Am rezolvat-o de-am umplut-o de sange
Ma tot chinui de luni de zile cu un jeg de soft despre care nu stiu mai nimic.
Toata viata mea (insert manele aici) am fost in situatia asta. M-am tot dus la joburi care cereau o gramada de cacaturi despre care nu stiam absolut nimic. Si, pula mea, daca tot m-au angajat oamenii, am invatat. Mai cu chin, mai cu scheunaturi, da’ am invatat. Si cam peste tot am urmat acelasi model:
– trebuie sa folosesc X
– nu stiu nimic despre X
– hai sa vad cine stie X
– l-am gasit pe Gigel care stie X
– il rog pe Gigel sa-mi explice X sau partile relevante din X, basics, asa, apoi tocesc eu
– daca Gigel nu are chef, citesc documentatia, lucrez dupa exemplu, rezolv eu.
Si fix asa am tinut-o. Pana acum.
Eh, aici, la jobul asta, lucreaza astia cu un soft mizerabil facut in ciuda pulii. Fix pula documentatie. Da’ fix pula. Inclusiv la aia care l-au facut pe pagina – gasesti niste chestii generale, asa. Cam cum v-as filma eu Mercedesu’ pe post de documentatie – si a doua zi dupa ce-ati vazut filmul v-as pune sa-mi construiti unul. Cam asa.
A tot trebuit sa lucrez cu softul asta, sa-i zicem X. Ca n-am avut de ales, nu de alta. Si-am zis…ok, pula mea, asta e. Asa facem, atunci. Am tot facut chestii – relativ simplute – cu el. A fost cam nasol, dar hai, treaca de la mine. Am rezolvat, cumva. Da’ acum s-au nesimtit astia. Dupa ce mi-au taiat drepturile de oricum nu pot face mai nimic de luni de zile, acum vor sa le fac chestii complexe cu softul ala basit.
Asa c-am incercat sa urmez reteta. Hai sa-l gasesc pe Gigel. Doar ca am gasit vreo 4 gigei. Numai ca, sa vedeti ce treaba: gigeii aia sunt trimisi aici (contractori) de firma aia care-a facut softul. Si evident ca n-au nici un interes sa explice nimic nimanui, ca doar n-or fi prosti. Cum pula mea mai iau ei 1500 pe zi daca stiu si aia de 600 pe zi softul? Pai, nu?
Am tot incercat. Tentative de intalniri. De discutii. De “ba, nu vreau sa-ti fur tie jobul, imi trebuie niste chestii simple, poti sa-mi explici…?”. Si daaaaaaaaaa, sigur ca da. Au setat oamenii intalniri peste intalniri. Si ba nu se prezinta, ba se prezinta si-mi pierd vremea cu orice, numai cu ce vreau eu nu, ba ma mint in fata (da’ asa, fara jena; oamenii presupun ca-s afon la tot, nu doar la softul lor). Cam cum v-as spune eu voua “pai nu poti ba sa inveti engleza, nu-ti pot explica daca tu nu vorbesti intai chineza si japoneza, ca nu ai cum sa-ntelegi”. Cam asa si ei, cu vrajeli de-astea.
Am tot tras de ei. Cu lunile. Pana marti. Pai, taica, marti mi s-a luat. Lucram sa fac acolo deploy la un jeg cu lambda, ec2, sns si pula mea. Si nu mergea. Nu mergea nici de frica. De fapt, nici acum nu merge. Erori de-alea de python de nu stii daca sa borasti pe ecran sau sa-ti dai o laba peste tastatura laptopului. Asa ca mi-a sarit mustarul. Si m-am gandit eu asa, scurt: ba, nene, stii ceva? Eu m-am saturat de intalniri. M-am saturat de email threads. M-am saturat de google. M-am saturat de toate astea. Asa ca l-am luat nitel pe managerul meu la o discutie si i-am explicat ca da, proiectele astea sunt cool, dar eu nu le fac cu softul ala. Eu le fac cum stiu, daca vrea. Daca le vrea cu softul ala, sa le faca altii. Ca nu stiu softul ala. Si nici n-o sa-l invat eu, asa, de nebun. Daca le vrea neaparat la modul ala, le fac cu ALT soft. Nu de alta, da’ al lor nu e documentat ca lumea. Traininguri nu-s. Aia nu. Aia nu. Iar eu m-am saturat sa-mi sparg capul cu asta. Eu va pot face chestiile astea asa cum stiu cand vrea pula voastra, le-ati vazut deja, le-ati testat, ati vazut ca merg. Daca le vreti cu pisatul asta, pai, good luck, ca eu unul nu stiu softul vostru.
“Pai..sa vedem daca ne poate ajuta cineva, sa stabilim o intalnire cu aia”.
M-a bufnit rasul. I-am zis prostului ca-i pierdere de vreme, da’ n-ai cu cine. Nu. Sa fie meetings. OK, sa fie, ca doar nu-s pe banii mei.
Au mai fost vreo cateva intalniri, vreo cateva amanari si s-a lamurit si prostul meu ca aia nu au nici cea mai mica intentie de a ajuta – presupunand ca ei stiu ce si cum (ca n-am idee daca-i cazul sau nu).
Pai, ce facem Laivaiu? Pai, ce vrei tu, bo$$, ca eu nu stiu chestia asta. Nu-i la mine-n CV. N-am sustinut vreo secunda ca stiu softul vostru – nici nu auzisem de el pana sa vin aici. Nici nu m-am oferit sa-nvat prin magie fara documentatie si fara nimic. Pai…da, Laivaiu, da’ noi asta folosim aici. Pai, bravo, folositi in continuare; da’ eu nu stiu chestia asta si n-o s-o folosesc. Pai si ce facem? Pai, ce vrei tu, bo$$; din partea mea, eu iti pot da cel mult demisia, daca ai vreun template la indemana si ai idee cum sa printezi, ca eu nu stiu. Si esti liber sa cauti pe cineva care stie chestiile astea, no hard feelings. Aaaah, pai, nu…nu. Sa vedem cum facem sa te “upskill” …
Mda, sa faca fix cum vor ei. Ma doare-n pula.
Dupa atatia ani de frecat pula intr-o companie relativ normala (adica una cu angajati intregi la minte) uitasem cum e-n locuri de-astea cu bani fara numar, fara numar. Uitasem de cum e cu office politics. Uitasem cum e cu supt de la toate departamentele (ca deh, fiecare departament cu buget; gen eu ii cer lui Gheorghe sa-mi dea un mail, el imi executa scurt ceva charge pentru timpul lui, desi lucram pentru aceeasi organizatie; mizerii de-astea). Uitasem cum e cu batutu’ cu pumnul in piept, cu fiecare idiot care spera sa fie el promovat la anul, sa ia el 2% in plus, sa pula mea (nu, serios, lachesonii astia se agita pentru mariri de 2% dupa un an; ba, WTF????). Chiar uitasem. Au trecut 7-8 ani de cand am avut de-a face cu animale de-astea.
Si cumva, ma simt foarte linistit si foarte relaxat. Ma pot da astia afara oricand. Am eu ceva preaviz de-o luna cred – ca abia am semnat extinderea contractului pana-n August. Da’ ma doare-n pula. Nu, serios, atata durere-n pula cred ca n-am mai simtit de ani de zile.
De marti, toate cacaturile astea nu mai sunt problema mea.
Pana acum m-am tot chinuit cu prostia aia odioasa. Fara mare succes. Am facut ceva chestii simple cu el, da’ cam atat. Si pe urma m-a lovit. Ba, stai asa. Am venit aici, nu stiam nici una din chestiile astea. Le-am invatat pe toate in afara de rahatul asta odios de soft. Pentru asta n-au documentatie decenta. N-au trainings. N-au nimic. Si aia care-l stiu nu au chef sa explice nimanui – ca plm, sunt banii lor la mijloc. Da’ ia stai asa, de cand pula mea am ajuns eu ala care se chinuie sa-nvete toate cacaturile inutile? Si de ce?
Si-acum e ca-n bancul ala cu datoria (vi-l pun mai jos, ca poate nu-l stiti, mira-m-as): eu dorm relaxat in post.
Ion si Maria erau noaptea-n pat. Ion se tot foia de pe-o parte pe alta, nu putea dormi. Maria, nervoasa, il intreaba ce are.
Ion, suparat, ii zice “bai, uite, trebuie sa-i dau maine dimineata inapoi lui Vasile 100 de lei si nu am; si nu pot sa dorm, nu stiu ce sa fac”
Maria, calma, deschide geamul si urla “Vasile!!!!”. Iese Vasile somnoros la geam “Ce e, Marie?”. Maria, linistita “vezi ca Ion n-are sa-ti dea suta aia de lei; noapte buna”. Apoi inchide fereastra, se baga in pat langa Ion.. “acum poti sa dormi linistit; nu mai doarme el”.
Fix asa e si-aici. Acum eu stau linistit. Ma doare-n pula. Eu n-am promis nimanui ca livrez nu stiu ce, ca invat nu stiu cum, ca herpaderp cutare. Eu n-am deadlines. Eu n-am cariera. Eu nu caut sa fiu promovat aici. Putin imi pasa de ce crede managerul meu despre mine. Nu am “review” de-ala de o luna, de 6 luni, de 12 luni. Pe mine ma doare-n pula. In cel mult 7 luni plec – daca nu ma dau astia afara pana atunci, lol.
Seful meu, in schimb, pare usor stresat. Poate nu trebuia sa le promita alora ca va livra proiectul, lol. Poate. Oh, well….
Stiti ce-i cu adevarat amuzant? Poate va ganditi c-a facut asta spume la gura sau ceva. Ca m-a luat cu “ma doare-n pula ca nu stii, e treaba ta” sau alte romulanisme de-alea. Dar nu. A ridicat din umeri. Ca tre’ sa gasim pe altcineva sa faca asta. Si ghici ce? Acum tre’ sa faca mizeriile astea altul – un dobitoc de care am tot tras eu cu “hai coaie, fa-ti timp juma’ de ora sa-mi explici asta”. Dar nu si-a facut. Ca era ocupat. Acum tre’ sa-si faca timp sa le faca el – cap-coada. Meanwhile, eu stau cu durere-n pula si astept luna August.
Somn usor. Daca pana acum nu faceam mai nimic, acum chiar n-o sa fac nimic. Sanatate.
Singura parte trista e ca daca si-ar fi facut careva timp asa, vreo 30-60 de minute, sa-mi explice cateva chestii (ca, vorba aia, am intrebari concrete, nu sunt afon sau ceva), puteam folosi rahatul asta fara probleme. Da’ de 5 luni nu si-a facut nimeni timp. Oh, well. Cred ca viata va merge inainte si fara a avea eu vreo idee de softul asta basit. Pe acelasi tarif. C-o fi, c-o plezni, azi e vineri, ziua in care iau salariul pe saptamana. Ma doaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaare-n pula.
Din cand in cand, in viata, trebuie sa-ti mai si bagi pula. Nu poti sa mergi numai pe hei-rup la infinit. Ia sa mai traga si altii. Si, din cand in cand, in viata, trebuie sa incerci si-un job de-asta de contractor. Sa nu-ti pui probleme de “cariera mea”. Sau de “viitorul meu in aceasta organizatie”. Sau de cine mai stie ce alte corporatisme basite. Nu, coaie. Din cand in cand trebuie pur si simplu sa-ti bagi pula pana la cotor in tot. Si sa arati o durere de pula cum nici in Antichrist n-ati vazut.
Cam asta am facut eu. Vreo doua zile a incercat sa ma mistocareasca seful meu. Zicea unul ceva de proiect si asta scotea din el o duma de genul “nu-i pasa lu’ Liviu de de-astea, cat timp e platit…”. Si cred ca se astepta sa ma bag rusinat in vreun colt, chestii de genul ala. Da’ de unde. Eu il priveam fix in ochi si-l aprobam “Chiar asa; ce pula mea, am fata de prost sa pun botul la vrajeli cu cariera si chestii? Pai, pentru 5 lire v-as vinde pe toti in piata la pachet”. Si se facea tacere. A marait unul ca “nu-i ok sa spui asta”. Eu i-am marait ca daca prefera, pot sa-i vand in liniste. Tot pe 5 lire. Si iarasi tacere. Si de 3 zile e doar tacere-n jur. Se uita toti si dau din colt in colt. A disparut nenea ala bun care-i tinea pe toti in spate si-au ramas cu mine – nenea ala rau caruia i se rupe pula de tot si care-a hotarat ca oricum ii tine suficient in spinare.
E si asta o chestie – o premiera, daca vreti. Cred ca-i prima data in viata cand renunt sa mai incerc macar (ma refer la chestii de-astea tehnice). Da’ pula mea, cand nu mai ai chef, nu mai ai chef. Iar eu am descoperit ca nu mai am pic de chef. La aproape fiecare job m-a interesat sa-mi fac treaba bine si pula mea. Da’ aici n-am de ce. Aici imi iau banii, dorm pe mine asteptand ziua de vineri si cam atat. #madoarenpula
Am avut discutia asta cu seful meu azi. Aveam un meeting de 30 de minute, a durat o ora si jumatate. I-am spus: bai, chestia aia pe care echipa care se ocupa de build & deploy nu stie sa o foloseasca si pe care vreti sa le-o fac functionala in softul ala se poate face, dar nu stiu sa o fac azi, nu am pretins vreodata ca stiu si nu vreau sa o invat pentru ca e prea complexa pentru chestiile de rutina de care au aia nevoie. A fost un tip mai junior inaintea mea care in 8 luni a reusit sa faca un demo la un pipeline de deployment, daca vrei iti scriu in 4 ore un script care face tot ce face acel pipeline muncit 8 luni si care oricum e momentan defect. Oricum daca repar prostia aia de unealta nu o sa reuseasca echipa aia sa o tina pe picioare, ca nimeni nu stie sa o foloseasca si nici nu se pricep suficient ca sa invete.
La mine a iesit bine, pentru ca desi sunt nou in echipa (oficial incep peste o saptamana), sunt angajat si sunt de departe cel mai experimentat din toata echipa de vreo 20 de oameni, asa ca am libertatea sa ma lamuresc in detaliu ce le trebuie alora si sa vin cu orice propunere mai buna am. Si mi-a dat 3 luni pentru asta, desi eu intentionam sa o fac in urmatoarele 2 saptamani. Chestia e ca muncind mai mult de acasa, pot sa “studiez problema” linistit vreo luna, daca era vara macar ma duceam sa ma dau cu bicicleta prin munti, dar cu vremea asta de rahat trebuie sa imi gasesc o ocupatie.
Chestia e ca am mai intampinat problema asta in trecut de cateva ori si am descoperit ca varianta care merge cel mai bine e 1) castigat increderea ca stiu ce zic, in diverse moduri (alte proiecte) si 2) nu critic unealta aia, ci doar zic ca e overkill pentru ce au ei nevoie si ca se poate face mai simplu si mai ieftin, eventual mai usor de suportat. Cand i-am zis de vreo 2 ori ca vrea sa care o canistra de benzina cu petrolierul si ca bate piuneze cu barosul a inteles idea, pana atunci era cam urzicat. “- Da, boss, e smechera chestia aia, dar vrei sa te complici atat de mult cu ea? Si dupa aia daca se mai strica cine o repara, ca o sa o foloseasca alta echipa a ta, nu eu, si daca nu umblu cu ea peste un an o iau de la capat”, chestia cu suportul ulterior cred ca a fost maslina din coliva (sau bomboana din martini, la alegere).
Btw, la noi expertul in sisteme e un tip acru care urmeaza sa iasa la pensie; daca nu vrea sa spuna ceva nu spune si astia nu au ce sa ii faca, ca pe ala il doare in basca si treaba lui si-o face, nu pot sa il dea afara ca e singurul care stie totul de la un cap la altul (deocamdata) si il doare atat de tare in basca daca il dau astia afara ca o sa planga de fericire.
Eu sunt acum in perioada de onboarding, de 3 saptamani promite ca imi da niste materiale de citit. Pe onoarea lui de pionier. Le primesc diseara, de fiecare data. Daca cineva ar sti ce stie asta, chiar l-ar da afara pe loc, daca se intampla asta inainte sa iasa el la pensie. Nu e complicat, doar ca el cu asta se ocupa de vreo 20 de ani si aplicatia pe care e el expert (alta decat aia de deploy) a fost facuta de o companie micuta a unui vecin de-al lui, au lucrat impreuna la ea, apoi a fost cumparata de o companie foarte mare care cand scoate un release nou contine minim 50% din ce le spune asta sa aibe. Azi nu vrea nimeni sa investeasca 2-3 ani sa devina expert in mizeria aia de aplicatie, asa ca tipul e un mic rege local.
Sunt curioasa cum traduci in Engleză “sa pun botul la vrăjeli”?
Put my snout in wizardry’s.
@Manowar am vazut pe internet un articol recent. Da mail la ceo si pune-i pe aia in cc. Asta o sa rezolve problema.
sa pui botul – jump at/going (to fall) for/falling for/buying it ?
vrajeala – crock/malarkey/B.S./bluff/dry spell/schtick ?
@super_fotbal: adică mail lu Theresa May?
@ Manowar,
Te ai intrebat de ce nu vor aia sa -ți explice cum e cu softul ? Nu cred ca e vorba numai de bani. Lucrezi intr- un mediu ce presupune si acces pe diferite trepte( nesecret secret ,etc) , stii tu mai bine. Zic si eu, din experienta proprie.
Acum , ca o fi numai asa cum spui tu…..
@Mel: https://en.m.wikipedia.org/wiki/Drinking_the_Kool-Aid
@Super_fortbal – nu ma refeream la traducerea exacta, ci la expresia pe care o foloseste, cand vrea sa spuna echivalentul asta in engleza. Cumva ma indoiesc ca Manowar le zice la aia “put my snout in wizardry’s” si aia chiar pricep ce vrea el sa zica.
Ba poti, e slang si daca o traduci tot in slang poti sa o traduci in ce vrei tu, engleza e flexibila. Daca o traduci in ceva oficial nu poti zice snout in wizardry. Gen “you think you’re the Bee’s knees” nu inseamna “crezi ca esti genunchi de albina”.
@Mel: Drinking the kool-aid?
Cand am plecat de la fostul loc de munca (ro) aveam salariul vreo 7k euro acu ~5 ani.
M-am dus sa vorbesc cu seful cel mare (US), si ala mi-a zis ca e oarecum fericit ca plec, ca el considera ca am salariul cam mare pentru ce fac, dar vroia sa ma simt multumit si mi-a marit salariul de fiecare data care le-a marit la toti, (aveam 15+ ani in spate deci s-au adunat %).
Pe de alta parte faceam in firma aia de plictiseala de toate. Eram angajat ca sysadmin pe langa fisa postului mai bagam niste betatesting, code review, dep. hr ca ma ocupam de angajari, seo, facut aplicatii interne gen pontaj, mesagerie, ticketing, manager de comenezi comune mancare :). Certificarile si masterul meu (axat pe securitatea datelor) ii permitea sa ia proiecte pentru armata US de exemplu, chiar daca nu eram direct implicat in programare.
Intr-un final au angajat inca 2 oameni strict pentru partea de sysadmin, si inca 3 pentru restul de care ma mai ocupam. Ii costa mai mult decat salariul meu.
Din cand in cand ma intreaba daca nu sunt dispus sa ma intorc, dar de cand s-a nascut juniorul am alte prioritati. Prefer timp liber fara obligatii si bani mai putini decat orar fix si bani multi.
… pe parcurs am pierdut ideea cu care incepusem sa scriu 🙂
Articolul si un comentariu imi aminteste de chinurile cu incercarea sa ii invat pe potentialii angajati ce fac eu practic in firma.
In final a trecut sa modific ce am facut eu gen automatizare si optimizare sa se muleze pe metodele de lucru ale angajatilor noi (la sysadmin). Adica cu sistemele mele lucram juma de ora pe zi, cei 2 noi angajati nu au reusit sa intelega cum merg (nici eu nu sunt genul de profesor, mai mult ca in bancul ala, are ochi inteligenti dar nu stie sa se exprime) si lucrau amandoi minim 4 ore pe zi ca sa mearga treaba cam la acelasi nivel.
E destul de nasol din perspectiva asa, cand o firma depinde de 1-2 oameni si practic nu poti sa scapi de ei.
Nu prea mai poti cere 1500/zi daca stiu si restul softul, nu?
Problema e ca pe mine chiar nu m-ar fi interesat sa concurez cu ei. Dar mai bine se asigura, presupun. Software lock-in.
Software lock-in.?.
Cam naspa situatia. Avand in vedere ca ai probleme cu un soft, te-ar putea ajuta daca ai vorbi cu cineva care face softuri, nu cu un sysadmin? Nu pretind ca ti-as da solutia, doar incerc sa inteleg.
Nu, ma. Daca m-ar interesa softul lor troglodit, mi-ar trebui 30-60 de minute cu cineva care-ntelege softul ala. Strict de basics. Ca pe urma m-as descurca eu. Da’ n-ai cu cine. Ca-s toti paranoici – sa nu care cumva sa le fure cineva ocazia de a face banii aia. Pe undeva ii inteleg. Pe altundeva…mie mi se rupe pula de softul lor si-s perfect fericit sa faca ei chestiile alea, ca oricum softu’ lor troglodit nu face parte din planurile mele de viitor. E un caz d-ala clasic de “semintele aceleasi gust are”.
Ce-am vrut eu sa spun, dar cred ca nu am scris clar, a fost ce-ar fi daca ai modifica putin traseul, nu ii intreba pe cei care il folosesc si care sunt platiti sa-l foloseasca, intreaba pe unul care s-ar putea pricepe sa se uite pe program si care chiar daca l-ar intelege, oricum face bani din altceva si nu intri in competitie cu el. Cineva care scrie programe ar putea citi programe, ma gandesc.
Nu e atat de simplu. E (mult) mai complicat. As putea explica eu asa, la bit, da’ nu are sens aici. Cineva care iti scrie niste programe oarecare n-o sa poata sa-ti explice cum functioneaza Windowsul (nu, nu discutam de nivelul ala de “dai click acolo”).
Ce nu suport eu atitudinea asta: facem un soft prost ca sa mulgem apoi din mentenanta si consultanta.
Sunt si eu cam in aceeasi situatie la noul job: m-au aruncat intr-un proiect pe care nu stiu niciuna din tehnologiile folosite (Big Data stuff). I-am zis managerului meu asta, el a raspuns ca oamenii care m-au ales pentru proiect s-au uitat pe CV-ul meu si ca am parut potrivit :facepalm:. Sa vedem cata rabdare au cu mine sa invat chestiile astea. Dar pe de alta parte e bine, sunt tehnologii up-to-date care se folosesc la greu in ziua de azi.
Nu cred ca are legatura cu citit programul. Cred ca e mai mult ceva de genul “tre sa faci chestia asta in fisierul asta ca apoi sa iti mearga in fisierul ala” si chestia aia de trebuie sa o faci o stiu doar aia cu 1500. Tu citesti programul si iti zice sa pui “cartofi prajiti” si tu pui “cartofi prajiti”, dar daca nu faci chestia aia de fapt pui “gainat puturos”. Cel putin asa e la mine si vad ca imi da eroare si apoi vine unul de pe vremea dinozaurilor si imi zice ce am zis mai sus. :-??
Asta-i unul din motivele pentru care vreau sa ma vad scapat de datorii mai cu talent, asa.
Vreau sa fiu din nou la stadiul ala la care pot foarte simplu sa spun “paaaaaaaaaaai, ma pis pe firma/compania/organizatia voastra, lol”. Momentan, conteaza banii. Inca. Da’ nu foarte mult si nu pentru foarte mult timp. Dupa, cand mai dau de de-astia, ii pis in gura direct, gen cresc nivelu’ de nesimtire cu inca 10,000 de puncte.
Sau cere si tu 1500 pe zi! Cred ca ar fi chiar distractiv. :)))
Nu stiu daca-ti vine sa crezi, da’ dupa ce ma vad fara datorii, o sa ma cam doara-n pula de cat iau pe zi/luna. O sa incerc sa-mi iau joburile interesante atunci, nu alea pe bani grei. Trag acum nitel sa ajung dincolo, dupa care…somn de voie. Mental, cam sunt deja “acolo”. Sigur, mai am mortgage-ul, da’ rata nu e mare (si o sa scada), economii in conturi sunt, buffer e…doar ca inca n-am scapat complet de datorii. Astept sa ma vad iesit definitiv din porcaria asta cu joburile bine platite.
Sa imi zici, poate iti gasesc job aici la mine. Chiar cred ca ti-ar placea anturaju.
N-au mai prelungit contractul lordului si gen a avut ala leaving drinks ieri in kings cross, gen la mama dracu fata de unde sta toata lumea, si ne-a chemat si toata lumea da da da. A mers doar unul care era doar in treacat si a stat 10-20 de minute, cica era ala ca o stafie. #baietidetreaba
@Mano: Si, daca nu e secret, de ce nu vrea seful tau sa utilizeze modalitati alternative? Pula mea, prin contract, nu sunt obligati sa ofere training si documetatie?
Din ce imi am citit mai sus, parca ar fi romulani :)))!
Au chestii scrise cu jegul ala. E greu sa se mute pe altceva, pentru ca inseamna sa rescrie ce au. Problema e ca daca nu se muta, raman locked-in. Si aia 1500/zi/om vor ajunge 2000, apoi 2500…si tot asa.
E ca si acum ai avea tu un site d-ala facut cu extensii frontpage (pe vremuri). Si ai vrea sa treci pe linux, ca-i gratuit, ca-i scumpa licenta de IIS, ca plm. Dar, sa vezi…tre’ sa refaci site-ul. Genul ala de situatie.
Oricum, nu-i alegerea sefului meu. Omul e atehnic si chestia s-a intamplat mult peste nivelul lui. Dar pe scurt, aici sunt banii dumneavoastra.
la inceput uram vendor-lock-inul. Acuma de cand am sarit gardu si aleg eu vendoru si softu…. viate e mijto.
Da, mai vine cate un pulete care isi da foc, ca vai!, se poate face asa si pe dincolo…. Dar el nu joca golf cu SM-u de la vendor. Nu raporteaza el ca SLA-ul e 24/24 cu softu vendorului, nu realizeaza ca si restul de zeci si sute de puleti ar trebui sa invete noua solutie minune.
In middle mgm e simplu: tu ai de facut strategia pe un an maxim 2. Deci, o data la doi ani ma duc mai sus si le spun ca softu e depasit sau crapat sau plm. E treaba lor sa faca sedinte pe tem asta.
Asa ca de cate ori intra vreun contractor de asta atot-stiutor il ignor cu durere in glezna, ca . nici el nu-i dispus sa invete pe altii; Iar daca devine prea important si el cere 1500 pe zi.
Pula mea, eu usnt impotriva din principiu. Da’ in cazu’ asta particular, ma doare-n pula. Din partea mea, sa fie locked-in. Cu sau fara mizeria asta, eu in (cel mult) 7 luni oricum dispar de-aici. Après nous le déluge…
Bai in timp ce voi discutati discutii d-astea pline de egoism (pe care eu le citesc in timpul sedintei) astia ai mei (in aceeasi sedinta) imi explica mie de vreo 3 ore de ce ar trebui sa fiu mandru ca lucrez aici. Printre altele pt ca, uite!, de un an de zile ne pune apa la dispozitie. Astea principii sanatoase, nu banii pe care visati voi sa-i incarcati in saci.
Lol.
Stai sa vezi cand dispare si aia.
Eu faceam misto cand ne ziceau aia la fostu’ job ca la noi e cafeaua gratuita. I was like, yeah, right…o gramada de bani ce ne dati voi asa.
…si acum imi cumpar cafeaua 🙂
De curiozitate, ce face gunoiul respectiv?
Build. deployment?
SAP Approves this shit.
Sunt fanul tau si al celor ca tine.
Ba, chiar mai fac si pe contractorul atotstiutor strict pentru intriga si pentru a primi recopnfirmarea faptului ca in ciuda tuturor evidentelor o sa alegem calea dictata ca best practice the vendorul de software.
Thank you very much, sir, am primit ultima extensie de 6 luni la contract strict datorita acestor aspecte si se prea vad inca 6 luni, cu tot cu criza care se anunta. Ok, erau buni si 1500 pe zi, asa inseamna doar ca o sa muncesc de doua ori mai putin in de 2 ori mai mult timp, dar nu-i bai, se gaseste ceva de facut in rest, caci cu totii avem planul sa” jucam golf ” cu cineva.
Am incercat sa fiu tipul ala de care vorbeste Manowar ( sa nu fim blocati software/ in licente in plm, open source, cu solutia disponibila la nivelul companiei si bine documentata – toaaate cacaturile astea care te fac sa mori sarac.
La un moment dat am realizat ca sunt efectiv fraierul planetei.
Licentele tre’ sa coste cat mai mult, software-ul sa fie cat mai inchis, si mai greu de modificat – din orice motive – iar noi tre’ sa lucram pentru/ sa fim aia care iau banii.
Toata lumea merge la golf ( chiar si sys adminul in mijlocul cutoverului), fiecare ne luam partea, actionarii sunt nemultumiti ca nu le iese a doua cifra din procentajul de profit si mai dau jumatate din muncitorii de baza afara ca sa-si ajusteze inapoi veniturile, chiar ii ajutam sa-i de afara si le oferim consultanta de change managament si cum sa-si opereze afacerea ( prost, desigur) cu oameni mai putini si mai prost pregatiti.
Et le travail à distance ..
Nu am inteles decat pula mea … Intre 1000 de plm mai zici si ceva? Nu ma refer daca zici ceva inteligent, ci doar daca zici ceva …
Plm, ce crezi ca ar spune Freud despre asta?
@Orbu: sarcasm sau e pe bune comentariul?
Ce-mi plac astia care va dati vioi si inteligenti, cu ironii fine de-astea, din ciocan .. lul.
E pe bune. Si, ce e mai trist, are dreptate.
Pe actionari, ceos, cfos etc nu-i schimbi. Foamea-n gat. Si nici pe aia platiti de ei (guvern etc).
Tot ce poti face e sa profiti si tu de foamea lor.
Ce pot face eu la mine la job in situatia data? Le fac dracia aia manual in doua ore, ma cert cu ei sa iasa din modelul ala de cacat care tine chestiile nefacute cate 18 luni? Sigur. E o optiune. Pana la urma m-ar concedia. Saaaaau zic ca ei si iau banii astia un an de pomana. Ce e mai bine pentru mine si pentru ai mei? Ca juniorul nu haleste moralitate si nevasta-mea nu poarta etica. Daca nu as detesta Londra, as arde-o tovaraseste cu ei inca 18 luni. Ba chiar as cere inca £100/zi.
Plm, toata lumea calare pe val si diiii, Batore, ca aici lucram cu materialul clientului.
Totusi, cand pleci, nu poti spune mai-marilor ce cacat prasesc ei acolo? Adica modul absolut mindfuck in care se freaca menta?
Boss, cam mult tupeu pentru cineva cu mortage & stuff . Sper ca nu i-ai spus nevestei. Varianta de care supuneai e buna, exista indivizi, contractori mai cu tupeu care baga in CV vrajeli , ca fac niste chestii de care habar n-au , se duc acolo, joc de glezne pana se prind sefii ca sunt pe dinafara dupa care next job. Asta pe bani gramada.
@Marius: Pe bune. Când eram sarcastic câștigam atât de puțin încât îmi făceam griji cu privire la ratele la o rablă ieftină.