Viata in UK – part XLII – two Greeks, one motorway – rant lung si dezlanat

Din cand in cand, simt nevoia sa apuc un miel de coaie si sa-i fut o bata-n cap.

Chestia asta se intampla in general cand incerc si eu sa fac niste chestii, sa planific una-alta si cumva…nu se poate.

O sa-mpart chestia asta in doua parti. Prima e cu “motorway”. A doua cu grecii.

Motorway

Ziceam ca din cand in cand vreau sa…pentru ca ma enerveaza cand nu-mi ies chestiile cum am calculat.

Asa a fost cu pasaportul. Am aplicat de la adresa veche, da’ intre timp ne-am mutat. Nu, nu stiam c-o sa ne mutam cand am aplicat. Nu aveam ofertele, nu nimic, c-a durat vreo 2 luni si ceva procesul asta. Dar, baiat destept, am rugat-o pe Ondilol sa-mi faca si mie redirect la mail (Royal Mail), nu doar ei. Alte jdelire aruncate si pe aia. Dar a facut. Doar ca heeeei, de pomana a facut, pentru ca…aia de la homo office au decis sa NU trimita pasaportul cu Royal Mail, ci cu ceva companie obscura. Iar compania aia obscura mi-a trimis un SMS ca “o sa fie livrat maine”. Ma uit dupa ei pe net, dau de ceva gen “aranjeaza delivery in alta parte, in alta zi” si-ncerc. Ia livrati baieti in Londra. Eroare. Nu se poate. Nu acoperim adresa. Gen ba cum pula mea nu acoperiti Londra centrala, ce cacat?

Le dau mail. Ba, uite asa si asa, va platesc eu pentru a livra aici, hai, se poate?

NU.

Nu se poate, ca nu trimitem in alta parte. Pai, si de ce aveti formular de completat noua adresa pe site atunci? Ah…ca nu stiam ca e pe site. E, dar nu merge. Pai, nu merge pentru ca nu putem trimite la alta adresa. FMM. OK. Vreo 6 mailuri mai incolo, am stabilit cu ei sa livreze “acasa” (WM), c-o sa semneze grecu’ de primire. Ii dau lu’ ala un mail – ba, vezi ca o sa vina aia, vin eu sambata sau duminica, cum preferi. Le iau, nu te deranjez, stau un minut cel mult – la usa. E OK? (plm, e politicos sa ceri voie). Da, bo$$, zice grecul, sigur, da’ vino si tu pe la 9:30, ca pe urma tre’ sa plec cu femeia-n oras. Hmmmm, OK. Cam nasol, ca-nsemna sa plec pe la un 7 AM de-aici, deci trezirea pe la 6:30 AM…dar hai.

…si era vineri seara si beam un cico cu (deja) fostii colegi, asa, de “la revedere”. Si…am ajuns inapoi acasa la 00:39. Stateam in fata PC-ului si ma gandeam…plm, ma mai culc acum pentru 6 ore? Nici nu dorm suficient, nici nu nimic…acum nu mi-e somn…ce sa fac? Hai ca ma bag sa ma joc nitel si plec in cateva ore incolo, abia o sa fie 2-3 AM si o sa fie drumul super liber si…

…si am luat o muie cu pula nespalata si-ndoita

…pentru ca la 3 AM cand am plecat eu, m-am trezit ca da, drumul era liber, dar intrarea pe M25 era blocata. Se lucra – ca astia lucreaza noaptea la “intretinerea” autostrazilor. Nu prea am idee de ce anume faceau ei, da’ blocasera intrarea. Nu o banda, nu … nu stiu ce, ci intrarea. Iar satnavu’, care habar n-avea de asta, ma tot invita sa merg in cerc si sa ma duc sa intru p-acolo, pe unde era blocata. Si pe masina si pe telefon (google maps). Same shit. Nervi, crize. Hai, baga-mi-as pula, sa merg intr-o directie random, ca o sa vad eu ceva semn cu ceva motorway si de-acolo ma descurc.

Ba…45 de minute am mers asa, catre nicaieri, prin Londra. Habar n-aveam pe unde. Pana atunci, cumva, nu am vazut nici macar un semn de M-coispe, directia aia. Nu. Nimic. Zero barat. Si dupa 45 de minute, cumva, am dat de alta intrare pe M25. Gata, bossultaneala. Am intrat pe ala si ma uitam:

M1 la 10 mile.
M40 la 30 de mile.

Stau, ma gandesc…ba, plm, pe M40 se merge superb, nu-s camere, nu e trafic, mergi like a boss. Pe de alta parte, e 3 AM, pe M1/M6 e mai scurt drumul, nu are ce trafic sa fie. Sunt camere, da’ e OK, merg cu 70 mph pana acolo si ajung lejereanu, nu merita agitatia. Hai pe M1.

A fost cea mai imbecila idee din istorie

Bai, tata, numai de-astea am prins:

Nici macar nu le-am mai fotografiat pe toate. Serios. Ca efectiv nu avea rost.

40 mph – ca se lucreaza. Si nimeni pe drum care sa lucreze. 10 mile mai tarziu (si tot la 40), vezi ca sunt doi muncitori care stau pe chestia aia care separa sensurile. Nu fac nimic, doar stau acolo. Dar tu mergi de 10 mile cu 40 mph, pentru ca “se lucreaza”.

40 mph – obstruction. Si mergi 10 mile ca e obstruction – si iesi de-acolo si nu e absolut nimic pe sosea. Nimeni si nimic, ca sa fie mai clar.

50 mph ca “average speed check”. PENTRU CE PULA MEA. PENTRU CE PULA MEA AVERAGE SPEED CHECK 30 DE MILE PE MOTORWAY, BAGA-MI-AS PULA-N EL DE MOTORWAY??? Pai, sa vezi, ca…extindem autostrada si se lucreaza pe margine. Nu pe unde mergi tu, ci pe margine, separat de cacaturi de-alea de protectie. Si ah, da, nu lucreaza nimeni ACUM si tot weekendul, dar average speed check ramane in place pentru ca fuck you, that’s why.

40-50 mph (a scazut la 40) ca pula mea, a raportat cineva un pieton care traversa autostrada. Si tot asa 20 de mile. Ba, manca-ti-as pula, in cate locuri a traversat ala motorwayul pizdii???? 20 de mile??? Si de ce pula mea tre’ sa incetinesc eu, in loc sa fiu anuntat ca primesc un bonus daca-l calc eu? Ce pula mea cauta pe motorway? Pe ma-sa care agata tiristi?? Nu, serios, Gheorghe – beat sange – traverseaza autostrada, pentru ca-i idiot. Ion, pentru ca-i si mai idiot, anunta autoritatile “ba, vedeti ca Gheo e spart iarasi si a traversat”. Iar autoritatile, mai proaste ca Gheorghe si Ion la un loc, pun limita de 40 mph pe fucking motorway, ca pula mea, sa nu pateasca Ion ceva. Da, hai sa ne bagam pula-n ei de soferi, sa-l protejam pe Gheorghe. Pula mea.

Efectiv asa a fost 90% din drum. Nu glumesc. Momentul ala ironic in care porneste Sharon sa zbiere de Faster, faster, faster – si tu mergi cu 50 mph, ca esti pe portiunea aia interminabila de average speed check.

Numai palme imi venea sa-mi dau, de ce pula mea n-am mers pe M40, de ce, de ceeeeeeeeeeeeeeeeee….

Ca bonus de autostrada (vedeti imediat), am plecat cu rezervoru’ pe jumatate gol. Ca pula mea, eram ratacit in Londra, cautand intrarea pe ceva motorway si n-aveam chef sa mai caut si benzinarii, mai ales ca la 3-4 AM erau oricum inchise 99%. Am zis, heeeeei, gasesc eu pe autostrada un d-ala de services. Si-am gasit.

N-am facut plinu’ acolo. Am bagat vreo 10 litri (ajungeau si vreo 3, da’ am zis plm, cine stie, sa fiu sigur), da’ atat. Pentru ca mi se parea ceva in neregula cu pretul. Parca-parca nu era chiar atat litrul, cat pula mea s-a devalorizat lira de luna trecuta, ba?

Si-ajung “acasa” si ma duc in parcare la ASDA sa dorm p-acolo cateva ore (c-am ajuns pe la 6:30 si pana la 9:30 n-aveam ce face, terasele inchise etc). Si-asa mi se facuse somn, hai ca ma culc in masina ceva. Las scaunul frumos pe spate (merge pana la orizontala) si gata, somn de voie 3 ore. Probabil c-am oripilat tinerele mamice pe benefits care-au vazut un cocalar dormind in hoodie intr-un Mercedes in parcare la ASDA, da’ csf, ncsf. Ma rog, ma trezesc eu pe la 9 si 15, hai sa merg, dar, inainte de asta, hai sa pun benzina. Si hai sa vad si eu de curiozitate cat e litrul la ASDA. Pai, cat sa fie…

Ba, inteleg. Inteleg sa fie mai scump pe autostrada pentru ca motive. Da’ 119 – 149? 30p mai mult pe litru? Gen 25% mai scump? Nu ca mi s-ar rupe mie pula de faptul ca dau 40 sau 50 de lire, la o adica, da’ un pic de jena, asa…? Nu…? Nimic…?

Anyway, inchei aici partea cu motorway, ca mai degraba ma spanzur decat sa descriu si ultimele 3 drumuri facute.

Grecii

Pe la 9:30 m-am infiintat pe la greci la usa. Noroc, boss, sunt io, owneru’, da-mi si mie plicurile alea. Aaah, ca nu…ca intra, ca ti le aduc imediat. OK. Intru, ma pofteste afara pe terasa, nevasta-sa (venita si ea intre timp) ma intreaba daca vreau o cafea…ma gandesc, plm, vin dupa ce mi-am rupt cocoasa pe drum, as putea la fel de bine sa beau o cafea, ca nu mor daca mai stau 20 de minute si cu astia, ca vor ei ceva, altfel nu ma invitau, doar imi dadeau plicurile si pa. Lasa, plec la 9:50-10:00 AM, nu ma grabeste nimeni.

3 ore mai tarziu, inca discutam. Inca aveau intrebari. Inca nu stiau, inca nu intelegeau.

te doare pula de cat de rupti de realitate sunt oamenii astia
te doare coiul stang cand vezi cum procedeaza oamenii

Ore intregi de conversatie (nu la modu’ deranjant, dar la modul facepalm.jpg) pentru ca oamenii astia habar nu au pe ce lume traiesc.

Daca mie mi-e dor de Romania. Daca m-as intoarce in Romania. Ca ei nu stiu cum e aici.

Tipa nu stie ce salariu o sa aiba. Adica, isi stie brutul, dar nu stie netul. I-am deschis site-ul ala – salary calculator – si i-am aratat: uite, tu o sa iei vreo 2600. Aha. Si se poate trai cu suma asta? Da, se poate, dar ideal ar fi sa munceasca si sotul, ca sa nu fie o problema. Ala cica, pai, da, si eu sunt acum in interviuri, imi iau si eu un job. Si, tot asa, pe la salariul asta? Pai, nu, mai mult, zice el, ca eu sunt barbatul. Bravo, pai, atunci, sunteti mari sefi de trib aici. Pai, cum sa fim, ca noi suntem ingineri. Ma bufnea rasul. Hai, coaie, sa-ti fac calculele.

900 chirie, da? Da.
300 bills, da? Da.
Hai sa zicem 500 pa haleala, da? Ei, de colo “asa de muuult?”. Zic, ba, in caz ca mancati ca spartii (nu pare sa fie cazul). Da.
Hai sa zicem 200 de transport pentru amandoi, da? Da.

Bun, aveti pana acum 1900 de lire. De restu’ de 600, distractie, toale, iesiri. Dar asta cu un salariu. Daca mai ia si tipul 2600, va raman 3200 de lire. Hai, o sa spargeti lunar inca 1200 pe restu’ chestiilor, ca iesiti mai des si plm. Da’ tot va raman 2000 de lire pe luna economisiti, corect?

La punctul asta erau cu mecla picata.

CUM, ADICA NOI AICI AM PUTEA TRAI SI DINTR-UN SINGUR SALARIU?????

…da, dar probabil ca nu vreti asta.

Coaie, sa-mi bag pula de mint, a sarit grecul de pe scaun si a venit sa ma stranga-n brate. Ca nu-si imagina ca asa ceva ar putea fi posibil undeva.

Dupa care, plm, daca pot sa-i duc in oras. Zic sigur, plm, e la 5 minute centrul, unde anume vreti? Pai…in centru acolo. Aha, OK. Si-i urc in masina. Si-i intreb, asa, de curiozitate, ce fac in centru, merg la o terasa, ceva? Ca pot sa le recomand cateva locuri misto. Grecoaica, scotand un alcatel de-ala de 5 lire : hihi, nu, mergem sa-mi iau si eu un iphone, ca nu am adus telefonul din Grecia, ca nu stim daca merge aici, in UK. Pai, ce telefon aveai? Iphone. Facepalm.jpg reloaded. Serios, cum pula mea sa mai crezi in 2018 ca nu merge telefonul din Grecia in UK? Cum? Uite-asa.

Si-ntreb – detest Apple – de ce-si iau iphone. Ca-i ieftin. I’m like, e CE, MA? Pai, da, ca uite, el si-a luat unul la 250 de lire. Si-ncepe grecul sa caute prin buzunare. Eu, mirat, iphone X la 250 de lire? E destul de bine, de obicei costa 350-400 de lire, cum ati gasit la 250? Pai, nuuuu, zice grecul, scotand o janghina de telefon – e iphone 6s, nu e de-ala scump. Sa-mi pice mecla si mai multe nu. Cum, ba, ai dat 250 de lire pe rahatul asta odios? Da. Ca asta era pretul in magazin. Pai, bine, si … ebay? facebook marketplace? Ei, intr-un glas: ce-s alea?

Franez, trag pe stanga, scot telefonul. Stiti ce-i facebook? Da. OK, uite vezi icoana asta de-aici? E facebook marketplace. Vezi tu aici casuta asta de search? Hai sa dam un search dupa iphone 6s. Si dau. 50 de lire, 60 de lire. Cum pula mea sa dai 250 de lire pe asa ceva?

Grecul, fumegand tot, incepe sa injure (cred?) in greaca, nevasta-sa si ea incepe sa maraie. OK, hai sa va arat si ebay. Le arat si ebay – uite, tot asa, 50-60 de lire, sunt si la 32, da’ vedeti ca ala e bid, nu buyout, deci plm, probabil o sa dati tot 50-60 de lire pe el. Ca omg, se vaita grecul, ce teapa am luat. Il intreb cand l-a cumparat. Cica acum 3 zile. Eu, calm “pai, returneaza-l si cere banii inapoi”. Tacere. Tacere lunga. Dupa un minut, el “pai, se poate? Iti dau banii inapoi, desi l-ai folosit???”.

….da. Tacere si mai lunga. Priviri dubioase. Tacere iarasi.

Ei, de colo “si acum ce facem?”. Eu taceam, priveam la modul “de voi nu stiu, da’ eu sunt la mine-n masina, gen”. Tipa, timorata “auzi, dar te pot ruga sa ma duci pana-n Birmingham, atunci?”. Eu, baiat finut…sigur, e oarecum in drum. Si da-i. Ea cica avea niste treaba acolo si era curioasa cat face cu masina, sa stie daca-si cumpara. I-a dus baiatu’ de tremurau aia-n scaune si mai multe nu. Nu neaparat viteza, da’ 130 de mile la ora, ce pula mea. 16 minute, lol. Ba, pe bune, ar trebui sa fie limita pe autostrada la 130-150 mph. Parerea mea. Serios, priviti a patra poza si intrebati-va de ce trebuie sa ne taram cu nici 70 mph cand drumul e liber.

Ma rog, ajungem acolo, cica sigur isi iau masina, ca faceau o ora si ceva cu autobuzul. Pai, mda. Si-ntreaba grecul cat costa o masina. Ii zic plm, depinde de ce vrei, poti gasi si la 500 si la 5000 si la 50000, nu stiu ce cauti. Hmmm, 500? Exista masini la 500? Da, normal ca exista in pula mea. Iar ii deschid facebook, ii arat acolo un peugeot din 2007 si-un vauxhall din 2006 – ambele la 500-600 de lire. Se uita asta “si cat sunt ratele?”. Eu, mirat: ce rate? La masina. Pai, 500 e pretul. Pai, da, si ratele?

COAIE, IN PULA MEA, ALA E PRETUL FINAL AL MASINII!

Tacere. Soc. Groaza.

Si-ntreb “auzi, dar voi ce faceti in Birmingham acum?”. Pai, ca telefon ne-ai lamurit, o sa ne comandam de pe ebay, dar trebuie sa mergem sa cautam un magazin sa ne facem un abonament, ca acum suntem pe prepay si costa foarte mult sa cumperi date.

You fucking retards…ii intreb “da’ nu mai simplu va comandati simul cu abonament acasa, va vine prin posta? Sau va trebuie azi?”. Iarasi tacere, iarasi soc si groaza. Poti face asa ceva???? Si cum semnezi pe internet? Ce anume sa semnezi in pula mea? Pai, contractul. Pula mea, dai click pe submit order si gata. Iarasi tacere. Iarasi soc. Iarasi groaza.

Tot asa a fost partea aia din zi petrecuta acolo. Parca eram inchis intr-un camin de autisti cu astia doi. Efectiv mai multe stie fi-miu despre UK decat astia doi. Ba, oamenii nu stiau nimic. Dar nimic. Nu ce salarii vor avea (dupa taxe), nu cum sa faca un abonament, nu nimic. Si au doi copii. DOI. Cum pula mea ajungi sa faci doi copii cand tu mai crezi ca nu merge telefonul din Grecia in UK? Cum? Cum pula mea ajungi sa pleci in alta tara asa?

Ma intreaba grecul in masina daca mai putem discuta 5 minute. Da, putem, desigur, ca nu ma grabesc acum nicaieri, mi-e cam somn, da’ nu mor in 5 minute.

Si ma intreaba tipul “auzi, da’ tu ai casa, ai masina asta, de cati ani muncesti pentru ele?”. Zic plm, din 2015 pana-n 2017. Sta, se incrunta, calculeaza…doi ani? Da, doi ani. Dar, zice el, nu te supara, nu arati a om foarte bogat. M-a bufnit rasul, eram in ce purtam la bere cu colegii, gen blugi, un tricou jerpelit, un hoodie si mai jerpelit, ca nu mai statusem sa ma schimb (si mai si dormisem in masina in ele, aratau proaspat calcate; de tren). Da, pai, nu sunt bogat. Aha, atunci sotia ta e bogata, ca ea pare nascuta aici. Nu, nu e nascuta aici. Dar are multi bani? Ma bufnea rasul. Bai, nu cred ca are – sau daca are, ascunde asta foarte bine. Pai si…cum ai tu casa si masina dupa doi ani de munca? Pai, simplu, uite, am stabilit ca voi ramaneti cu cel putin 2000 de lire pe luna dupa ce iti iei si tu job, da? Uite foaia, ca o ai la tine. Pai…da.

Da, pai, uite, in doi ani, cat inseamna asta? 48k. OK. Din aia, o sa dai avans pentru o casa cat? 43k, sa zicem? Si pentru masina, cat? 5k, sa zicem? Si o sa ai ratele la ele cam cat dai acum pe chirie si autobuz. In total. Ce ti se pare asa de special la asta?

El, ganditor “pai, in Grecia munceam amandoi, dar nu ne-am fi putut lua casa sau masina”. Eu, si mai ganditor “auzi, vezi ploaia asta pe parbriz?”. “da”. “Asta inseamna ca e posibil sa nu mai fiti in Grecia”. Tacere o secunda, apoi incepe nevasta-sa sa rada. “Cine stie, poate ajungi si tu sa-ti iei un BMW intr-o zi!”. Ala, fericit “Daaa!!!”

Ma uitam la ei la modu’ facepalm.jpg, cum am zis. Ba, oamenii astia nu stiu nici pe ce lume traiesc. Dar, una peste alta, ne-am despartit in termeni amicali. Asa, spre prieteni – daca ai putea spune asta despre niste oameni care s-au vazut de trei ori. Mi-au zis amandoi ca cica ei ma considera un prieten deja, ca nimeni nu-i crede c-au facut rost la 900 de asa o casa si ca landlordu’ nu le-a mai bagat si coispe alti oameni in casa si ca e rezonabil si nu le-a cerut depozit mare si nu le-a luat cu doua maini chiria pe 6 luni in avans si plm. Si mi-au povestit oamenii de unde stateau inainte, intr-un gunoi absolut infect din Erdington (north of the other wall) – si ala prin AirBNB. Unde era un muist care le lua 70 de lire pe seara pentru O CAMERA. O FUCKING CAMERA. Ba, nu ca stateau cu inca un cuplu in casa. Stateau cu inca PATRU cupluri acolo – tot asa, nou-veniti de-astia. Ca erau ultra descurajati, ca ei calculasera ca asa vor da 2100 de lire pe chirie doar – si asta stand ultra-shared. Ca nu le-a venit sa creada, ca nu-i crede lumea, ca pula mea. Sfinte Isuse, ce oameni….si ei, si muistu’ ala cu 70 de lire pe seara pe o camera.

Ba, ma simteam ca si cum i-as fi explicat bazele de date si modelare si pula mea lu’ bunica. Orice le ziceam – banalitati de-astea de zi cu zi – oamenii dadeau ochii peste cap “wow!!!” “incredibil!!!”. De-astea. Efectiv abia asteptam sa scap de ei si sa plec. Nu de alta, da’ pur si simplu mi-era jena sa le spun banalitati de-alea gen “poti sa-ti comanzi acasa simu’ cu abonament” si sa-i vad cum se simt prost cu ei ca nu stiau de-astea. Si doar asa au tinut-o ore-n sir.

La final mi-a zis grecu’ “e incredibil cate ai reusit sa faci in doar doi ani”. Stateam si ma gandeam, pula mea, nu-i nimic incredibil la asta, cam toti din cercu’ meu sunt in aceeasi situatie, cu mici variatii (gen Patrick si-a luat BMW in loc de Mercedes, desi mie mi-a recomandat Mercedes, plm; Alex si-a luat nu stiu ce Ford (nu ma pricep); si toti ori si-au cumparat cosmelii, ori cauta sa-si cumpere acum). Da’ pentru astia doi era incredibil. Ca ei veneau din Grecia, unde munceau de-o viata si sugeau pula pe bambilici. Go figure.

Anyway, i-am lasat p-acolo pe Bullring si am plecat. M-am oprit la o chestie de-aia pe autostrada (tot asa, cu 40-50 mph, muie), mi-am luat o cafea, am desfacut plicurile (shiny new passport lol) si ma gandeam, ba, plm…incredibil nu e, da’ chiar am facut cate ceva. Chiar n-am futut anii astia de pomana. Poate n-am facut nici eu cacatu’ praf, da’ in mod cert am rezolvat una-alta. Si nu, nu scriu postul asta ca mi-au murit laudatorii, da’ brusc, mi-au trecut nervii acolo, la services prin Oxford. Mi-am baut cafeaua, mi-am lasat iarasi scaunul pe spate si m-am culcat inca doua ore in parcare. Cred c-am adormind zambind si intrebandu-ma daca si eu eram la fel de prost cand am venit aici. Parca-parca eu nu eram chiar in halul asta de rupt in pizda. Parca.

…iar treaba asta a tinut pana cand am ajuns inapoi in Londra. Inapoi la 20 mph in medie, futu-ti Londra ma-tii aia centrala. Inapoi la sensuri unice si la aici nu se (mai) poate circula, acolo se lucreaza, acolo e interzis, acolo a parcat un baiat camionul in mijlocul strazii si nu mai poti trece, inapoi la “faci o ora pana in Londra de Vest”, inapoi la mortii ma-sii. Si-acum ma intreb daca sa dau masina inapoi. Efectiv nu am ce face cu ea. Pana la lucru ajung mai repede pe jos (as in, mergand; cu picioarele, nu cu autobuzul). E atat de sinistru. Si-n rest, ce pula mea sa fac cu ea, ca nu-i ca si cand in weekend e diferita situatia – tot asa, trafic, blocaje, 20 mph, mortii ma-sii. Si n-am ce face cu ea. Pe de-o parte, as pastra-o, ca poate intr-un an ne mutam dracu’ inapoi. Pe de alta parte, o platesc de pomana. Si nu stiu ce sa fac. S-o pastrez – tot asa, cu rate? S-o dau inapoi – pa si muie? S-o cumpar si s-o achit acum pe toata? E pacat de ea, ca nu-i o rabla nasoala, merge. Da’ nu mai am ce face cu ea si cel putin un an de zile n-o sa am ce face cu ea. Ca nu poti circula in pula mea nicaieri, in nici o directie.

Oh, well, o sa vad eu. Intre timp, cred ca mi-am facut rost de o noua poza numai buna de profil pe tinder. Ce ziceti, merge?

(altfel, inca mai scrie pe ele “European Union”; go figure). E amuzant ca, acum cateva zile, behaiau niste paduchi d-aia din clasa de jos la un articol pe tema “ce facem cu EU migrants?” cu comentarii gen:

Vorba aia “mie mi-au luat amprentele si m-au fotografiat deja, boss, cand am luat pasaportul; cat despre ADN, trimite-o pe ma-ta, sa-i dau o proba, lol”.

…poate ar trebui sa-mi iau iarasi motocicleta? Pe de-o parte, m-ar cam durea-n pula de trafic. Pe de alta parte, cam toti motociclistii cu care aveam de-a face au sfarsit donand organe. Si parca nici nu mi se mai potriveste, ca nu mai sunt motociclistu’ pizdii de vreo 15 ani…si probabil m-ar si otravi Ondilol…Hmmm….WWJD…

In alta ordine de idei, stiti camerele alea de pus pe bord, alea care filmeaza si-ti inregistreaza si viteza si alte alea? Mi-as lua una. Recomandati ceva?

In rest, eu sunt mort de somn, c-am dormit numai asa, pe reprize, cu coispe drumuri facute in ultimele zile. Vad nu neaparat dublu, da’ macar triplu. Somn usor.

PS Era sa uit: Muie Romania. Nu PSD – Romania. Muie, Romanio, futu-ti pe ma-ta-n strada. Muie pentru treaba cu pasaportu’. Ondilol are d-ala maghiar. Valabil 10 ani. Eu am primit d-asta britanic. Valabil 10 ani. Ah, pasaportul romulanesc? Valabil 5 ani. Hai sictir.