Momentul ala…

…cand esti roman in UK te suna un baiat de la Partidul Conservator (da, da, aia care vor mai subtire cu emigrantii, mai afara din UE, alea-alea) si-ti zice ca stie ca nu mai e clientul tau, dar miau, ajutor. Si-l auzi cum rade jenat, ca, herpaderp, derp, herp, stiu, dar, stii, serverele noastre, daca se poate sa te uiti, doar daca se poate, te rog eu…

Simt ca se umfla pipota-n voi patriotic la stil heirup si va umflati de indignare, ca “cine-i fraierul ala sa comenteze de romani, ca-i sparg fata”, dar stiti care-i partea trista?

Cam toti romanii pe care-i stiu in UK sunt fosti (trece?) sau actuali infractori. Inclusiv eu. E unu’ Tudor de care nu-s prea sigur, da’ cine stie.

Acum, nu zic, nu neaparat criminali in serie, dar macar o frauda sa placa la toata lumea, un ATM gabjit, de-astea.

Nasol. Cred ca trebuie sa fie foarte nasol sa ai convingeri de-astea gen “Afara cu emigrantii, romanii sunt criminali!”, dupa care sa suni un roman sa-i ceri ajutorul. Pampam. Stiti cum e, emigrantii astia romani chiar sunt rai si criminali, dar cineva tot trebuie sa ne desfunde canalizarea. Sau serverul. Si doar n-o sa facem noi munca de jos…

Inainte sa intrebati daca-i ajut, va recit eu o poezie scurta de tot:

Noi, urmasii lui Dracula
Pentru bani sugem si sange.

P.S N-o sa ma mir deloc daca pana diseara suna si aia de la UKIP.