Camasi – Ralph Lauren vs Hugo Boss
Acum vreo jumatate de an, cand mi-au zis maimutoii astia ca ma angajeaza, mi-au zis ca la ei e cu “tinuta formala”. Asta, in principiu, inseamna pantalon “lung” si camasa. Nu, nu inseamna ca vine lumea imbracata la modu’ ala…elegant sau ceva. Vin o gramada de oameni in blugi si cele mai jalnice/ieftine camasi din istorie – de-alea luate cu 5 lire pe kilogram.
Eu unu’ n-am stat de luat chiar asa ceva. Camasile vechi pe care le aveam erau deja decolorate and shit de cand nu le mai purtasem (nu prea te-mbraci la camasa cand lucrezi de-acasa, stiti?), asa c-a trebuit sa iau niste camasi. M-am gandit eu…ba, trebuie de luni pana joi sa port camasa (vinerea e cu “casual” sau ceva), hai sa iau vreo 4 camasi noi, asa, una pe zi gen. Din cand in cand mai port doua camasi mai vechi, luate acum coispe ani, da’ in general le pun pe-astea noi. Depinde de cat de calcate sunt, ca sa zic asa.
M-am dat nitel pe net si l-am rugat pe Patrick (are paypal, eu nu) sa ia doua camasi de la Ralph Lauren si doua de la Hugo Boss. Nu c-aveam vreun fix, da’ asa s-a nimerit, asta a recomandat si Patrick, haida.
Ma rog, am inceput eu jobul si da-i cu plimbarile la camasa. Pe scurt, au fost purtate, spalate si calcate camasile astea de suficiente ori si pur si simplu nu-ncape comparatie intre ele.
Ca sa n-o lungim aiurea, concluzia e ca mai cumpara fix ma-ta Ralph Lauren, ca eu nu. Dupa 6 luni, camasile de la Hugo Boss sunt “ca noi”. Calcate, arata foarte bine in continuare. Elegante and shit. Cele de la Ralph Lauren, insa…ai putea jura ca au fost pescuite din ceva tomberon de undeva, de unde le-a aruncat un baiat caruia i s-a marit salariul si care isi permite brusc ceva mai de doamne-ajuta.
Te-ai gandi ca-i simplu – mai iau cateva de la Boss. Dar tragedia e ca m-am uitat recent si-am zis “ok, hai sa mai iau cateva de la Boss” (am in mail modelu’ cumparat, cu link, cu plm). Evident, cand dau click pe el, 404. Nu se mai face/vinde.
Oh well. Pe de-o parte e nasol. Nu mai gasesc chestiile astea despre care stiu una-alta (ca-s bune, ca nu se fut dupa cateva luni etc). Pe de alta parte, mai am 7 luni de purtat camasa. Dupa, o sa-ncerc sa ma duc dracului inapoi acasa si sa-mi gasesc altceva remote. Sa vedem…
Altfel, ca un fel de concluzie oarecum legata de subiect, tuturor femeilor le plac tipii imbracati oarecum elegant. Da’ nu stiu daca le place si fieru’ de calcat. Just saying. Tot pe linia asta, e posibil sa existe pe undeva un om care calca mai prost ca mine. Unul.
Eu.
Cam improbabil, boss. Cam improbabil.
De ce nu ti-ai face cont de paypal daca ai nevoie?
Nu am nevoie – not really. O data la coispe luni cand “folosesc” asa ceva, pot ruga un prieten.
eu de la Raph n-am nimic dar de HB pot spune ca la camasi e gigea, de fapt doar la camasi. la blugi e varza: arata bine se simt bine dar sunt prea finuti n-ar tine la sarit garduri sa mers pe bicicleta, s-ar rupe imediat. la fel la tricouri: tesatura fina, usoara care se duce repede. incearca alte modele de la HB ia 1-2 si cand prinzi modelul misto umple o valiza ca nu stii cand iti trebuie
Sunt asa de multumit ca nu vor astia haine scumpe pe mine. Adica am aceeasi pereche de pantofi de cand am venit in anglia si nu am de gand sa ii schimb. Pantofi si adidasii de ii am pentru mine arata ca noi desi au cam un an cel putin.
Am luat de cateva ori niste pantaloni ce ii aveam de dus prin locuri unde tre sa faci dus inainte si pana sa imi dau seama de ce nu imi iau hainele bune la munca deja aveau indoitura aia la genunchi de la stat pe scaun. Acum au intrat si astia la purtat pana se rup. Alte 40-60 de lire sau cat or fi costat aruncate pe geam, daca nu ii bagam la munca ii aveam vreo cativa ani aratand ca noi.
Camasile astora chiar sunt de calitative. Sau ma rog, ce exista in dulapuri la noi s-au pastrat impecabil.
https://www.ctshirts.com/uk/home
*de calitate
Eu nu stiu sa calc. Deloc. Daca tre’ sa calc le duc la calcatorie. Noroc cu sotia ca se descurca cat de cat.
Altfel, mai bine le las cum se usuca. Inteleg cam cum functioneaza calcatul ala, dar nu inteleg de ce NU functioneaza cand fac eu aia.
Daca iti calci singur camasile si nu iti e mai rusine sa umbli cu ele asa decat daca le-ai lua “de pe sarma” deja esti guru.
Am RL de ani de zile, nu s-au degradat deloc. Am si Boss cu acelasi calitati, chiar si Tommy rezista. Cine stie, nu le iau apararea, dar am luat si din outlet cu 35 de euro RL si n-am avut probleme.
Eu nu mai iau de pe amazon(chiar si sold and delivered by), pt ca dupa prima spalare unui polo i-a sarit imprimeul; acelasi polo luat din magazin are deja un an si cateva spalari bune; cel de pe net mai statea si ciudat.
Mergi la boss in magazin, acum sunt si reduceri, eu nici nu le mai probez, iau direct masura x daca e custom si y daca e slim.
La boss difera putin modelul dar croiala e aceeasi, difera putin cusaturile sau pensele, materialul e asemanator…e greu cu camasile)))
Eu urasc sa calc. Har domnului ca barbatul sta singur din adolescenta asa ca stie sa calce. De foarte multe ori imi calca si camasile mele :))))
Daca am eu mai mult timp sau sunt acasa, imi fac eu pomana. Dar in general, cum eu plec inaintea lui la birou, isi calca singur camasile.
Inteleg, dar nu le-am luat de pe amazon. Sunt luate de pe site-urile lor, nu de la cine stie ce fakerie online.
Boss, lumea e in criza si pe tine te fute diferenta dintre RL si HB ? Frumos exemplu, cine mai zice acum ca e viata grea in englistan.
Din diferenta (de pret) dintre astea doua imi cumpar o camasa Braiconf 😀
OK, si ce vrei sa fac eu – concret – legat de criza/crash/recesiune?
Am fost ales PM in UK si eu n-am aflat?
In afara de a va spune voua – pe-aici si pe dincolo – ce sa faceti si unde merge sa bagati banii si cum (ceea ce am facut deja), exact ce doresti sa fac?
N-am fost p-acolo cand s-a impartit rusinea.
In plus, nici nu am de ce sa ma simt jenat pe tema asta. In caz ca n-ai aflat, un barbat cam jerpelit da bine la femei. Se uita la el si se gandesc…ma rog, se gandesc la niste chestii. Intreab-o pe nevasta-ta, sa nu le scriu eu aici.
Costum HB la 750€, purtat la niste obligații (nunți, botezuri, înmormântări), arată că nou.
RL niște pulovere de bătrâni gen, arată tot că noi după iarna asta cu purtare moderată.
Ce vreau să zic e … nimic mai mult decât: sunt bune, dar prețul e nejustificat ca mai la toate boarfele “de firmă”.
Blugi de la US polo, 100€ … tot blugi ca aia de la Zara care costă 40€, dar aveam două perechi? Aveam! Never again!
Sunt prea zgârcit, probabil.
Din pacate, nu asa functioneaza.
Ca pretul e cam (prea?) mare…cu asta pot fi de acord.
Ca e “nejustificat”…cu asta nu pot fi de acord. E justificat de faptul ca nu gasesti ceva mai de doamne-ajuta la bani mai putini. Asa, toti am vrea sa dam 5 lire pe-o camasa. Da’ pe urma aratam de 5 lire. Nasol, nu?
“exact ce doresti sa fac?”
Nu-ti spun eu ce sa faci, doar mi s-a parut prea brusca trecerea de la articolul cu criza/recesiune/nasoleala la cel de acum. Personal sa-mi bag pula daca m-as duce la un job unde ma impiedic de paki fara dinti in gura imbracat la 4 ace.
Pula mea, cand vezi ca vine criza, eu zic ca te duci, ca scopul tau e sa aduni banii si sa mai scazi din datorii (mortgage, alea), nu sa ii saruti pe aia – cu sau fara dinti.
Eu n-am ce sa fac pe tema crizei. Da, a venit; da, in UK mai e si treaba asta cu Brexitu’; sanatate si la multi ani, ca n-am ce face pe temele alea. Iar la lucru oricum tre’ sa ma duc – la camasa. Nu cred ca vom incepe sa mergem brusc dezbracati doar pentru c-a venit criza.
Daca devine pe-aici brusc nasol-nasol sau plm…iau un contract in alta tara (temporar?) si aia e.
Da, adevarul este ca o amarata de camasa si niste pantaloni/blugi inseamna imbracat la 4 ace. Clar.
“amarata de camasa” spune-I asta lui HB
“iau un contract in alta tara (temporar?) si aia e. ” tare ma tem ca o sa fie globala criza urmatoare.
Sincer? Personal ma uit doar la calitate. Pentru mine da, este doar o camasa. Nu mi se pare tzol fff festiv. Iar pentru Londra, nici pretul nu este chiar luxury-ul absolut.
Aici oamenii au comentat ca HB e zaa shit, dar am auzit si englezi care se plangeau ca s-a dus dracu costumul dupa cateva purtari, ca la camasi le-au picat nasturii dupa primul spalat etc
As I said este de noroc. Toate kkturile astea se produc oricum prin tari de lumea a treia, asa ca mi se pare irelevant brandul. Parca si in Romania erau ceva fabrici care produceau pentru HB.
Intotdeauna unele tari se vor descurca mai bine decat altele – chiar si-n criza.
Uita-te la 2008-2009. UK si Polonia s-au descurcat mult mai bine decat Romania sau PIIGS, de exemplu (din motive diferite, da’ nu conteaza aia).
@Daria, as vrea sa te cred dar , sa zicem ca-mi iau un mertan si in prima luna ajung cu el in service cu probleme la fel si altii ca mine , e posibil dar putin probabil. Regula aia cu cat dai atata face inca e valabila.
Sunt total de acord. Personal sunt de parere ca “suntem prea saraci sa ne permitem lucruri ieftine”.
De asta am si spus ca ma intereseaza calitatea. Dar oare te mai poti baza doar pe pret?
Numai daca ne uitam la Iphone-uri and shit – si nu prea mai poti spune ca domneee, dai un ban dar stii ca face.
Face pe dracul sa ii pieptene – dupa mai putin de juma; de an, tre sa il incarci de 3 ori pe zi etc.
Am si contra-exemple: am preferat sa dau mai mult bani pe o masina de cafea.
Scos mai mult din buzunar pentru diverse piese de imbracaminte: palton, pantofi, cardigan de la Marco Polo care este impecabil dupa 8 ani de zile etc. Decat sa imi umplu dulapul cu 376 de mizerii de bluze de la diverse firme, luat 2-3 din cashmir/lana. Pe termen lung e mai avantajos sa iei chestii mai putine dar mai scumpe.
Ideea este ca trebuie sa casti ochii fara sa te bazezi doar pe ideea “ahh, e brand deci e 100% bun, aaah e scump inseamna ca merita etc”
De exemplu am devenit fan Uniqlo. Nu au preturi mari dar tot ce am luat de la ei a fost de calitate.
Daca vi se pare ca Manowar arunca cu banii pe camasi cand aia mor prin africa sau pe unde mai mor oameni, atunci corect ar fi ca si cei care spuneti asta sa ii ajutati. Nu doar Manowar sa dea pentru ca ia mai mult.
La fel si cu criza, lui ii ramane pe luna mai mult decat iau eu salariu sau pe acolo. Parca nu e in aceeasi barca cu mine sau cu altii de genul in caz de ceva ca sa ii spun eu ce sa faca.
“Aruncati” ar fi daca mi-as lua toale de genul pentru a iesi cu prietenii la o cafea. Sau pentru a agata vreo gagica.
Daca-mi cumpar chestiile alea pentru ca-s cerute la un job care mi le plateste pe toate dintr-o zi de munca, atunci eu n-as spune ca au fost bani “aruncati”. E mai degraba o investitie.
Ar fi un argument p-acolo cu “da, dar puteai sa porti si niste camasi de 10 lire”. Ceea ce-i perfect adevarat – AICI puteam face si asta. Dar treaba e ca daca ORICUM trebuie sa-mi iau niste camasi, as putea la fel de bine sa-mi iau unele mai de doamne-ajuta. Cine stie cand mai trebuie sa ma duc undeva imbracat ceva mai elegant…
Dar mda, pe Ralph Lauren au cam fost aruncati banii. O sa-i cam evit pe viitor.
Eu nu am o problema cu asta. Mi se pare o cerinta nescrisa ca in anumite job-uri pe anumite salarii trebuie sa te imbraci cu niste chestii nu neaparat ca sa reusesti, dar ca sa iti fie viata mai usoara.
Camasile cu un x procent de ce sintetic prin ele se calca mult mai usor decat cele din 100% bumbac. Mai sunt si camasile sintetice pe care nu mai trebuie sa le calci; bineinteles exista plastice si plastice: chinezarii ordinare sau camasi sintetice de 100-150euro de la Patagonia sau North Face, in care te simti super.
Pai inseamna ca eu sunt idolu’ la femei :)).Ca jerpelit umblu de cand ma stiu, dar cred ca sunt/erau ele timide si nu aveau curaj sa-si arate atractia.
Pai, nu ma intereseaza atractia, ca nu ma intereseaza sa le fut. Ma intereseaza faptul ca obtin mai usor ce vreau la lucru si pe langa lucru.
O mana intinsaO camasa necalcata care nu spune o poveste…Am ajuns la momentu in care port și eu camasii. Shiit.
Eu cumpăr de la outlet.
@Orbu – jerpelit, dar nu “ieftin”. Depinde ce aveai pe tine 😉
Sunt materiale care se imbotesc mai putin si nu neaparat sintetice. Depinde de calitatea fibrei. Dupa ce am lucrat in industrie, pot spune ca pretul toalelor in magazin exorbitant de mare, pentru ca sunt fomiste rau firmele, o atitudine partial justificata de concurenta mare si consumatorii neloiali.
Eu foarte, foarte rar cumpar haine care nu sunt la reducere. Ce-i drept ca, am si multe, deci nu ma arde ca “imi trebuie” acum.
Cat despre calcat, nici mie nu imi place prea tare, dar mai bag cate un film ca sa treaca mai usor timpul.
Noi la munci suntem toti la blugi si tricouri/pulovere cu/fara burta, dupa caz. Mai sunt cativa mai in varsta mai la camasa, dar cravata nu poarta nimeni.
Sa mor de inteleg rostul la a cere angajatilor sa vina la camasa daca ei nu lucreaza cu clientii. Nu-i ca nu mi-as permite sa dau cateva sute de euro pe un costum si pantofi la nevoie, dar nu vad rostul la a pierde 10 minute zilnic calcand o camasa si a merge cu metroul si pe jos prin mocilele bucurestene cand pot sa merg mai comod cu ghetele impermeabile. Nu-i ca si cum nu ai avea de sarit o balta la fiecare trecere de pietoni.
La interviu m-am dus in adidasi la 60 de lei (modelul de oras, nu aia sport) din Decathlon, pantaloni si camasa casual din C&A. Daca ma duceam in costum scump, era posibil sa nu ma angajeze.
Si sotul meu e obligat sa poarte camasa si cravata la serviciu si din pacate n-au casual Friday. Uraste ca trebuie sa se imbrace asa, dar mie mi se pare yummeh, arata foarte bine, macar imi bucura mie ochii. El isi cumpara camasile de la Eterna (bumbac, clasice, se calca usor, calitate superioara, pret pe masura- am verificat acum cat costa o camasa Hugo Boss, cele Eterna costa 60-80 euro si sunt facute in Europa, orice ar insemna asta). Unele sunt cumparate acum 3 ani si arata la fel de bine, gulerul si mansetele nu sunt roase sau gaurite- bine, are vreo 12 camasi pe care le ”roteste”, poarta una pe zi.
Este amuzant cum stau drepti unii oameni in fata unui tip inalt in costum, de parca toti tipii in costum sunt CEO sau bossi. Huzb e doar un IT-ist obligat sa se imbrace asa.
Eu nu am o problema cu calcatul, ma inchid intr-o camera, dau drumul la laptop si ii dau sa mearga. E ora mea de liniste cand nu trage nimeni de mine. Nu calc sosete, chiloti si lenjerii de pat sau hainele lui bebe, n-am ajuns in stadiul ala.
Mie imi este dor sa ma imbrac frumos. Cand am ajuns aici (la tara in DE), ma imbracam ca o romanca (nu pitzi ca n-am mecla de pitzi, dar hai sa spunem casual-elegant), acuma umblu in leggings si fash (ceva neconceput acum 3-4 ani). Sa zicem ca am o scuza in momentul asta. Dar m-am delasat, ma imbrac sport ca o germanca de la tara si nici nu prea ma mai machiez, un lucru ce era de neconceput acum 2 ani. Oh, motherhood.
Apropo de faza cu imbracatul ca o romanca, eram acum 3-4 ani inainte de Craciun la un magazin Braun Büffel din Hamburg si examinam ce portofele aveau acolo. Cautam unul cu logo discret sau inexistent, din piele moale, ok compartimentat. Era un magazin micut intr-un mall. Magazinul era gol, se pare ca urma sa se inchida intr-o saptamana, eram doar eu si doua vanzatoare de varsta a III-a. Si caut eu si caut, si hoasca de vanzatoare in sufla in ceafa (bine, imi sufla de fapt intre buci pentru ca era o piticanie)- sa nu cumva sa sutesc ceva. Ma intreaba ce caut, ii raspund in engleza, imi arata ce au, ii multumesc si ma uit singura in continuare. Imi sugereaza sa ma uit la reduceri, aveau cateva portofele tzapate intr-o cutie. Mai intra un nene de vreo 70 de ani in magazin. Pizda batrana, in timp ce alegeam un portmoneu, venea dupa mine si numara portofelele la care tocmai ma uitasem, faina senzatie. La un moment dat sare ca arsa uitandu-se la mine, lipseste un portmoneu. Mai numara disperata incaodata, ii ies de data asta. Merge la clientul de 70 de ani si il intreaba daca suntem impreuna. Eu eram WTF, batranelul cocosat la fel. Ce-i cu nebuna asta? Nu stiam daca sa rad sau sa-i fut una. Am continuat sa fiu politicoasa si sa n-o bag in pizda ma-sii din cripta pentru ca e rau daca imi sare tandara si trebuie sa raman calma, altfel e nasol. Foarte nasol. Stiti cum e cu oamenii care PAR extrem de calmi. Gasesc portofelul, merg in spatele magazinului si ma uit la gentile de femei. Vine pipernicita tarndu-se dupa mine si imi spune ca gentile sunt scumpe. O umplu de sange, muci si alte umori in gand si ii trag un ranjet.
Am gasit un portofel de 120 de euro (varzara era socata), ma intreaba daca platesc cu cardul, am scos cash, a facut babaciunea ochii mari (serios, nu stiu care era problema ei, accentul meu, mecla mea nepatratoasa slavica, paltonul meu, faptul ca sunt prea politicoasa cu vanzatoarele- nu ma machiez tare-nu stiu contouring si dume de genul, nu sunt cu tzatzele si curul pe afara, am sprancene naturale). Am rugat-o sa imi impacheteze frumos cadoul si m-am carat sa nu cumva sa mai zica ceva tarfeta aia imputita de fuckin’ vanzatoare in mall in curand somera si sa trebuiasca sa cheme paza ca sa o smulga din ghearele mele. Vanzatoare dintr-aia cu aere de principesa, fut-o cainii. Am mai intalnit vanzatoare ca ea pe aici, dar acum nici nu mai le bag in seama. Numai in Cluj am mai vazut printese de-astea batrane, vanzatoare cu impresii ramase de pe vremea lui Ceausescu cand aveau ceva putere.
But I digress.
Am RL, HB si TH luate din US in perioada 2010-2012. Inca sunt OK si acuma. CK au fost aiurea de la inceput mai ales la calcat. Recent am fost in deplasari si mi-am luat RL de prin Europa din RL Flaghip Store, nu mai este aceeasi calitate chiar daca era acelasi model cu cel vechi. Se vede diferenta la material. Dupa atatia ani inca mi se par mai usor de calcat cele de la TH. Sau “no iron” or “easy iron” de la Brooks Brothers sau Olymp.
my 2c
Eu sunt trist ca nu mi-am luat doua perechi de pantaloni de la CK. Sunt super comozi și la 35 de euro am fost prost 🙂
RL, HB, TH, Brooks Brothers… HB&BB, non-iron, excelente. Sa n-aud insa de CK!
@Armpitbug
S-a intamplat sa primesc in Franta un portofel cadou, de la o reprezentanta Claas (utilaje agricole). Acum… vreo 19-20 de ani. De-abia de vreun an calendaristic a inceput sa se degradeze. Altul la fel de bun nu am vazut/gasit.
Pai ar trebui sa mergi prin Bucuresti.
Proaspat aterizat acolo, cu niste jdemii de lire in contu’ curent, intru in Mega Image sa-mi iau tigari si lapte (ca ai mei – la care mergeam – nu beau cafeaua cu lapte, asa ca mi-era clar ca nu au). Si ma-nvart pe-acolo printre rafturi sa gasesc chestiile. Si se tine un nene d-ala de 800 de ani dupa mine, in Adibasu’ lui cu patru dungi. Sa vada. Sa nu fur.
Nu o singura data. Aproape de fiecare data.
La tine macar erau ingrijorate ca furi de 100 de euro. La mine erau ingrijorati ca fur de o lira si-un pic – cat plm o fi laptele pe-acolo. Probabil castiga intr-o luna cat iau eu pe zi sau p-acolo. DAR DACA II FUR!?
Nu stiu cam ii gasiti voi pe ăștia de va urmăresc…..o fi ceva !
Eu, în perigrinarile mele prin Europa, nu m-am lovit de asa ceva. Poate ma ajuta figura, poate faptul că nu ieșeam cu nimic in evidenta, nu stiu.
Banui , ca nu te simti lejer si confortabil. Deranjant , sigur o fi.
@ Deria
Probabil pe vremea aia lucrurile erau in general mai de calitate. Cred. Nu stiu, pe vremea aia mama imi lua haine de la tarabele de afara din Piata Marasti, eram rupti in cur si oricum nu prea existau magazine. Problema mea acum 20 de ani era ca imi ramaneau hainele mici foarte repede si mama saraca trebuia sa faca rost de bani sa imi ia altele,nu stiu daca erau de calitate sau nu, oricum nu apucam sa le port prea mult.
Eu mi-am luat acum cateva luni un portmoneu de la Liebeskind, sa vedem cat tine.
@ Manowar
Am fost de cateva ori in Bucuresti, nu au stat in magazine dupa curu’ meu. Era sa ma calce cateva masini in schimb. In Romania ma enerva ca vanzatoarele erau arogante si nesimtite (alea trecute cu freza de curca zbarlita, fetele tinere se poarta intotdeauna frumos). In Cluj era una la un magazin de lenjerie care se stramba cand voiam sa imi iau niste sutiene si zicea ca am spatele mare si tzatzele mici, nasoala combinatie. Sa zicem ca scuza ei era ca era unguroaica de-aia care nu prea vorbea limba romana si poate nu voia sa fie nepoliticoasa neaparat. Desi eu cred ca era o nesimtita. Dar imi spunea asta de fiecare fuckin’ data, de parca aratam ca un halterist sau ceva. Doamne feri sa nu fi standard ca parca esti ceva freak.
In aeroportul din Praga, la un magazin tip-insula care vindea magneti de frigider si tot felul de prostioare, era o vanzatoare care ma urmarea sa nu fur vreo chinezarie imputita de 2 euro si sa ma imbogatesc. A fost atat de enervanta incat m-am intors si i-am spus sa nu mai stea calare pe mine ca nu am aer si sa fie linistita ca nu palmez nimic. Nu credeam ca am o mecla dubioasa de shoplifter dar cine stie. Pana la urma m-am carat pentru ca nu suportam ca vanzatoarea aia sa stea lipita de mine.
Cel mai fain e sa comanzi lucruri de pe internet, asa n-ai treaba cu ifosele de superioritate inchipuita ale vanzatoarelor de 40+ ani.
Doar in Romulania mi s-au intamplat de-astea.
Afara nu a fost cazul. P-aici ma pot plimba prin magazine dubioase de pe Oxford/Regent Street printre chestii gen bocanci de 1800 de lire si nu clipeste nimeni. In Romulania caut frigideru’ cu lapte si trimit aia SRI-ul dupa mine.
@ Armpitbug – nu as fi cumpărat de acolo nici picata cu ceara. La faza cu geanta, i-as fi zis ca, ma deranjează atitudinea și ca le urez faliment fericit.
In România am intalnit atitudinea asta destul de frecvent, dar in rest nu prea.
Oricat de mult as sta la o camasa tot nu iese cum le calca mama. 🙁
MEREU ramane cate o cuta sau ceva nush cum dracu’…
Eu nici macar nu-ncerc sa concurez cu genul ala de calcat. Ma doare-n pula. S-arate cum arata. Atata paguba. E clar ca n-o sa-mi deschid ceva de calcat haine vreodata, asa ca…
Iar daca nu-i place cuiva cum arata hainele calcate de mine, e liber(a) sa aduca un fier de calcat si sa rezolve problema, ca eu unul nu voi deveni mai bun la asta.
Băi, nu știu cum e cu Ralph Lauren că n-am pus pe piele așa ceva, da’ cămășile de la Hugo Boss mi se par teh shit. Am vreo trei în purtare de aproape 2 ani, una primită și două cumpărate. Aia primită e purtată mai rar ce-i drept, că-i genu’ de cămașă pentru ieșit la NBC-uri, dar să-mi bag pula dacă e vreo diferență între cum arătau când le-am scos din ambalaj și cum arată acum. Purtate și șifonate, uitate pe umeraș în șifonier vreo 2-3 săptămâni, spălate când am dat de ele și pe urmă călcate? Check. Spălate la mașină și stoarse la 1 k rotații? Check. Călcate ad labam? Check. Și mai am una de la Tom Tailor, se ține la fel de bine după 1 ani de purtare/spălare/călcare.
Bine, eu unul prefer cămășile alea mai „multitasking” și sport, așa, pe care să le pot purta 1) nu în pantaloni, că mă seacă maxim chestia asta, 2) descheiate la toți nasturii și eventual cu un tricou cu niscaiva mesaj să-i fut ochii privitorului și 3) cu mânecile suflecate. Poți scoate romulanul din Romanistan dar nu scoți Romanistanul din romulan, trollolol.
Apropo, că e oarecum pe subiect: numai mie și mândrei ni se pare că în orice magazin de țoale ai merge, de la SC Makumba și Lumbago SRL la [insert magazin de/cu ștaif here], materialele de la țoalele de bărbați sunt superioare celor de la țoalele pentru femei? Bag pula, nu e ocazie de mers cu mândra la căutat țoale să nu se plângă de materiale și să nu-și bage pula pân’ la cotor în materialele lor. Și băi, am pus mâna și eu pe câte ceva și să-ți bagi pula, exemplaru’ feminin de la țoală (era ceva model de bluzon pentru cuplu, variantă M și F) avea un material execrabil. Bine, nu știu cum e pe la vest de granițe că nu prea am intrat în magazine când am ajuns, da’ în 99,99% din magazinele din Romanistan că_cam așa e.
Cât despre călcat, parcă-parcă mergea la faza asta un meme cu gentlemanu’ Laiviu, lol.
O asteptam pe Armpitbug, ca e fara concurenta.
@ Mel
Am suportat puroiul ala de vanzatoare fara sa fiu ironica sau nesimtita sau violenta pentru ca batusem atata drum pana la mall-ul acela din Hamburg tocmai pentru acest magazin. Stau departe de Hamburg. Am inghitit cacaturile babaciunii si am gasit ce voiam sa cumpar. In plus eram socata, ceva de genul, ”chiar se intampla chestiile astea?”. Mai ales cand l-a intrebat pe nenea random de 70-ish de ani daca suntem impreuna, Jesus fuckin’ Christ. Nu-i ca si cum ne dadeam limbi in magazinul ei. Nu sunt vreo Bianca Dragusanu sau Loredana Chivu, mai degraba vreo plain Jane cu accentul gresit (si-n engleza, si-n germana, cu siguranta si-n romana-am pus-o in Bucuresti din cauza accentului). Crede-ma si mie mi-a parut rau ca nu am futut-o, dar nu imi permiteam. Eram noua in Germania, eram de putin timp impreuna cu sotul meu, era inainte de Craciun, n-aveam chef de drama sau sa ma transform subit in Hulk. Dar uite ca dupa atatia ani inca nu am uitat. Babatia e probabil deja incinerata de ceva timp si ingropata intr-o vaza dar inca vie in amintirea mea 🙂
Doar in chestia asta cu babetul si cea cu aeroportul mi s-a intamplat sa fiu urmarita in halul asta (din cate imi amintesc). Cred ca mi-as aminti. I hold a grudge forever.
Mi s-a mai intamplat o chestie hilara (a se citi enervanta). Eram pe aici cat de cat pe-aproape intr-un centru comercial gen Central din Cluj, dar mai fancy. Si ma uitam eu la niste haine de iarna. Fac greseala de a intreba o vanzatoare de varsta mamei mele unde gasesc hainele Wellensteyn. Imi arata. Se stramba si imi spune ca nu crede ca exista pe marimea mea, ca eu am ”extralange Arme” (ea avand peste1,80, era un pic mai scunda decat mine). Bine tu, hai sa vedem. Cauta vita si tot ii da inainte cu ”extralange Arme”, cred ca o zis-o de vreo 20 de ori, toapa asta expirata si cu pretentii de contesa la un salariu de 1000-1200 euro pe luna. I-am zis, ”da bine, stiu.” O las sa caute, gaseste, probez, imi este buna cu toate ca am ”extralange Arme” si o anunt ca acum ca am probat-o pot sa merg acasa sa o comand de pe internet. Tchüssie, bitch. I-a picat fata de Droopy si mai tare, cred ca lucreaza pe comision.
Am ras.
I-ai dat si-un servetel, sa-si stearga muia de la bot?
Nu, m-am carat rapid, eram turbata, nu stiu cum de dau de toate vanzatoarele nesimtite. Am lasat-o cu slobozu’ siroind.
Nu prea am inspiratie si in plus acum folosesc ca motor de cautare Duck Duck Go si ma termina.
Eu comand pantaloni online de pe la Gap, Old Navy sau ce mai nimeresc, sunt ok ca sa merg la birou cu motocicleta si sa nu plang dupa aia $25-30 pe pereche. Si ii cumpar de obicei cate 2-3 perechi identice, cand prind reduceri (regular price: > $50). Camasi imi cumpara cumnata-mea, de obicei le nimereste si la masuri (eu nu stiu ce masura am la camasa, stiu la pantaloni, manusi si incaltari) si la modele, culori etc, asa ca nici macar nu stiu cat costa.
In paris am vrut sa cumpar o chestie de vreo doi euro la auchan si nu avea pretul pe ea. Mi-a zis ala ca e ok sa o iau gratis. Ieri la asda mai era un sigur pachet de servetele din alea de folosit in loc de hartie igienica si la fel nu avea cod de bare, vaca aia cica this is sold as a triple pack you should’ve not take it out. In loc sa mi-l dea asa pe degeaba l-a luat ea.
https://imgur.com/a/sgdydlN
Um.. guys? Off-topic rapid. Tipa din poza. Hot or not?
Putin spus ”hot”. More like ”sizzling hot”. Si probabil (slightly) underage.
Avea dreptate Manowaru’ mai sus, ești fără concurență, băi. =))
–
Tipa din care poza de a pus-o Armpitbug? Dacă de ea e vorba, Elaine recte, not that hot IMO.
https://www.youtube.com/watch?v=lYJbgzIqHgk
eu ma uit la compozitie nu la marca indeosebi; sa fie 100 % bbc sau maxim 35% polyester daca e amestec
Cand aveam un fier din asta normal, clasic pot spune ca nu imi facea placere nici mie sa calc , le duceam la spalatorie direct.Acum mi se pare ca pot calca mult mai usor camasile de cand mi-am achizitionat o statie de calcat, aproape ca a devenit o placere, ma relaxez calcandu-le si nu am dat o avere pe ea. Probabil e mai usor sa calci cu o statie pentru ca presiunea este de cateva ori mare decat la un fier obisnuit si materialul talpii e superior, cert este ca se simte o diferenta.
@ Sarius
Why, thank you.
Alex cred ca se referea la tipa din poza de la inceputul postului, tipesa care poarta camasa iubitului ei.
Bai, eu la costume/sacouri/pantaloni stofa nu intru,nu port.Doar asa, o data pe an,la oarece cumetrie.Si atunci,fara cravata.Costum eram obligat sa port cand eram “paznic”.
Dar…bai, sa ai haine de 8-10 ani ? Sa porti pulovere,tanar fiind ? Pai inseamna ca moda (la croiala ma refer), va lasa reci.Ok, nu zic ca-i normal sa porti toate cacaturile de sezon,cum le scot ei,dar totusi cat de cat,ce-ti vine bine,si mai “clasic” asa,tot se schimba macar la doi ani.Eu cumpar haine ieftine si le-arunc.La munca mea,fut cam la saptamana o pereche de blugi, de tricouri/polo nici nu mai zic.Pantofii ,casual/sport/nautici,ma tin juma’ de an (adidasi/tenisi nu servesc)E imposibil ca,in trei,patru zile, sa nu ma stropesc cu vopsea/maclavais … asa ca arunc toalele,ori le bag la munca,in loc de salopeta.D-aia ziceam de magazine gen Primark, ca-mi iau 5 chestii ordinare in loc de una mai de calitate.Altfel, am carpe de “bune”,mai scumpe,dar n-as da nici mort mai mult de 30 € pe-o camasa, sau 50 pe niste blugi.La pantofi,da,urc spre suta,Clarks,Timberland,marci spaniole -sunt cei mai buni la incaltari piele…parol!
Imi place de cand ma stiu, croiala militara, fara chestii cambrate in exces,ori bufante.Nu port camasi cu maneca scurta,sosete albe,camasi albe,cravata/papion,trening,fashuri,etc,Sa n-aud de plastic, (desi tot gasesti un mic procent in sosete,camasi,hanorace…csf,ncsf.)Bumbac si piele,atat.
HB, RL ,etc,n-am avut,n-o sa am.De marca/fitze, parfumuri doar.
@Armpitbug
Pe vremea aia, ma imbracam de la SH, gen, ca atat imi permiteam, si imi vindeam 286-le (sau 386-le, cine mai stie) pentru o fusta si-un top in culori pastelate – din Piata Marasti, da.
Ce e 286/386?
Si noi mai luam haine din second, dar nu erau atatea second-hand-uri cum sunt acum.
@Armpitbug – a tatalui, aparent avand o copilarie dificila.
Daca vad ca ati sarit si la incaltari, recomand din toata inima pantofii Saint Crispin’s. Mai ales tie, Orbule. 🙂
@Armpitbug
Calculator de-ala vechi, de dinainte de primul Pentium.
@ Alex Ma bad.
@ Capsunaru Nu te doare sufletul?
https://www.bbc.com/news/uk-northern-ireland-28018137
https://metro.co.uk/2015/12/11/girl-finds-cry-for-help-note-in-primark-socks-describing-slave-labour-conditions-in-chinese-prison-5558613/
@ Deria
Ioi, calculator. Primul l-am luat in rate cu maica-mea (doua habarniste) in 2004 parca. I-am spus tipului de la magazinul in care se vindeau piese de calculator pentru ce ne trebuie si ne-a facut unul ok, chiar a tinut mult de tot pana cand a inceput sa fie lent de tot. Parca ne duelam care a fost mai saraca 🙂
@Armpitbug , ma doare la basca !
Poti da vreun link cu branduri care NU sclavagesc oameni ???
Capsunaru, ma gandesc ca cei care au fabrici in Europa nu folosesc sclavi, dar nu stiu ce se intampla in tarile de unde aduc materia prima pentru imbracaminte, ce-i drept.
@Ivanilici:Da. Frumosi. Faliment curat. Eu nu-mi iau laptop asa de scump, iar ala imi aduce bani mai mult decat pantofii.
O clipa am fost tentat sa boicotez desfacerea fashion, si sa empatizez implicit cu “forta ” de munca…zic, ma imbrac la croitor…pula,nu mai exista niciunul.Imi cumpar masina de cusut si metraj, ma pun EU la treaba…Amazon,ieftin… dar nu !Bezos are sclavi pe-o ciunga (#muieJeff).Alibaba/expres , la fel. Singer/Alfa, fabricate in Taiwan,de coinaci orfani.Shit, imi iau ace si papiote(macar sunt facute robotizat),si m-apuc de lucru manual… 🙂
O clipa.A trecut.Voi merge gol,in trei picioare.
@ivanilici
merci de pont. 🙂
Gizas ! De banii aia imi incalt tot familionul,plus masina…si sigur imi ramane de-o shaorma
@Armpitbug
intend rula fin in Cluj si nu numai. Buni baietii.
@Armpitbug: cred ca ne-am obisnuit prea mult cu lumea asta (legea junglei) ca sa ne mai doara sufletul sau curul.
De altii nu stiu, dar eu nici nu mai clipesc la de-astea.
Fetita cutare sufera. Yeah… don’t we all…
@Manowar
Auzi da’ camasi de la TM Lewin ai incercat vreodata?
Eu am de la ei niste camasi nu chiar ieftine da’ nici chiar foarte scumpe gen 40-50 lire camasa si se tin destul de bine tinand cont ca le port la munca in fiecare zi. Cele pe care le am eu sunt bumbac 100% si partea cea mai misto e ca au magazine in mall-uri si poti sa te duci sa vezi daca-ti plac materialele sau sa le probezi ca sa vezi daca vin bine pe tine sau nu. Si au si tot felul de croieli diferite pentru mai multe tipuri de fizionomii. Plus baietii astia sunt in business de pe la 1900 toamna si ma gandesc asa ca macar la croieli poate se pricep putin mai bine decat altii. Incearca, n-ai nimic de pierdut. In cel mai rau caz sunt la acelasi nivel cu Ralph Lauren din punct de vedere calitativ dar in caz ca nu tin materialele nu pierzi atatia bani aiurea.
“Inainte de Pentium a fost doar calculatorul ala de facut operatii aritmetice.” – zicea acum vreo cativa ani un pusti care discuta tema cu altul :).
Cumpar periodic cate o camasa. In timp se strang. Nici nu observ care cat a tinut. Cand se fute o arunc si gata.
Imi plac camasile. Am multe, de toate felurile, toate brandurile: slim fit (modificate de mine) si normale, pentru cand sunt tras prin inel, pentru cand sunt gras, pentru butoni, pentru papion. Doar bumbac 100%. Am si una din aia care nu se calca, tot bumbac 100%. Am luat-o pentru model, nu pentru ca nu se calca.
De obicei port albe. Nu neaparat uni, dar albe. Dar am de toate felurile, mai putin cu maneca scurta, mi se par caraghioase.
Am si camasi de vreo 10 ani care nu imi vor mai fi bune niciodata. Tre sa le dau.
Nu le calc io, dar pot sa calc. Nu-s prea priceput la calcat, adica nu le calc repede, dar le pot calca bine. Nu mi se pare mare scofala.
=====
Hmm, deci Armpitbug e femeie.
Pe dincolo n-am avut niciodata probleme cu sclavetii. Pe la noi mereu am meciuri. De obicei trec cu vederea, inteleg ca salariu mic, frustrari si alea alea. Dar pe aia impertinenti ii biciuiesc rapid.
In Carrefour am intrebat ceva pe niste aranjatori. Unu si una. Mna, s-au simtit ofensati ca i-am pus la treaba, asa ca m-au ignorat. I-am luat putin la pula si le-au trecut imediat ifosele. Devenisera brusc amabili.
Ospataru era cu “hahaha, pai nu asa, aia e alta treaba, deci nu ai stiut, deci sunt mai smeker ca tine, deci lasa-ma sa ma sparg putin in figuri, sa fac niste tumbe, niste piruete, doresc si aplauze bla bla. Doar pentru ca am avut un lung sir de ghinioane sunt scalvete, ca altfel eram manager, dar uite cat de destept sunt, am stiut treaba asta”. Ceva de genul asta. Nici nu ma interesau detaliile alea, dar pentru el erau foarte importante. Cre ca voia si loc la noi la masa or something.
Bubico, ada mai iute ce-am cerut!
Intr-un magazin de parfumuri eram ca de obicei cu evantai de blottere in mana. Vine pizda si ma intreaba pe un ton aspru cu ce ma poate ajuta. “Chiar nu ma poti ajuta nimic.” Pai de ce testez atatea. I-am cerut un pahar cu apa. Am pufnit si mi-a intors spatele. Peste doua minute am urlat de peste doua dealuri ca inca astept paharul ala cu apa. N-a zis nimic. Ma grabeam, ca altfel insistam doar asa sa vad pana unde duce.
A vint minteni paznicu langa mine sa vad ca la stana aia el e ciobanul.
– Si ce mai faci, fra. Cum mere treaba. Toate bune?
– Bine. Eu sunt…
– No du-te acum, ca am treaba.
Si cu pizdele din magazinele fara autoservire care se supara ca le pui sa se plimbe am avut meciuri.
Plm, sunt super rapid, stiu ce vreau, nu imi caut banii, nu o lalai niciodata. Dar chiar sa fac lista in functie de cum sunt aranjate produsele in magazin pentru a-i fi ei mai usor, chiar nu fac.
Sau pula ala de la vinuri s-a umflat rau ca am aratat catre sauvignon blanc si am zis din greseala cabernet sauvignon. Bai, ejti nebwoon?! De neiertat. Sa vezi numa ce aprig era coinacul. Si-a luat-o peste bot.
O diva din asta vanzatoare flirta cu mine. Era unduioasa, legana capul, imi tragea buze dulci, se tot alinta, se spargea in figuri pana i-au chiorait matzele de zici ca ragait un cerb in fantana din cadere, asa, chioraiala din aia cu subwoofer, puternica, lunuuuunga. Si-a amintit ca are treaba si a plecat rapid uitand ca e femeie fatala.
Asta n-a fost impertinenta, dar m-a amuzat, mi-am amintit de ea, asa ca trebuia sa o povestesc.
=====
Orbu, pai pentru ce faci bani? Nu pentru a-ti lua chestii mijto?
=====
Am avut calculator acasa, dar nu m-a interesat. Frai-mio era cu jocurile. Era mereu mare adunare la noi, ca nu toti isi permiteau PC puternic.
La facultate a fost musai sa invat si io sa fac foldere.
*A pufnit si mi-a intors spatele. Ea pufnise, nu eu.