La standard – pentru domnii de pe reddit

Pe post de raspuns pentru oamenii aia de pe reddit. Ca initial raspunsesem acolo, da’ nici nu stiu sa dau quote pe-acolo, necum sa pun imagini, nu ma pricep la mizeriile alea. Mai mult m-am enervat incercand. Si nici nu-mi plac mediile astea cu “moderatori” si upvote/downvote si threaded comments absurde si reguli si n-ai voie cu cuvantul ala si alte cacaturi similare. In plus, pe-aici pot sa dezvolt linistit, ca n-am limita de caractere. Le mai dau domnilor ceva de citit, sa doarma bine.

A postat un tip pe reddit treaba asta:

(articolul catre care a pus link e cel anterior, cu piata muncii)

Ne-a dat-o si noua pe forum Allen, am ras nitel, am facut misto nitel, in fine. Am zis sa-i raspund acolo unui tip, da’ pe urma m-am gandit…fuck it, why not, hai c-o bag aici.

Buuun.

In ordine.

in opinia mea, problema reala e legata de taxele pe aia 700 de lire pe zi, care sunt f mari si ramai cu jumate (gross iese 150k, pe luna ramai cu 6k).

Nu. Nu-s atat de mari taxele. Si nu-s atat de putini banii. Ai intre 18 si 22 de zile lucratoare pe luna. La o rata de 775/zi (cam ce se ofera zilele astea), la 18 zile, ai aproape 14k brut. La 22 de zile, ai 17k brut. Te las pe tine sa inmultesti cu 12 (luni). Nu, nu-ti iau jigodiile chiar jumatate, sa nu fim absurzi. Asta se poate vedea in postul asta.

Taxele sunt mari, nu-i vorba – daca esti genul care se uita la taxe e posibil sa lacrimezi un pic in ziua de “salariu” – dar nu atat de mari. Nici in Iulie (se vede in al doilea screenshot cu smsurile de “plata” – acolo e suma dupa taxe), cand am fost in concediu, nu am ramas cu “6k”.

sa nu mergi 1 ora cu metroul

My man, nu prea merg cu metroul. Mai mult merg cu masina. Si nu in Londra. Pentru ca urasc Londra. Nu locuiesc in Londra. Urasc in pula mea orasele mari si aglomerate. Am explicat treaba asta de suficiente ori.

Da, cand am luat un (1) contract in Londra, am mers cu metroul. Am zis eu ca merita si a meritat – mi-a deschis niste usi (usile la care zgarie insistent maimutoii care ma cauta cu contractele alea lesinate)

Cam 80% din contractele pe care le-am luat au fost ori remote, ori pe langa casa (within driving distance, sa zicem asa). Ca…lucrez remote de prin 2015-2016, nu mai stiu. Before it was cool. In fact, daca te uitai la postul pus de tipul care-a deschis threadul acolo, vedeai ca nu am refuzat contractul neaparat din cauza banilor, ci pentru ca aia doreau sa merg la birou, ori eu nu aveam chef de asa ceva, in conditiile alea (banii aia, distanta aia).

rata la masina

Nu am rate. La nimic. Am o masina – Mercedes clasa C, 200. Am luat-o in 2017 noua. Are aproape 8 ani acum – si cam 35,000 de mile la bord. Ca…lucrez mai mult remote.

e mult; restaurant, plimbare, vacanta, rata la masina…)

Serios-serios ca nu e cazul sa discutam despre vacante. In ultimii 13 ani, am fost la UN (1) hotel sub 5*. Cica 4.5. Nu era altceva disponibil p-acolo. Habar n-am cat costa vacantele, cum habar n-am cat costa o sticla de lapte. Ma doare-n pula. Doamne-ajuta sa se potoleasca sotia cu vacantele dupa asta care vine, ca doar aeroporturile mi se par mai detestabile decat Londra.

Vacantele sunt un cost la care te uiti in Romulania, poate. Eu habar n-am cat costa. Imi mai zice sotia din cand in cand “sa-mi trimiti X lire pentru vacanta”, ii trimit, pana vine vacanta, uit cat i-am dat oricum.

mai ales daca vrei o casa sau ceva intr-o zona buna sa nu mergi 1 ora cu metroul ca sa ajungi oriunde e mult

Am o casa. E achitata. Nu stau in Londra. Stau intr-un oras de provincie. Nu exista metrou. In 6-15 minute sunt “oriunde” (as in, oriunde am treaba/chef). Restaurante/pubs/terase, scoli (nu c-as avea vreo treaba acolo), frizerie, cinema, supermarket, chestii d-astea. Si conduc cum poti vedea in clipurile alea, ca traficul asa arata. Pun iar linkul catre postul ala.

si traiesti sub standardul pe care il ai in .ro

Amice, esti nebun bocna. Asta-i cea mai amuzanta chestie pe care-am citit-o toata luna.

Situatia e cam asa:

– ies aici din casa, am aer curat. Bai, nu sat uitat in varful muntelui, da’ foarte aproape de nivelul ala (ma refer la “calitatea” aerului). In Bucuresti (unde m-am nascut si-am crescut), sa-mi bag pula, cand ies din casa, simt ca ma gazeaza aia ca la Auschwitz. E fucking irespirabil aerul.

– p-aici pot bea o cafea in cate un loc misto. Pe-acolo nu exista nici unul. Nu, stiu, tu crezi ca exista, ca aia-i tot ce-ai vazut. Dar NU exista.

– pe-aici conduc linistit, cum poti vedea in clipuri. Un hint din Bucuresti, ceva, la domnii?

…si aia-i varianta buna, sa nu-ti arat Universitate-Unirii sau doamne-fereste Splai-Bucurestii Noi sau Porsche Nord – Centru la ora 7 PM intr-o zi de lucru. Nu stiu daca mai e acolo bariera aia, Petricani, Petrecani, cum sloboz se numea, face-i-as de petrecanie cui a inventat-o.

– vorbind de condus si de masina, bai, eu inteleg ca n-am luat vreo masina de lux – in fact, am zis cand am luat-o ca-i de secretara – da’ zi sa mori tu, aia care fac jobul meu in Romania aia fac? Se duc sa-si ia un Mercedes nou? Fie el si clasa C. Ca eu am senzatia ca ii strange un ciorap si-n cel mai bun caz se duc sa ia una adusa din Germania – full option, fara piele, a condus-o o batranica pana la biserica si inapoi, doar sambata, ca era adventista-n mortii ei de curva.

– cu privire la locuinta, zi sa mori tu, aia care lucreaza-n Bucuresti/Cluj facand ce fac eu, se duc sa-si ia o casa si o achita-n trei ani? Din banii castigati de ei, nu de la parinti, nu de la ceva socri cu milioane, nu nimic – asa, “din salariu”, cum ar veni. Ca eu cred ca nu. Sigur, sigur “pai de ce compari Bucuresti cu un oras de provincie”. Pai pentru ca eu intr-un oras de provincie stau – si din orasul asta de provincie am acces la joburile alea. Si ca-n afara Bucurestiului poate doar prin Cluj sa mai fie vreun salariu decent. Da’ atat – decent. Ce visezi tu acolo standard de viata, boss, toti pe care-i stiam in IT cand lucram in Romulania stateau in ceva apartament – de obicei, cu chirie. D-ala fain, ori cu vedere la strada (cat sa auzi tramvaiul la 5 AM), ori cu vedere “in spate” , cat sa te trezeasca alarmele de masini, cocalarii care-i sparg rectul celebritatii locale, motanul in calduri al unui vecin, bormasinile nelipsite, “mmmfiiaareeee mmmvechhiii mmmcumpar”, masina gunoierilor la fucking 4 AM – din astea).

– fiul meu a terminat acum ceva vreme anu’ scolar, cam e #1 pe clasa la chestiile care conteaza (matematica si astea, ca ma doare pe mine-n pula de cum se descurca la fucking arte sau alte mizerii). Nu, nu cu “meditatii”. Nici nu cred ca foloseste cineva din oras asa ceva. Poate vreunu’ cu copil retardat. Se duce la scoala zambind, vine razand, ca scoala e locul unde se distreaza cu prietenii si mai invata ceva amuzant. Ca, stii, sunt alte metode de predare. Sunt altfel de profesori. E alt tratament. Nu pe spagi, nu pe pile, nu pe nimic. Scoala? La doua minute de mers pe jos de cand iese din casa. Rating? Foarte buna, according to fucking Ofsted. In anii astia de cand a fost la scoala, s-au intamplat exact 0 chestii de care ar putea sa-i pese cuiva la scoala aia. Nu batai, nu amenintari, nu mizerii, nu drogalai, nu chestii cu politie, nu nimic. Ma doare fix in pula de ce se intampla acolo, cand se duce. Cea mai grava chestie care s-a intamplat pe-o raza de 100 de metri in jurul scolii a fost c-a aruncat unul ambalaju’ de la sandwich pe trotuar.

– vorbind de spagi, am dat exact 0 spagi de cand am venit in UK. Nimanui, niciodata. Am interactionat cu politia de trei ori, o singura data ar fi putut sa-mi ceara spaga: i-am luat fata unui politist in trafic. Intuneric afara, eu obosit, cam neatent, aia a fost. M-a tras gaborul pe stanga si mi-a zis ca vede ca n-am nici o amenda, asa ca intelege ca am facut o greseala, sa fac bine sa n-o mai fac, ca a doua oara nu va fi la fel de intelegator. Aia a fost. Se poate argumenta ca trebuia sa ma “arda” – asa, pentru binele societatii. Poate. M-ar fi durut in pula anyway, dar nu aia e ideea: ideea e ca nu m-a incurcat vreun politist, n-a iesit vreodata la spaga, nu nimic. Stii cum e aia?

– am luat aici doua joburi unde am fost recomandat (explicata treaba in articolul cu pricina, NU discutam de pile, ci de “poate vreti sa-l chemati la interviu si p-asta, vedeti daca va place”; cu interviu pe bune), restu’ pe cont propriu. Nu pile, nu recomandari, nu relatii, nu nimic. “Pe merit”, cum ar veni. M-am prezentat la interviu, au considerat ca-s bun, m-au luat. Stii cum mergea in Romulania? Stai sa vezi:

Stii care a fost problema cu chimia? M-am dus la interviu imbracat relativ elegant. Si era perioada aia in care toti pisatii dintr-o firma incercau sa se imbrace asa, “casual”, sa para Zuckerberg toti. Poate ai avut noroc si n-ai vazut d-astea. Si au pufnit oamenii, ca “tu ce crezi, ca daca ai venit imbracat asa, o sa primesti automat jobul?”. Nu credeam nimic. Doar ca asa se mergea la interviu pe vremea mea – puneai si tu pe tine o camasa, niste pantofi in picioare, din astea. Da’ ei n-aveau chef. Tehnic, cum vezi in mail, nu fusese nici o problema, nu ma incuiasera cu nimic. Da’…dom’le, cine pula mea ma credeam eu sa ma imbrac asa?

– despre bani nu cred ca-i cazul sa discutam. Like ce pula mea as putea sa spun care sa nu fie insulta…serios, daca te-ai uitat la screenshots alea cu plata lunara si crezi ca avem ce discuta pe tema aia…a ta va fi imparatia cerurilor.

– lasa ce am, da’ stii, am o sotie. Castiga si ea foarte bine. Si tot asa, remote. Stii cat ar castiga in Romulania? Nici eu, pentru ca nu exista acolo jobul pe care-l face ea. Go figure. Ar putea cel mult sa fie o lesinata dintr-o corporatie de Pipera, prin HR sau plm, ca altceva sa faca, vanzatoare de pantofi sau plm. Cam ajuta treaba asta cand gandesti la nivel de “familie”, stii? Ca poate vrei una frumoasa, nu una din IT (schiuze, fetele, va cred pe cuvant daca-mi spuneti ca-n IT nu mai sunt toate spaima pulii, ca pe vremea mea)

– stii cum e cu career progression? Stii o pula, iti garantez. Eu am venit aici in 2010 sa iau 2000 de lire pe luna (pe-atunci in Romulania bateai matanii daca vedeai 900 de euro salariu, iar lira cred ca era 1.2 – 1.3 euro, nu mai stiu). De la banii aia la banii astia, stii, a cam fost nitel de urcat, asa. Da’ s-a putut. In Romulania? N-am idee, zi-ne tu.

– ai auzit de satisfactie profesionala si alte harneli de-astea? Nu, nu cand vine vinerea aia din luna o zdreanta de la HR sa va dea o pizza “margherita” la 4 oameni, ci momentul ala in care faci ceva bun si vine sef-tu la tine, te ia intr-o camera si-ti da un bonus scurt, ceva de genul asta:

Ba, stiu ca nu-i chiar un milion de lire acolo, da’ stii, tot ce facusem era…jobul meu. Si-n 2013, suma aia s-a simtit altfel.

– pe partea de cultura nu stiu daca are sens sa discutam. Ca te poti apuca tu sa numeri pe-aici ce te intereseaza – c-o fi teatru, c-o fi muzeu, ce-ti tuna tie – si nu stiu daca neaparat e loc de vreo comparatie. Cum nu stiu daca-i loc de vreo comparatie la orice altceva, da’ ma rog, treaba de perceptie. Si se aplica si pentru fun – ca nu prea pot sa-l bag pe Jimmy Carr la cultura, de exemplu, da’ mie imi place. Si daca ma fute grija sa merg la un show de-al lui, pot alege din vreo 9 care-s “within driving distance”. Tu…ce faci? La Micutu, astea? iUmor? Tare.

– pe partea cu iesitul, are vreun sens sa discutam? La ce vrei sa ne uitam? La restaurante? Cinematografe? Teatru, alea? Ce anume?

– nu e cazul meu, ca-s casatorit, am o varsta, da’…am fost si mai tanar. Si bai, cand eram mai tanar si mai mmmsa zicem “single”, daca aveam chef sa fut in fiecare seara o femeie din alt popor, pe-aici puteam. Nu, nu discut de Nepal si Sri Lanka, ce variante sunt prin Romania, stii ce zic?

….si tot asa.

Si vii tu si vorbesti de “standard”. Baaaa, pentru cineva ca mine (cineva cu cunostintele mele, adica, cu backgroundu’ meu, ca nu ma compar cu unu’ care a primit de la taica-su 3 milioane de euro cadou la 18 ani), stii cum arata standardu’ in Romulania? Cam asa:

– ai ceva apartament; poate 2, poate 3 camere (3 daca l-ai cumparat impreuna cu femeia, cu riscurile implicite). NU neaparat intr-o zona “buna”, ca…e scump. Si zona aia e “buna” in sensul ca nu-i la fel de proasta ca altele. Tot mizerabila, da’ mai putin mizerabila decat Ferentexas, stii? Si…e apartament. Cu tot ce implica asta, de la vecini la zgomote, scandaluri, un pic de bataie pe locul de parcare, treburi, chestii, smecherii.

– ai o lesinata mediocra. Ca vei fi fortat sa “alegi” una care castiga niste bani, ca nu-ti permiti neaparat una pe care-o vrei. IT, IT, da’ in incinta.

– ai un job basit, unde inveti fix pula, cu niste colegi jegosi si un sef muist pe care-l doare fix in pula de tine. Nu ca p-aici ar muri de grija ta, da’ vezi treaba de mai sus cu actiunile. Fara viitor, fara nimic, ca probabil lucrezi pentru vreo consultanta de indieni distrusi, unde cel mult te rogi sa n-ajungi “pe bench”, cum zic aia-n Romulania, ca pe urma poate te gasesc astia spanzurat de clanta in baie, ca pe lesinata aia de la ATOS. Aia daca nu mori pe birou, ca parasutele de la Ipsos, E&Y etc. Despre perspective sa nici nu discutam, ca n-are rost.

– masina? Cel mai probabil da, da’ mai SH, asa, mai cu kilometraju’ dat inapoi, chestii.

– aerul e fucking irespirabil acolo de 10 ani, de se chinuie cu idei de cum sa va futa-n cur cu masinile inca de pe vremea cand era Firea la primarie, stii?

– condus? HA. HA.

– concedii? Te paste Bulgaria la all inclusive.

– e nevoie sa-ti spun eu cum e cu scolile sau stii si tu?

– de dat plicu’ cu spaga presupun ca iarasi nu-i cazul sa discut, nu? ce mai fac aia de la Colectiv de-i spalau aia cu apa infectata, sunt bine toti? Hai ca oricum ati uitat de ei, da-i dracu’ de #satanisti

– la joburi tot asa? Chimie si pile? Stai, macar mai gasiti joburi pe-acolo?

Si, in fine, cat o sa castige unul in Romulania? Zic de unul ca mine. Nu unul cu pile, nu CTO – nu, taica, executantul, baiatul cu cablul. 2000? Hai, pula mea, treaca de la mine, 3000? Serios-serios, cu 3000 de euro net discutam de “standard”? Stii cat trebuie sa sparg eu lunar ca sa raman cu 3000, cat ia ala tot salariul? Ca efectiv nu am pe ce. Si CHIAR DACA mergem pe ideea ca ala din Romulania ia dublu, tot pe minus iese, coaie, cand discuti de “standard”. Ca nu poate cumpara cu banii aia chestii. Ce face, cumpara profesori, scoli, drumuri, aer, cinematografe, teatre, restaurante, gabori cinstiti si profesori nespagari? Mai da-l in pula mea cu banii lui cu tot, CAT trebuie sa castigi ca sa rezolvi problemele alea? Raspuns: nu conteaza, ca n-ai cum sa le rezolvi. Bai, un milionar in euro din Bucuresti traieste mai prost ca mine aici. Serios. Da, poate merge intr-un loc scump (care-i scump doar ca sa fie scump, nu pentru c-ar fi justificata treaba in vreun fel de calitate). Si ce pula mea face? Acelasi cacat de aer imbacsit il respira. Aceleasi panarame moarte de foame il baga-n seama. Aceleasi spagi le da (stiu, isi permite – bravo lui, da’ nu aia e ideea). La fel da coltul la ceva spital troglodit. Chiar daca are asigurare privata, hei, tati, cand e sa se intample ceva, pana ajunge el la ceva spital privat, e mort deja, nu te stresa. Tot in traficul ala jegos sta – il poate evita doar daca e vampir, gen traieste doar la 3 AM. Si-atunci are alte probleme.

Vorbind de joburi, bai, stii ce ma enerva cel mai rau in Romulania la joburi? Ca nu spun jigodiile care pula mea e salariul oferit. Uite, muistu’ ala mi-a zis clar, ofera 700/zi. Nasol, zicem nu, dar apreciez ca mi-a zis cat, sa nu-mi pierd vremea. Stii cum arata un mesaj trimis de o romulanca?

Uite, cam asa:

Si tot ce-mi trece prin cap este “DAR SPUNE FA MUISTA ORDINARA CAT MORTII MA-TII E SALARIUL, DE UNDE PULA MEA STIU EU DACA-I PLATIT MAI BINE DECAT JOBUL ACTUAL, BAGA-NE-AM KILOMETRI DE CARICI IN TARFA CARE TI-A RATAT AVORTUL, CUM PIZDA MA-TII ITI IMAGINEZI CA MA DUC SA APLIC, SA COMPLETEZ BASINI PE WORKDAY, SA TREC PRIN COISPE INTERVIURI, CA PE URMA SA AFLU CA DE FAPT OFERITI MAI PUTIN, CAT DE ZDREANTA JEPATA SA FII SA NU INTELEGI ATATA LUCRU????”

Si astea-s joburile spalate, sa discutam despre alea mai putin spalate?

Unu
Doi

Poate te intrebi “pai ce conteaza, ca tu nu mai faci joburile alea”. Eu nu, da’ am copii, nu? Pe ei ce fel de joburi ii vor astepta cand vor incepe? Cu ce oameni, cu ce conditii? Nasol, nu?

Bai, ai auzit de Andrew Tate? Atentie un pic:

Iti iei masina de un milion sau trei milioane sau treizeci de milioane – ghinion, salveaza numaru’ alora cu platforma, sa vina sa ti-o ia. Ca aparent, la 100 de km/h e belita, boss.

Eu p-aici ocazional conduc ca un golan (DOAR ocazional, era un demo, nu intru in detalii). Nu, treaba nu e de “uite ce smecher sunt eu, vroom vroom, vitezomanie etc”. Treaba e ca AM PE UNDE, AM PE CE. Masina mea nu-i pe platforma. E in driveway, in fata casei. Stai, trebuie sa explic ce-i un drive(way), nu-i asa? Fii atent, e ca un fel de gradina in fata casei, da’ fara iarba sau verdeata, de obicei asfaltat. Unde parchezi doar tu, proprietarul casei. Asa, ca sa nu te injunghii cu vecinii pe locurile de parcare, intelegi? Explic asta ca stiu ca p-acolo nu prea se practica – vand aia “vile”, da’ pula drumuri, pula parcari, descurca-te si tu romulaneste. Este?

Si bai, lasand noxele la o parte, tot orasul ala (Bucuresti) FUCKING PUTE. Stiu, Romulania nu-i doar Bucuresti, da’ asa e cam peste tot pe unde gasesti un job. Ca…aia e, totul e “centralizat”, ceea ce duce la suprapopularea oraselor in care gasesti de lucru, da’ normal ca nimeni nu face nimic pentru a mai umbla la reteaua de canalizare, nimeni nu mai planteaza un copac, nimeni nimic nicaieri.

Am fost. Am vazut. E foarte probabil sa fi vazut mai mult din tara aia decat cei mai multi oameni care vor citi postul asta. E jale peste tot. Doar ca lumea s-a obisnuit si nu mai simte.

Cat despre iesit, sa fim seriosi. Juma’ din corporatisti se aduna in acelasi “Centru Vechi”, o adunatura de gaoaze nespalate cu pretentii de “pubs”, sub nivelul celui mai jalnic pub din UK, d-ala unde beau astia pe credit card. Vai mortii ei de zona, vai mortii lor de tristi. P-acolo si prin cateva gunoaie lesinate de chestii “trendy” – a fost si sotia intr-un d-asta ultima data cand am trecut pe-acolo. Sanki, ceainarie. Sanki, restaurante. Niste vrajeli absolut penibile.

Bai, AIA e problema cu Romulania. Orice suma rezonabila de bani ai avea (zic asa, pana intr-un miliard) nu te-ajuta la nimic. Poti sa-ti iei/construiesti o locuinta mai mare si mai smechera decat am eu, da (nu stiu daca are vreun sens comparatia, ca atunci cand discuti de “standard”, ar cam trebui sa compari oameni care fac acelasi lucru in ambele tari, nu un angajat/contractor cu un miliardar). Da’ nu te-ajuta la nimic – cand iesi din ea, dai in aceleasi gropi, te lovesti de aceiasi nespalati, te-asteapta acelasi gabor spagar, mori in acelasi spital infectat etc. Aia-i treaba. Sigur, sigur, daca esti miliardar poti sa te muti undeva intr-un sat in varfu’ muntelui, ca nu mai ai nevoie sa ajungi la 9 AM la birou. Dar hei, daca te muti acolo, singura chestie pe care-o rezolvi e ca te mananca vreun urs (ca stii, nu exista solutii acolo, nu s-au inventat inca, mai asteptati si voi). Si nu vrei sa te muti acolo. Ca degeaba ai miliarde, pe urma boracii tai cresc cu taranii aia care-si fut vaca, nu te miri cand li se intampla lucruri dupa, nu?

Treaba aia cu Andrew Tate e cea mai epica explicatie. Uita-te la prostalaul ala chel si nauc. A avut omu’ milioane (cred) sa dea pe-o masina. A iesit cu ea. A dat intr-o groapa. Pac, la revedere baia de ulei sau ce plm a futut si retardatu’ ala, hai sunat la platforma, hai, valea la discutii cu meseriasii pe urma. Ca na, milionar-milionar, da’ aici nu esti unde crezi tu ca esti, coaie, aici drumurile sunt stramosesti.

Tot cu ala mai e o treaba. Stii ca s-a mutat idiotu’ in Romulania ca s-a gandit el ca acolo cumpara linistit politia, justitia, astea, daca e. Da’ ce sa vezi, nu prea a fost asa, ca n-a luat in calcul o chestie: in speta, ca romanii sunt in pozitia ghiocelului de la natura. Cand primesc ordin de-afara sa-i taie macaroana, i-o taie – fara alte discutii, drepturi si vrajeli. Faci tu ce vrea pula ta in Romulania cu milioanele tale (in speta, dai in gropi) pana cand zice un Prim-Ministru “da, sa traiti” cand i se ordona ceva de-afara, intelegi? Nu ca boii de-aici din UK ar fi mai speciali, da’ orisicat, nu ne batem joc chiar asa.

Sincer? Habar n-am despre ce “standard” vorbesti tu. Cum crezi tu ca iesi acolo mai bine. Nu iesi mai bine la nimic. Avea dreptate SOV: nimic n-aveti, nici curve nu mai aveti, ca alea bune au plecat afara.

In fine, destul cu asta cu standardul. Sa trecem la ultima parte.

A intrebat omu’ care-a deschis threadu’ pe reddit:

De ce ați plecat dacă vă era bine și aici?

Si cred c-ar merge un raspuns aici.

Boss. Mie mi-era bine (totul e relativ, “bine” de-ala de Romulania). Aveam un salariu bun, imi luasem un apartament, aveam o masina, schimbam femeile ca pe ciorapi si d-astea. Da’ imi lipsea ceva. Speranta.

De cand am devenit eu constient de cum functioneaza treburile in tara si-n lume, a fost acelasi cacat.

L-am prins pe Ilici cu clica lui dupa revolutie. Cica dom’le, urma sa fim liberi. N-am prea prins libertatea aia. Am prins doar somaj pentru ai mei, ca na, tranzitie. Nu mai stiu in pula mea cati PMs a schimbat si ala.

Dupa el, l-am prins pe Constantinescu cu CDR. Avea sa fie bine de tot – aia aveau cica 15,000 de specialisti. In supt pula, banuiesc, ca altceva nu prea au facut. Si-a iesit chioru’ ala mutant de Ciorbea si-a zis ca dom’le, nu e chiar asa, de fapt tre’ sa strangem cureaua, ca altfel intram in incapacitate de plata. Si-a strans-o asa, prin sectorul privat, ca la stat pula – aceleasi pile, aceleasi smenuri, evident.

Dupa ala, a venit iar o tura Ilici, cred, nici nu mai stiu (stiti c-a murit in libertate, nevinovat, tratat pe banii cetatenilor, cu funeralii de stat, da? pentru ca justitia nu-i pentru oricine). Si singura parte buna e c-a venit cu Nastase, care macar mai facea show. Mai invita lumea-n Parlament sa-i numere ouale, mai punea sa fie batuti jurnalisti, mai lua spagi de-un miliard, din astea vero.

Dupa ala, a venit Basescu cu Alianta DA. Dreptate si Adevar. Vai sa-mi bag pula ce de dreptate a impartit si ala – de adevar nici nu mai discut. Cu Blaga, cu Udrea, cu Videanu, cu Anastase, cu Ridzi – e aproape imposibil sa numesti unul asociat cu el care sa nu fi infundat puscaria. Inclusiv fra-su, lol!

Eu pe la ala am plecat definitiv – invitat de domnu’ presedinte care ne-a sfatuit (pe astia din IT si pe medici) sa plecam din tara. #respect. Si plecat am ramas. Ca…pierdusem speranta. La fiecare cativa ani se mai schimba guvernul, se mai schimba presedintele, urma sa fie bine, da’ sa vezi, de fapt calculasera gresit si incepea sa fie rau. Aia nu era o tragedie, da’ mi-am dat seama ca romulanii nu se vor trezi niciodata. Ei erau fericiti asa. Pentru ei functiona teatrul asta. Asa, cum a functionat si cand l-ati ales pe urma pe Joianis – zic de ala, dom’ presedinte, mutulica, ala cu casele furate ca primar, inchiriate bancilor – sigur nu e spaga mascata, stati chill. Si v-a dat-o si ala la muie din toate pozitiile. Ca sa-l citez “Ghinion”. Si pe urma i-ati super-hyped pe pisatii aia doi, Muisor si Bolovan, alti cacati cu mecla. Ati salvat tara! Da’…au ajuns la putere si, sa vezi…mai crestem TVA, mai bagam taxe, va mai dam un pic cu pula pe botic. Ca na, oricum sunteti obisnuiti, este?

Si garantez ca se va repeta si data viitoare. Si pe urma iar. Si iar. Pana cand se va indura ceva putere reala sa invadeze si anexeze tara aia, desi legit nu stiu de ce si-ar bate cineva capul, ca-i mai usor si mai profitabil sa va tina in sclavie mascata forever.

Sa fim bine intelesi: nu-i vorba ca p-aici politicienii ar fi ceva patrioti. Sau ca s-ar da peste cap pentru mine. Sau alte alea. Doar ca…nu prea ma afecteaza ce fac ei. S-a schimbat primu’ ministru de vreo 7 ori de cand am venit eu aici. Gordon Brown, David Cameron, Theresa May, Boris Johnson, Elizabeth Truss, Rishi Sunak, acum Keir Starmer. Fiecare cu clica lui de mizerabili. Dar…a trebuit sa-i caut pe google, sincer sa fiu, pentru ca nici nu-mi aminteam care a fost si cand. Ca nu m-a afectat. Au facut ei muismele lor, da’ pentru mine viata a mers inainte.

Eu d-aia am plecat, desi mi-era “bine” acolo. Nu de politica sau pula mea. Aveam doua motive, ca nu faceam foamea:

– nu mai aveam nici o speranta ca va deveni o tara acceptabila in timpul vietii mele. Nici macar una. Si-am zis ca “ba, fie ce-o fi, eu oricum sunt relativ ok, n-am mare nevoie de speranta, da’ eu refuz sa cresc un copil lipsit de viitor, unul caruia sa-i explic de ce el nu poate avea ce au alti copii din alte parti”. Am zis ca nu cresc tot asa, unul care doar pe pile si pe spagi sa poata merge. Tot unul care sa ia o stramba, ca na, aia are “familie buna”, aia castiga bine – si tre’ sa iei in calcul, ca sunt scumpe locuintele, ma-ntelegi. D-aia. N-a vrut pula mea sa fiu un roman care creste alt roman. Am preferat sa cresc un englez, cum ar veni.

– vremea. “stai, ce?”. Da, ma, serios. Stiu ca pare amuzant, ca voi stiti ce-ati citit pe net, ca-n Anglia ploua tot timpul si pula mea. Nu. Mai sunt ceva showers (stiu ca unii romulani sunt alergici, pe vremea mea ii gaseai in 226, plm), nu zice nimeni, da’ nimic deosebit. Da’ vremea. Da, pe bune. Iarna nu-i asa de frig. In timpul zilei, nu prea prinzi sub 0 grade. Si vara nu-i asa de cald. Au fost vreo 2-3 zile de temperaturi de-alea retardate, gen 36 de grade. Si cam atat – in rest, sub 30. In timpul asta, mama nu putea iesi din bloc in Bucuresti, ca…afara erau 42 de grade. Nu cateva zile, ci cam multe. Masurate ca-n Romulania, gen “la umbra” – nu “intre betoane, in Bucuresti, unde umbra e mai din partile sociale, asa”.

C-a fost bine, c-a fost rau, nu stiu. Nu-i nicaieri totul perfect. Ce stiu e ca-s fericit cu alegerile mele. Ceea ce va doresc si voua – celor care vorbiti de standarde.

Vă permiteți tot așa să refuzați un job plătit cu £700 (sau echivalent) net pe zi?

Dude, isi permite oricine sa refuze un job, daca indeplineste niste conditii. Nu conteaza ca-i de 700/zi sau de 7000/zi. Mie daca-mi ofera unul un contract de 2000/zi in Romulania, il invit sa-mi suga pula – el, ma-sa si toate cunostintele lui. Ca stiu ce pot cumpara acolo cu banii aia si mai ales ce NU – vezi partea cu standardele de mai sus.

Stii care-s conditiile alea? Sa n-ai datorii, sa ai ceva economii, sa stii sa faci un job – nu neaparat sa fii cel mai cel, da’ cat de cat acolo – si sa fie ceva joburi pe piata. Nu neaparat acum, ca poate-i rau, da’ in ceva luni sau hai, ani (vezi partea cu economiile). Aia-i tot ce trebuie – si gata, poti refuza un job, daca nu-ti convine. Nu conteaza de ce. Poate nu ofera destul. Poate cere prea multe. Poate-i prea departe. Poate au aia reputatie proasta. Le zici nu – mai mult sau mai putin politicos – si-ti vezi de treaba. Ca nu-i ca si cand vor trimite regimentu’ dupa tine sa te ia cu arcanul.

De ce pula mea sa nu-mi permit? Ce vor face, ma vor da in judecata ca i-am refuzat, lol? Vor cauta altul si pe urma vor umbla la rata/conditii, pana se-ntalnesc “cererea si oferta”. Cica “va permiteti?”. Da’ de ce nu?

Stii cine nu-si permite? Aia inglodati in datorii, rate, cacaturi de-astea. How about nu te baga in ele, daca nu vrei s-ajungi ca-n fight club – the things we own end up owning us.

Incheiem aici, da’ daca nu-i de ajuns, aveti cate lecturi suplimentare poftiti, cat inca-i deschisa pagina. De exemplu.

PS Stiti… e ceva ce nu pricep. De ce tot discutati de chestiile astea, ca Anglia, ca pula mea, ca si cum trebuie sa stati lunar sa hotarati daca ramaneti in Romulania sau plecati in UK? Au anulat astia Brexitu’ si nu mi-a zis nimeni? Da, stiu, “dom’le, vin ca highly skilled”. Nu, dom’le, nu vii. Da, se poate, nu, nu vei veni. Trenul ala a plecat, nu cred ca-i cazul sa va mai puneti probleme de-astea. Ca situatia e de forma “eu te cred ca esti destul de bun pentru a veni pe genul ala de viza, da’ crede-ma si tu ca-s indieni si vietnamezi mai flamanzi ca tine, care accepta mai putin”. Aia nu erau o optiune pe vremea cand era UK in Uniunea Europeana; erau la coada listei, ca puteau lua din Europa direct cu drept de munca. Acum, pe de alta parte, sunteti pe pozitii egale pentru angajatori si…aia-s mai ieftini. It is what it is.

Treaba asta cu “ia sa calculam, ia sa vedem” mi se pare asa, cam cum as discuta eu de care-s conditiile mele pentru a o fute-n cur pe Ana de Armas (sau una din liga aia). I mean, e foarte bine sa am o idee clara despre ce vreau de la viata, da’ nu stiu daca-i neaparat ceva util in plan real in cazul asta.