Brexit – un an mai tarziu

Pe 23 iunie 2016 a fost referendumul.

Un an mai tarziu, rezultatele lipsesc cu desavarsire.

Nu a avut loc nici ultracrashu’ promis de tabara Remain. Nu au inceput sa creasca brusc trandifiri din balegar, cum promiteau cei din tabara Leave.

E adevarat “inca nu am iesit din EU”. Personal, am dubii ca UK va mai iesi. Dar sa zicem ca va iesi, in cele din urma – fie si simbolic, asa, genul de “adio, dar raman cu tine”.

Ce s-a schimbat?

Pentru migranti, aproape nimic. A devenit oarecum obligatoriu sa aplici pentru rezidenta. Nu legal – legal, nu te obliga nimeni. Da’ daca vrei sa ramai pe-aici, ar cam fi o idee buna. Negociaza zilele astea vita aia incaltata de Theresa May treaba asta cu drepturile migrantilor – englezi si europeni. Ma rog, “negociaza” e un fel de-a spune. Vine cu propuneri tembele, in fata carora poti doar sa te inchini. Cum ar veni, promite ca migrantii care erau in UK de 5 ani pot ramane si-si pot pastra drepturile. 5 ani pana cand? Care-i data limita? Nu se stie. Evident, aia de la EU i-au cam ras in nas. Asa, la modul “ce proasta esti, fa!”. Si n-ai cum sa nu razi de ea. Adica, dupa 5 ani, poti aplica pentru rezidenta permanenta ORICUM. Care-nseamna ca poti ramane, poti trai aici, poti lucra, poti calatori si te poti intoarce, cam toate drepturile unui englez pur-sange. In afara de dreptul de a vota. De care nu stiu cui ii mai pasa. Adica, nu ofera nimic, pentru ca porcariile oferite de ea le aveam deja.

Dar, ma rog, sa nu insist prea mult pe tema.

Un an mai tarziu, lumea e la fel de furioasa. Lumea din ambele tabere.

Cei din tabara Leave sunt in continuare furiosi. De ce? Pentru ca migrantii sunt tot aici. Si inca mai vin. Pescuitul nu s-a schimbat, e tot asa, cu cote. Colac peste pupaza, ei sperau ca va fi un semnal si guvernul va opri si non-europenii din a veni aici. Africani, asiatici. Bineinteles ca nu s-a intamplat. Unii erau atat de prosti incat credeau pe bune ca Anglia va fi iarasi Anglia. Pe dracu’. Iar altii atat de idioti incat credeau pe bune ca Tories – aia care taie bugetul si dau afara pe capete by default – vor baga 350 de milioane in NHS. NHS care sta sa pice. Bineinteles ca-s furiosi. In continuare sunt atentate – ba parca a si crescut frecventa lor. Parca era vorba c-o sa avem securitate cand plecam din EU, desi noi nici macar nu suntem in spatiul Schengen…desi in 99% sunt cleanskins cu cetatenie britanica, pe care nici un control la granita nu-i poate opri. Pe langa faptul ca nu ajung la granita, ca-s deja in interior. Urma sa fie bine. Urma sa iesim din EU si sa scapam de regulamente tampite care incurca afacerile. Si totusi, suntem in EU in continuare, regulamentele sunt in continuare aici si-n ciuda lor, ard cladirile cu jde cadavre carbonizate lasate-n urma. Apoi aflam ca materialele alea care au cauzat problema erau banate in EU…Locuintele n-au devenit mai ieftine brusc. Dimpotriva, devalorizarea lirei a dus la cresterea preturilor in lire. In mod ironic, locuintele au devenit mai ieftine pentru strainii care le cumpara ca investitii. Strainii aia care nu-s platiti in lire.

Cei din tabara Remain sunt si ei furiosi. Bineinteles ca sunt. Pentru ca nu mai vin migrantii de care aveau nevoie. Fermierii nu mai gasesc oameni pentru adunat capsuni si salata si dracu’ mai stie ce de pe camp. Nu pentru ca muncitorii sezonieri ar fi putut sta pe-aici prea mult. Dar acum nu mai au de ce sa vina, pentru ca lira a picat si drepturi pe viitor vor avea din parti. In NHS (understaffed oricum) a scazut numarul aplicatiilor trimise de europeni cu 96%, year on year. 96%! Bineinteles ca-i groaznic. Pe langa asta, bineinteles ca si lira a scazut. A scazut puternic. De la aproape 1.4 la 1.1. Cred si eu ca-i groaznic. Si bineinteles ca daca au prin familie sau prin cercul de prieteni europeni ale caror drepturi sunt in pericol, sunt si mai furiosi. Bineinteles ca atunci cand bancile au anuntat ca vor incepe sa mute personalul in Berlin, Frankfurt, Dublin si Paris… au fost si mai furiosi. Pleaca joburile. Pleaca taxele. Cum anume o sa ne fie mai bine asa? Copiii lor nu vor mai avea sansa de a pleca in alta parte si de a o duce bine in alta parte. Concediile devin mai scumpe. Toate chestiile importante – de la bautura la mancare si ce-o mai fi sunt mai scumpe. Totul e mai scump.

Si-ntre timp, ocupati sa fie atat de furiosi – unii contra altora si ambele tabere impotriva tuturor – nici nu mai observa uraganul care se apropie.

Oamenii sunt din ce in ce mai prosti si din ce in ce mai furiosi. Dar nu e o furie pozitiva. Nu e furia aia care te face sa faci ceva. E furia aia surda si oarba. Criza aia de furie care te face sa spargi totul prin casa doar pentru ai dat click pe icoana gresita pe ecran. Si fix furia aia m-a lovit si pe mine. Doar ca eu stiu de ce. Stiu incotro trebuie directionata. Iar eu vad uraganul, dar nu-mi pasa. I’ll be fine. Cat despre restul, fuck them. Hoitul unui inamic miroase intotdeauna frumos. Eu, ca bivolul beat, am mers linistit inainte, ignorand furtuna. Nu-i problema mea. Eu am planurile mele, nu am timp de prostii de-astea de copii. Si in cele din urma, mie-mi convine oricum. Anuleaza Brexit si raman in UE? Fain. Merg inainte cu el si ies pe bune? Fain din nou. Nu-i ca si cand imi plac in mod deosebit est-europenii veniti aici. E usor amuzant chiar – pentru mine. “Deci voi chiar credeti ca ne puteti opri. Ma, baieti, voi nu stiti pana unde suntem dispusi sa mergem”. S-au mai agitat ei sa ma opreasca si-n 2010. Le-a si mers. Pentru o scurta perioada. Dar iata-ma. Iar eu am standarde ceva mai ridicate decat Ghita emigrantul care ar sta si cu 10 oameni in camera…

Vestul doarme pe el de cam multa vreme. Se complace in prostie si-n mizerie. Council taxu’ creste, pretul locuintelor a crescut, locurile in scoli sunt la bataie, blocajele pe M25 la ordinea zilei, parca-parca nu trece o luna fara un atentat “terorist”, tinerii ies tot mai prosti si mai neinstruiti din fabricile lor preferate de diplome, iar guvernul e mai preocupat de cum am putea sa ajutam tarile sarace sa iasa din mizerie. Cum am putea sa integram nu stiu ce maimutoi. Cum am putea sa fim politia internetului si sa suprimam mai mult dreptul la libera exprimare. Iar norii se aduna. Si sub ei, ranjind la cer, stam noi, Doreii emigrati. Come on, you inbred fucks. Give us your best shot. Hai sa vedem cine ramane in picioare dupa. Hai. Hai sa vedem care din noi e dispus sa mearga mai departe si care din noi poate trai fara mancare mai multa vreme. Haide. O sa va papam pofticiosi coliva, simpaticilor. V-ati luat tara inapoi si voi.

Ma amuza furia lor. Ma amuza pentru ca am avut si eu furia de a vedea cum tara mea se duce dracului de pomana. Si am trecut prin toate stadiile astea prin care ei abia trec acum. De la negare la furie si la invinovatirea altora, descoperirea conspiratiilor si pula mea. Am fost si eu la fel de prost. Si-n cele din urma am priceput. Dar daca mie mi-a luat cateva luni, britanicilor le vor trebui ani. Ani! Ani in care vedem noi cine ajunge mai sus…Ei abia acum au ajuns la stadiul in care dau vina pe straini. Si normal ca zambesc superior. E fix ce vedeam in Romania la inceputul anilor 90. Salariul valora mai putin de la luna la luna, dar eram sufocati de stiri despre cum UITE – UITE!!! – ce fac ungurii! Eh…copilaria. Ne vedem la capat. Cei care mai ajungem acolo, desigur.

O sa las si-un clip bun pe tema asta aici. Bucurati-va de el in liniste – postul asta e fara comentarii, ca-i scris pentru mine, nu pentru altii. Si-n mod cert nu am de ce sa mai raspund la intrebari pe tema “ce-o sa fie”. Am zis deja tot ce-aveam de zis in alte posturi si-n alte comentarii.