteviuri cum trebuie, cu date concrete, ca o duce capul. Nu au placut la, atentie, persoanele tehnice din firma alaturi de care tinea interviul. Ba, si recruta pentru posturi de astea de la baiatu’ cu cablu in birou pana la programatori. Deci nu maseuze si nu speakeri motivationali. Deci gigel, el capo tehnico, vroia sa stie mai mult la interviu daca risti sa ii vanezi jobul intr-un an sau nu.
mlol, Ipsos era compania aia unde te duceai la buda pe timpul tau, ca trebuia sa stai in birou fix 8 ore, pe ceas. Asa ca de cate ori te apuca, dadeai cu badge-ul si timpul petrecut in “afara” biroului (adica buda) nu se punea. Stiu, pentru ca am avut colegi care au muncit la ei pe vremea cand eram prin facultate.
La interviuri mie mi-au bagat-o pe aia cu “stii, la noi se porneste de jos (ca salariu) si dupa 3 ani se ajunge la suma pe care o ceri tu”.
Dar de ce se tem managerii asa cand vine unul la interviu mai bine pregatit tehnic decat ei? A vazut careva vreun manager dat afara din cauza incompetentei lui?
Eu am vazut numai manageri promovati (chiar si cand au busit-o rau, ca asa se scapa de ei in cazul asta, prin promovare) sau au plecat in alta parte pe oferte mai bune.
Da, chiar si in Romania. Dar nu de aia se tem. Ci ca poti sa angajezi pe unul si peste putin timp sa-ti fie el sef, daca e mai competent. Aia e mai naspa decat sa te dea afara, cacam tre’ sa-ti dai tu demisia.
Cand iti zice lumea ca Bucurestiu’ e curu, tu nu, Batman Batman. La Bucuresti se aduna toti idiotii tarii, e weaponized autism prin companii pe-acolo.
Incearca sa dai un interviu in Cluj sau Timisoara, daca esti chiar atat de plictisit incat sa iti pierzi timpu’ pe Skype cu ei. Vezi daca dai tot de idioti.
@A – Pana acum 5-8 ani in oricare din orasele astea “civilizate” mureai de foame cu CV-ul in dinti – batman, batman. Faptul ca ACUM sunt PREMIZELE unei posibile vieti mai bune nu schimba trecutul.
Am tinut si eu cateva interviuri, din postura de intervievator, in ultimii ani, insa chestii de plete sau haine chiar mi se par idiotenii, atat timp cat omul nu apare in chiloti la interviu. Tot ce m-a interesat e sa vad daca stie ce-s OSPF, arii, LSA-uri, iBGP eBGP, algoritmul de selectie a best-path, manipulare de atribute, route-reflector, MPLS, generare si distributie label-uri, etc. – chestii de baza, nu deep-dive. Trist e cand interviul se cam termina inainte de a incepe, pierdere de timp pentru ambii. Ah, au fost si candidati ok tehnic dar care la HR au zbarcit-o (ca-n bancul ala cu calul – nu-l vand, am venit doar sa-l fac de ras) sau altii praf tehnic dar la care HR-ul le pusese o stea in frunte – si tin minte ca doar o singura data HR-ul s-a opus vehement unui candidat care se calificase in top 3 tehnic. Despre salarii – aici chiar este o problema in ro – toti se ascund, doar-doar pica vreunul bun pe bani putini, probabil.
Manoware, eu la toate interviurile (de programare, ce-i drept) am avut parte de evaluari decente, oameni competenti. HR-ul a fost minimal, vorbeam imediat cu oameni tehnici. Si vorbesc aici de Bucuresti (din 2004 pana cand am zburat in 2011) dar si in Brasov.
Singura chestie cu care sunt de acord sunt range-urile salariale.
Odata am fost la unii si am facut tot testul de embeded cu intreruperi si tot ce avea pe acolo, am rezolvat si niste chestii teoretice ca sa-mi zica dupa aia ca nu putem sa-ti dam suma aia. Erau si pe centura capitalei (Alvarion le zicea) si mi s-a parut aiurea sa bat atata drum pana acolo, mai ales ca nu primeam cat imi dadeau evreii mei falimentari, fututi de criza din state (pierdut contract cu verizon).
Apoi am mai fost la unii carora le-am zis ca eu atat am aici, ce imi puteti oferi. Ghici ce: vine ala cu o oferta cu 200E sub a mea si imi spune foarte entuziasmat (era hr-ist, foarte de treaba) (citez): “dar stii, noi aici oferim si bonuri de masa!!!” care pe vremea aia cred ca erau pe la 7.5 RON. Ii spun omului ca aia inseamna mai putin de 50 de euro… El: Da…
Cei mai seriosi/rapizi au fost evreii unde am lucrat pana cand efectiv ne durea capul de jocuri in retea (serverul facut de sef da?) ca pierdusem contractul cu verizon. Am dat testul, am facut grosul. M-a intrebat de o chichita de limbaj (un keyword) si i-am zis instant ca n-am folosit asa ceva, fara taclale ca nu-mi place sa o lalaiesc aiurea. I-am zis ce salariu vreau si peste o zi eram luat exact cu cat am cerut. Maririle au venit instant ca le-am facut toate scripturile la mare arta pe windows, echivaland (cu greu) tot ce stiam ca e pe linux. Deja eram vazut ca o zeitate de batch de windows (cand eu il uram cu pasiune) si mai tot ce insemna automatizare imi trecea prin mana. Echipe-ntregi aveau builduri accesibile la nivel de click. Si tot personalul firmei, de la programator la tester fie ca era in .ro sau .il era competent, fara fite de cacat, fara dume PC or shit like that. Chiar am angajat si o tipa in echipa si eram cam timorati ca seful si eu cam injuram. In vreo 3 luni tipa injura (cand era cazul, nu ca substituent pentru spatiere/punctuatie) cot la cot cu mine si seful. Dream job…
Ideea ar fi sa-ti gasesti intai un job dupa care sa mergi acolo, indiferent de romania sau neromania. Exceptie face situatia in care nu ai job sau ai un job de rahat. Altfel, sa renunti la bani (job mai prost platit)e un lux. Sau ai un venit pasiv – chirii, pensie si vrei sa minimizezi costurile de viata. Sau vrei sa deschizi o afacere si cauti forta de munca ieftina.
Daca mi-ar oferi de doua trei ori cat am acum net, m-as gandi. Strang niste bani, exista o motivatie. Pana la urma romania e o tara de mana a paispea si lucrul asta costa.
Eu am auzit (mai la mâna a doua/treia) și cerințe pt hr de la viitorul șef pt oameni dintr-o anumită zodie. Sau cel puțin să nu fie dintr-o altă anumită zodie. Mi-am adunat falca de pe jos.
Eu sunt din Oradea si la toate interviurile doar bataie de joc am intalnit. Nu are cum sa te evalueze corect un om care e sub nivelul tau si la care ii tremura chilotii ca o sa ii iei locul.
Atunci cand dupa cateva luni de la primul interviu in care ei te tin de fraier, se gandesc in sfarsit sa te angajeze iti trimit o oferta mai mica decat ce ai discutat cu ei. Dupa ce te angajezi, normal ca nu iti maresc salariul, dar si tu te razbuni facand o treaba cat mao de cacao.
Mersi pentru articol, Manowar. Cand am dat pe forum exemplul cu Psihologia nu stiam ca tu chiar asta ai absolvit, asa s-a nimerit random exemplul, puteam sa zic Drept sau Limbi Straine.
Usor usor o sa se dea si meltenii pe brazda, deja vad din ce in ce mai multe anunturi in care specifica o marja de salariu, poate cu timpul scapam si de restul romanismelor.
Pai, eu am zis de cateva ori ca aia din IT mi se par cam autisti, asa. Aia din domeniul meu sunt usor autisti, programatorii sunt nitel mai autisti ca ei. Si cei mai multi au impresia ca-s alpha si omega – cel putin Torvalds. Si unii si altii. De skilluri sociale nici nu mai discut, ca nu are sens…
Din partea mea…sa faca ce-au chef. Vorba aia, nu ma mai intereseaza.
@Allen
‘Marja de salariu’ e tinuta pentru fraieri sau disperati care ar accepta sa faca munca si pentru mai putini bani. Si mai e si pe post de ‘lesa’. Adica … te angajam cu mai putin, dar uite ca dupa o perioada poti sa ajungi la x salariu … si ce sa vezi, la fiecare evaluare iei doar ‘bine’ nu ‘f bine’ sau ‘exceptional’ asa ca ramai cu ochii in soare si 5-10% din salariu marire care doar egaleaza inflatia. Dar la anul … sigur obtii mai mult !!
Despre interviuri in romania s-a spus cam tot, am avut parte cam de toate felurile si pus in fata foaia + test si povesti nemuritoare cu diversi sau hr. In general ok, majoritatea la prins prosti cu plasa … E drept ca o perioada am lucrat si cu expati, astia nu sunt melteni dar te ard la evaluari si la bani cu zambetul pe buze si cat se poate de civilizat #indieniieuropei
Memorabil a fost cand in timpul interviului un tzoparlan de-al nostru cu aere de sef/director, o filiala ceva de multinationala si-a desfacut 2 nasturi la camasa si inceput sa-si mangaie mararul de pe piept cu intrebari de genul … dar ce cauta o fata draguta ca tine in it, nu e greu printre atatia barbati ? :))) nu coaie, am invatat din facultate sa mi se rupa ca eram 2 fete in grupa #altaintrebare
Totusi mi-a ramas in minte o femeie sefa, product owner ceva .. s-a uitat pe cvul meu si a zis cam asa … ei, dar ce ai atatea certificari, ce-ti trebuie, lasa ca ii stiu pe astia certificati ca n-au habar de nimic. Am intrat inevitabil in polemica si dupa vreo 2 luni a venit si raspunsul de la hr … cautam un alt tip de personalitate care sa se alinieze culturii noastre ‘organizationale’. #marsdaici
Dar n-ai la ce sa astepti, asta e situatia. In it e inca bine fata de restul domenilor … Cum bine zicea cineva mai sus firmele vin in romania ca e inca ieftin, nu platesc impozit pe salariu si pot sa tina niste oameni, in rest combinatii pe piata locala, export de profit, mutat banii. Nici pomeneala de romania buricul it-ului, mai degraba strans suruburi pe banda … cam astea sunt joburile 90% aduse din afara … bug fixing/suport/testare/call center. Fireste, in afara de marile proiecte cu statul gen siveco/teamnet/softwin si alti securisti locali care fac praf tot ce ating… fiind si motivul pentru care romania nu va avea prea curand o infrastructura informatica functionala/integrata ci multe softuri bune de pus in dulap ca siveco elearning sau te impusti in cap (siui) sau … #foxpro posta romana
@A “Incearca sa dai un interviu in Cluj sau Timisoara, daca esti chiar atat de plictisit incat sa iti pierzi timpu’ pe Skype cu ei. Vezi daca dai tot de idioti.”
Din pacate, dai si acolo de idioti. Am fost eu in decembrie la interviu cu unul din Cluj. “Buna ziua domnule Xulescu, deci ati facut Politehnica…” Eu: :”Buna ziua. Nu sunt Xulescu si nu am facut Politehnica. Aveti in fata cv-ul altui candidat”. “Ah, asa e..ma scuzati..” “Si de cati ani aveti carnetul..”Eu: “nu am carnet de conducere, scrie clar si in cv…” Si tot asa..Omul era patronul, dar era total pe dinafara firma mare, daca imi amintesc numele ei, il si spun sa ii fac de ras….Cea mai tare faza a fost insa la plecare…Firma are sediul pe undeva in Pipera, dar putin in afara Bucurestiului. Eu nu am masina personala, asa ca la venire m-a luat un tip de la ei din firma cu masina de la metrou si m-a dus la sediu. Dupa interviu, ala sa ma duca inapoi la metrou. “Si o sa fim colegi, nu-i asa?” ma intreaba el, Eu “Nu prea cred, ca e o diferenta cam mare intre banii pe care ii cer eu si ce imi ofera patronul vostru” “Ah…asa”. dupa vreo 20 de secunde opreste masina si imi spune ca trebuie sa se intoarca inapoi la sediu. Mai erau vreo 200 de metri de metrou, de unde ma luase…….bine ca nu m-a lasat dracu in camp…Cam asta e si cu aia din Cluj….
Ce e asta, vreun trollaj?
Primu’ meu job ever (și cu carte de muncă) a fost în construcții feroviare. Muncitor necalificat. Primit pe bază de relații. Şi ceva în plus.
^ pe sex?
@Andrea. Daca la mine te referi, sa stii ca nu e nici un trollaj. Firma care s-a comportat mizerabil este EW Holding, au filiale in toata Romania aproape, iar sediul central e in Cluj. Eu am fost la interviu si am discutat cu boss-ul, care e clujean get-beget si era la Bucuresti, acolo am dat interviul. De aia am spus ca sunt si in Cluj si Timisoara idioti. Nu generalizez, nu spun ca toti sunt asa, dar eu am avut o experienta foarte neplacuta cu ei, combinatie de prostie cu neseriozitate…
Gresesti, boss, in Romania, toti sunt asa, indiferent ca-s din Cluj sau din Bucuresti. Niste retarzi cu spume la gura.
Vite mai tampite ca proastele ce lucreaza in HR in Romania n-am intalnit. Lucreaza in HR si au impresia ca fara ele nu merge compania, asa ca tin neaparat sa ia parte la interviuri, sa puna intrebari tampite, ca asa cred ele ca se fac remarcate. Acu’ 15 ani am aplicat la un job la Continental. Ma suna aia, cand poti sa vii la interviu, stabilim o data, totul bine si frumos. Ajung acolo, ma intampina managerul de HR – o pizda proasta – si-mi zice asa pe hol, ca uite m-am uitat pe CV-ul tau si in ultimul an n-ai lucrat in domeniu, asa ca nu credem ca ai face fata la jobul asta. Pai, ok si mi-ati programat interviu ca sa-mi spuneti asta? Ce-ar fi, daca tot sunt aici si daca tot mi-ati futut timpul, sa discutam un pic despre ce presupune jobul, despre ce-s in stare sa fac, chestii dinastea, de interviu. Aaaaa, nu, ca stii, in ultimul an ai lucrat altceva, bla bla bla…
Eu recunosc ca sunt cel mai scarbos intervievator de la noi din filiala: aia care trec la altii pica la mine si invers. Dar macar ma port frumos cu cei care vin la interviuri chiar daca sunt prosti de bubuie (destui) sau pe langa subiect (restul). Una din probleme e ca nu am voie sa le pun anumite intrebari, alta e ca nu pot niciodata sa le spun nici macar ca au picat, daramite de ce. Le trimite HR-ul un mail dupa aceea care nu explica nimic, ca nici ei nu stiu si nici nu le pasa, ei doar proceseaza candidati asa cum la abator procesezi vaci.
Asa ca in ultima vreme ma fofilez, fac minimul de interviuri ca sa nu sara in ochi si atat. Problema e ca nu a mai trecut nimeni un interviu cu mine de vreo 2-3 ani si s-a aprins becul rosu la HR, dar le-am explicat clar si argumentat ca aia nu aveau calificarile cerute pentru job si s-au calmat. Nu de alta, dar la ce descrieri ambigue baga HR-ul la pozitiile postate nici candidatii nu prea inteleg despre ce e vorba si nici HR-ul nu ii filtreaza pe aia care nu indeplinesc cerintele minime pe parte tehnica. Eu trimit un job description la HR, ei taie jumatate si pun o prostie standard de-a lor despre cat e de misto sa o sugi la noi, candidatii isi pun in CV ca stiu sa faca tot ce scrie in descrierea pozitiei si inca vreo 20 de meserii pe langa, trec de HR, vin si imi mananca timpul degeaba stiind ca au venit degeaba.
Da, HR-ul e ori scarbos ori incompetent in multe companii. Am prieteni prin alte companii in Bucuresti, am prieteni sau colegi care au aplicat prin diverse locuri, profesionalismul in domeniu e mai rar decat parul de peste oceanic.
Bah, eu asa mi-l imaginez pe Mano acum 10 ani la interviu/review in ro:
https://www.youtube.com/watch?v=T_D3d1RWBrI
@Manowar – Recunosc fapta și-o regret 🙂
@Sabotor. Faza patita de cel mai bun prieten al meu. Aplica la o companie mare pt postul de gestionar. Il suna pizda de la HR sa il programeze la interviu. Amicul o intreaba pe pizda: “doamna este sigur vorba de un post de gestionar, nu de cum sunt numiti in Romania sclavii care muncesc cu carca prin depozite?” Aia: “Da, domnule de gestionar, nu altceva, trebuie sa stiti legea gestiunii, sa lucrati in SAP, nu aveti treaba cu munca fizica aproape deloc”. Ok, se duce amicul la interviu, acolo alta pizda. Il invita sa ia loc pe scaun, se uita aia 10 secunde la el, apoi ciripeste: “cred ca sunteti prea batran pentru job-ul pentru care ati aplicat. Acesta implica in proportie de 75% munca fizica si nu cred ca veti face fata.” Amicul, gata sa faca apoplexie: “doamna, eu am venit pentru postul de gestionar, nu pentru altceva, cum sa fiu prea batran pentru asta?” Aia: “Da domnule, e vorba de gestionar depozit…” L-au scos aia cu bodyguarzii de acolo, fara gluma,a vrut tovarasu’ meu sa o stranga pe aia de gat. Deh, intr-adevar, competenta maxima la HR in Romania…
A, chestia cu: “nu ati lucrat ultimul an in domeniu”, mi s-a intamplat si mie personal. Am fost la interviu si au bagat-o pe asta la inaintare…”Dar am lucrat aproape 10 ani in domeniu, pana in urma cu 2 ani, am continuat sa fiu la curent cu tot ce misca in domeniul asta, pur si simplu am gasit la un moment dat o slujba mai bine platita in alt domeniu si de aia am avut ultimul job in altceva” m-am justificat eu. Nu a contat, evident..M-am abtinut cu greu, sa nu ii trag o flegma in fata individului si m-am carat. De aia, cum am spus intr-un alt comentariu pe aici, numar zilele pe care le mai am de stat prin Romania si pana plec definitiv….
@Manowar: după calea din ciclul “Viața-n UK”, astea din ciclul “Memorialul durerii” imi plac cel mai mult. 😀
Aproape că regret că nu am fost in viața mea la niciun interviu de-ăsta, macar să văd cum e. Am fost la două mari si late dar nu se compară, ca distractie. Unul nici nu era pentru un ou job, doar pentru o promovare si era oricum o formalitate, examinatorii isi doreau sa ma promoveze cel putin la fel de tare ca si mine, asa ca a trebuit, pardon, am fost rugat sa raspund in ce an a avut loc rascoala de la ‘907, la modul “nu trebuie sa raspunzi exact, poti sa dai un raspuns aproximativ, cu o marja de vreo 3 secole plus minus”. La al doilea a fost si mai haios, asta chiar era pentru un nou job, ma rog, mai mukt un fel de transfer. Am fost intrebat de un cunoscut care lucra acolo daca vreau sa vin la ei, am zis ok, am facut o cerere, ei s-au ocupat de formalitatile de transfer, apoi cand totul era aranjat, hartiile pe drum, lichidarea si masa de adio la vechiul loc de munca, si-au adus aminte si astia de unde urma sa incep că n-am “sustinut” interviul. M-au chemat, m-au bagat la un şef de acolo, ăla avea mare chef de unterviu cu mine gen “plm, la cata treaba am, tu lipseai”, m-a intrebat vreo 3 minute cam cu ce m-am ocupat pe acolo, mi-a pus o intrebare capcana din domeniu, eu am râs, a râs si el si cam asta a fost.
Cum spuneam, aproape că regret 😀
*după “alea” nu după “calea”, pipi pe ea de predicție Samsung.
La al treilea loc de muncă m-am dus pentru poziția “băiatu’ de la internet cafe”. Am primit postu’ de bouncer cum îi zice acum. Atunci era bodyguard.
Ipsosu era misto. Inainte sa schimbe hrul (ala de care vorbește liviu) si patronajul. A fost tare cand mi-am dat demisia. Cred ca tot ea m-a intrabat trista “dar, ce putem face sa te pastram?”. Eu:”pai… Show me the money”.
Aparent asta nu era o varianta
Mai da-i dracului de pomanagii. Majoritatea angajatorilor din romanica ar vrea sa le muncesti 12 ore pe zi cu salariu minim pe economie, eventual sa vii si cu bani de acasa ca sa urce firma pan’ la cer pe banii angajatilor, nu ai patronului, nu ai actionarilor. Munca neplatita peste program si in week-end e in mintea astora obligatorie. Repet, mai da-i la naiba de pomanagii lipsiti de orice bun simt.
Pai, mai mult decat i-am dat deja… nu prea am cum…
Ai. Deja faptul ca ai scris aici lucruri e un o miscare in plus, la fel de binevenita, evident.
Exact acelasi lucru mi s-a intamplat saptamanile trecute, cu exceptia chimiei care a fost foarte ok. Ne-am inteles foarte, dar foarte bine, a ramas ca ne mai auzim in cateva zile cu faza finala pentru ca ‘lasati-ne si pe noi sa vedem ce si cum’. Au trecut de atunci nu cateva zile ci cateva saptamani bune, iar respectivii nu raspund la e-mail-urile si numarul de telefon de pe cartile de vizita pe care mi le-au dat ei. Efectiv nu mai inteleg nimic, zici ca sunt dusi total cu cãpuţul. Exclus sa nu ma incadrez in cerintele postului, asta am facut multi ani pana sa ajung la ei. Si atunci wtf?????
Asta e una din chestiile care ma calca pe icre in Romania. 95% din cei cu care am interactionat fac urmatoarele confuzii:
1. Profesionalismul confundat cu a face pe plac cuiva
2. Colegialitatea cu batutul pe burta
3. Capacitatea de a comunica o problema cu ‘nu-mi merge aia’
….. si alte mentalitati de la coada vacii
Momentan , mai bantui prin zona pentru cascavalul peste medie. Dar nervii care mii toc nu prea-i pot suplini asa ca o sa-mi fac vant in curand spre alta locatie.
*pe care
Era un site inainte foarte bun…. desprefirme.ro, dar l-au inchis… acum e doar undelucram.ro,sunt ceva reviews dar mai moderate asa :))))) Despre firme era siteul meu favorit lol. Batea TimesNewRoman cu mainile la spate, ce scriau unii ca se intampla pe la munca in unele locuri. Gen cine pe cine fute pentru avansare…. apoi aparea cineva si ii lua apararea ca nu ar fi fost asa, ca de fapt fata a avansat pe bune… Fie-i tarana usoara ca tare funny era.
@Webby:
FIX la fel , totul parea ok la interviu si dupa plecare nema feedback am patit si eu, cu unii in DK. Nu-i cu suparare ca mi-au platit baietii tot, dar zic asa….daca am zis prea mult, mai puteam negocia putin.
Anyway…cred ca asa e fix cand au mai multi pe teava si asteapta sa-i vada pe toti, sa vada cat cere fiecare, eventual sa-l ia pe cel mai ieftin si muncitor. Ca nu se stie niciodata cand dai peste unul cu foamea si mai in gat. :)))
Perversitatea sistemului: daca iti spune “nu te angajam pentru ca noi consideram ca nu stii X (sau nu ai calitatea Y)” poti sa ii dai in judecata pe motiv ca nu au dreptate, ca stii X mai bine decat Z care a fost angajat etc. Daca tac din gura sau iti trimit un raspuns generic “ne pare rau, nu ati fost selectat” atunci nu ai un motiv concret sa ii dai in judecata. Ca sa nu riste nimic, ori nu spun nimic ori iti trimit raspunsul generic si inofensiv. Ai mei de la companie trimit intotdeauna raspuns, dar e complet interzis sa ii spui candidatului ce criterii nu indeplineste pentru a fi considerat pentru angajare. Mai ales ca sistemul e sa aibe mai multe interviuri si din cei care le trec pe toate e ales unul sau mai multi, nu toti – depinde cate pozitii libere ai.
Partea buna e ca inca poti sa alegi pe cine angajezi. Asta doar pana cand o sa vina socialistii si o sa zica ca oricum toata lumea e egala si toata lumea are dreptul la munca, asa ca nu conteaza pe cine angajezi si ca nu mai ai voie sa ii alegi, ci sa ii iei la rand, eventual in ordinea in care aplica.
@0040 ” acum e doar undelucram.ro,sunt ceva reviews dar mai moderate asa :)))))” Mult mai moderate deoarece, de exemplu, jegurile de la Dedeman au amenintat chiar pe site utilizatorii ca “le iau IP-urile si pe baza lor ii dau in judecata” daca mai zic nasoale pe site despre ei….
Dupa ce am citit tot postul am zis sa vin si eu cu niste istorisiri:
-Metro services(aia din voluntari)m-au recrutat prin 2010 pt ceva pozitie suport aplicatie.Interviul cu un manageras local cu nema cunostinte it dar si el insurubat pe acolo,dupa aia interviu cu o tanti din jermanica si ultimul interviu cu o tantica de la hr.Am luat interviul si mi-au zis telefonic oferta,mai mica decat cerusem eu dar cum foamea batea tare in teava mi-am zis ca meh,merge.Am intrebat cand sa vin sa semnez contractul si mi-au zis ca ma suna ei.Nici acum dupa 8 ani nu au mai sunat.M-am lasat pagubas…
-Huawei post outsourced prin ceva firma subsidiara a Bitdefender.Nu stiu care era invarteala,practic faceau ceva outsourcing.Discutie cu un chinez f f ok care a decurs excelent si o discutie cu hr-ul local si bum oferta.Era tot in 2010,nici pana azi nu am semnat contractul.
-Interviu Huawei direct – discutie cu un chinez la misto( ce imi place,hobbyuri etc) si testare tehnica cu un rahat de indian pripasit pe meleaguri dambovitene.Intrebari tehnice de cacat gen tail -f,vim si vimdiff,grep -Ri etc.Si a urmat interviul cu mareata hr-ita care m-a luat cu “cat de deschis esti sa lucrezi in situatii adesea stresante” sau ” cat de confortabil te-ai simti sa lcurez in fiecare wk-end” la care intreb eu :Platit sau cum?Cica nuuu,overtime-ul se compenseaza si in ore libere.Am zis pas si le-am zis sa nu mai mai cheme in veci la interviuri.
-Luxoft 2016,dupa nspe discutii la teleofn cu dubiosi din ucraina si polonia ma cheama la un interviu f2f cu ceva romanache,project manager pentru o validare finala.Cocletele habar nu avea de procese si nici de munca in IT,ma intreba daca stiu sa deschid tickete in Jira si ALM.Urmatoarele intrebari erau de escalari si alte prostii corporatiste cu sefi in CC sau BCC.Totul a decurs suprinzator de usor pana cand m-a intrebat cand pot sa incep.Pai in 30 de zile .Cica nuuu,pe noi ne preseaza clientul sa luam om cat mai repede.Vechea chestie cu time material vs. fixed price.Am primit un mega reject pe motivul asta si mi-am bagat pula la propriu si la figurat cand mi-a trimis hrita mailul default de reject.