Great success
Si-a facut si Ondilol rost de-un job prin zona.
N-a durat decat vreo 6-7 luni. In timpul asta, a facut ea bani din alte chestii, asa, ca un fel de mini-afacere de-a ei, sa nu stea falita pe margine. Poate scriu mai multe pe tema cu alta ocazie, dar nu azi.
Azi despre altceva vreau sa scriu – ceva truisme si platitudini de internet. Bai, stiti voi dumele alea cu afacerea ta, propriul tau stapan, herpaderp?
Merg. Sunt oarecum reale. DAR ce nu prea se vede de-afara e ca muncesti de te saturi si la “afacerea ta”, cand esti “propriul tau stapan”. Asta in primul rand. O alta chestie care nu se vede de-afara e siguranta – siguranta oferita de salariul ala.
N-o fi grozav sa ai job. Chiar nu e, de fapt (motiv pentru care si incerc s-o ajut acum sa-si miste mai cu talent mini-afacerea ei). Dar e al naibii de bine sa stii ca-n data X, la ora Y, iti intra salariul ala. Asa, injurat cum e, da’ intra. Ca nu ai cheltuieli neprevazute. Ca nu trebuie sa te intrebi daca nu cumva iar ti-au furat/pierdut/distrus aia cu transportul niste pachete si ai clienti care urla si cer banii inapoi, chit ca tu ti-ai facut treaba. Ca nu stai de certuri si plm cu nimeni, ci pur si simplu te uiti in banca si – magic! – banii sunt acolo. Mai mult, sunt ai tai – nu ai de platit comisioane pentru aia, comisioane pentru ailalta, x% pentru dracu’ mai stie ce…
Ma rog, presupun ca ideal e sa le ai pe ambele – motiv pentru care incerc s-o ajut sa-si faca treaba aia mai ca lumea, mai fara atatea dureri de cap. Sa vedem cum o sa mearga. Da’ intre timp, great success, familia proletara strikes back.
Partea buna e ca o sa scada si “taxa” de gradinita. Ce sa vezi, platesti mai putin daca lucreaza ambii parinti.
Go figure.
In alta ordine de idei, nu-i prea reusita zona asta pentru joburi. Ea a avut nevoie de vreo 6 luni pentru a-si gasi unul (bine, nu ca si-ar fi cautat “pe bune”; gen, din astea 6 luni, hai sa zic c-o fi bagat vreo 3 saptamani in cautat; nu-i prea motivant sa-ti cauti un job din care iei mai putin decat iei din afacerea ta, meh). Cat despre mine, cu o exceptie (o oferta pe contract pe la vreo 400-500 pe zi, nu-mi amintesc), am primit numai mailuri cu excellent opportunity, -30-40k la salariu. Tare am eu impresia ca platim cat de mult se poate la casa asta si zburam inapoi spre Londonistan intr-o zi – una care nu-i prea indepartata…
wtf
Nu exista o cale de mijloc? Chiar asa de mare e diferenta intre londra si… restul? ca inteleg ca nu e ca si cum ai fi prea departe de ea. Doar intreb. Kind of fucked up sa fii inconjurat de “saraci” care bat mereu la poarta.
Si cu asta ce dracu’ faci? E destula piata sa o vinzi repede sa iei alta in Londonistan?
Ma gandeam asa la o chestie. Dai pe casa 250k sau ceva , nu mai tin minte exact cat ai zis, dar parca pe acolo. Pe urma ai salariu de 40000 ( adica ala mare) . Din care ramai cu ~2500-2600 lunar?
Plm, ceva e in neregula cu preturile alea la case. Parerea mea. Bine, si daca tre’ sa dai 500k in Londonistan si primesti ceva de ramai cu sub 5000 pe luna, tot dracul ala e :(.
Pai, e normal. Daca lucreaza amandoi, e clar ca nu are cine sa stea cu boracu’ acasa, nuuuu?
Ba, e foarte-foarte mare diferenta. Si la bani si la numarul de joburi disponibile. Bine…si la pretul caselor.
Vorba sotiei – “daca era in Londra o casa de-asta la 250k, ucideam pentru ea”. Si, ce-i drept, asa ceva pe-acolo cre’ ca e acum pe la 600k…daca ai mult noroc.
Plm, cred ca si-n Romania e la fel. Poti sa te duci sa locuiesti intr-un oras de-ala vai mortii lui – gen orice nu-i Bucuresti sau Cluj – si pe-acolo dai pe-o cosmelie sub 50% din cat dai in Bucuresti/Cluj. Da’ si cand vine vorba de joburi, iei juma’ din salariul de Bucuresti/Cluj…si asta cand/daca gasesti unul.
Pula mea, ma gandeam s-o platim si s-o pastram pana plecam din UK. Poate si dupa, dracu’ stie.
Cand ai deja o casa si e platita si plm (zic asa, pentru pensie), nu te deranjeaza ca platesti chirie in alta parte (in alta parte unde iei o caruta mai mare de bani), sa te poti muta cand/cum ai chef. Ca nu-ti mai pui problema de “dar trebuie sa strang avans de casa, dar trebuie sa”. E asa, ca si cum ai avea tu o casa destul de misto prin Valcea-City. Nu te intereseaza sa stai in ea acum (“acum” fiind perioada in care trebuie sa muncesti). Da’ e acolo pentru cand nu mai ai chef sa muncesti si nu-ti mai pasa de cate joburi sunt in zona sau cu cat sunt platite. Nu-ti mai pasa ca inchiriezi pana atunci, ca nu trebuie sa te intrebi “omg, dar la pensie unde o sa locuiesc, ca n-o sa-mi permit chiria?!!!1!!”.
Sau poate-o vindem cand ne caram in alta tara si aia e, sanatate.
E. Si a crescut pretul zonei, iar casa a fost renovata oricum. Deci nu cred sa fie o problema. Doar ca nu stiu daca are sens s-o vindem.
Combo-ul asta in care unul are venit fix si celalalt lucreaza independent mi se pare interesant. Din activitatile independente pot iesi mai multi bani decat din venitul fix, insa ai si mai mari batai de cap, iar venitul fix asigura ca macar ratele si intretinerea le pot plati, in perioadele in care scartaie celalalt. Este de asemenea bine si pentru treburile ce trebuie rezolvate zilnic, unde cel care sta lipit de scaun la serviciu este scutit de acele activitati neplacute de umblat prin oras dupa diverse, spalat haine sau (in cazurile fericite) facut de mancare, pentru ca sunt mai mari sanse sa le faca cel care lucreaza “de acasa”.
Nu. E ca si cum eu, ca imigrant, as vrea copilul meu sa invete limba tarii si-l dau la gradinita sa invete, ca eu nu o stiu. De ce as plati diferit daca-s angajat sau nu?
Pe principiul asta punem mai multe preturi la servicii pe baza starii civile? Mi se pare absurd.
Pentru ca daca unul din parinti nu lucreaza, poate la fel de bine sa aiba grija de copil acasa. Cel putin asta-i gandirea lor.
N-am facut eu sistemul. Doar iti spun cum e.
Daca te intereseaza cu adevarat, poti citi despre asta aici
E tampit, ca e posibil sa luam pula in loc de reducere, pentru ca au limita la 100k…da’ cine plm stie. Vom vedea.
Eu doar remarc ca e bizar modul de gandire. Ar fi fun sa intri intr-un magazin si sa ai un fel de ochelari setati cu datele tale si pretul sa fie diferit la fiecare individ in parte. O inteleg la asigurari, dar la servicii in general nu.
Ba, sincer, daca era dupa mine, parintii fara job plateau. Aia cu job nu plateau. Eu nici nu-nteleg de ce trebuie sa platesc pentru gradinita de vreme ce platesc taxe. Stiu, suna socialist, da’ cand iti dai seama ca statu’ iti va taxa si boracu’ si-ti taxeaza si cheltuielile pentru borac (ca nu-i ca si cand iti vand aia scutece fara TVA, ca sa dau un singur exemplu), parca nu mai e socialist…pula mea, ori vrei spor natural, ori nu?
…da’ nu e dupa mine.
@Manowar, poate ai mai scris prin altă parte despre asta, eu sunt relativ mai nou pe blogul tău și nu am apucat să citesc toată istoria, dar în mare m-am prins de povestea cu casa și părerea ta despre Londra, etc. Un singur lucru tot nu mi-e clar, cum de ai ales Newcastle in the first place? Înțeleg că acolo poți găsi case “mari” la prețuri mai “mici”, dar cum zice britanicul “location, location, location” – adică este un motiv pentru orice. Mă gândeam și eu la un moment dat la o mișcare asemănătoare cu a ta, și am căutat case în Bristol, Nottingham și Norwich, care sunt relativ mult mai aproape de Londra, însă chiar un pic în afara sferei de influență “home counties” care face prețurile să fie nesimțite. Cel mai mult mi-a plăcut Nottingham dintre astea, și se găseau și acolo case superbe la £250k, dar până la urmă oportunitățile tot în sfera Londrei sunt. Normal că dacă ai salariu de Londra e fain să locuiești cât mai în afara Londrei, dar când vine momentul să schimbi job-ul sau mai știu eu ce altă situație din asta la risc, tot mai ușor îți va fi prin zona Londrei. Am colegi care locuiesc în Reading, se pare că și acolo este (momentan) un loc bun de cumpărat case ceva mai ieftin. M-am lungit, pe scurt întrebarea este: de ce Newcastle?
? Nu stau in Newcastle. Stau in West Midlands. In Newcastle am fost doar in vizita, sa vedem niste case, dar nu erau prea reusite, asa ca ne-am bagat picioarele-n el de Newcastle.
Eu lucrez de-acasa.
Asta inseamna ca nu conta cu adevarat unde cumparam. Putea fi Newcastle, putea fi West Midlands, putea fi vreo insula pe langa Scotia. Eu tot salariul ala il iau, indiferent de orasul in care locuiesc. Cat timp am electricitate si internet, pot lucra.
Prin urmare, pentru mine nu conteaza daca Londra e la o mila sau 200 de mile distanta.
Singura diferenta e cu jobul sotiei – ea nu lucreaza de-acasa. Ea urma sa piarda vreo 10k/an (in realitate, la jobul pe care l-a gasit aici e platita la fel ca la jobul ei din Londra sau nitel mai bine). Dar aia 10k/an (pe care nu i-a pierdut, pana una-alta) conteaza mai putin decat o diferenta de 350k la pretul casei, nu?
In Nottingham gasesti ceva superb si la 150k. Doar ca din ce stiu, pe-acolo e record mondial sa supravietuiesti o saptamana fara a fi jefuit/injunghiat, deci…
Pai, treaba e cam asa:
– cumpar o casa aici la 250k sau cumpar aceeasi casa (ma rog, de fapt mai nasoala) in Londra la 600k. E o diferenta de 350k intre astea doua optiuni.
– impozitul pentru orice marire de salariu as lua (presupunand c-as pleca in Londra, pe mai multi bani, la alta companie – ca discuti de “oportunitati”, da?) este de vreo 40%. Asta inseamna ca daca mie unul imi da 20,000 in plus la un job nou, la mine ajung 12000. Adica vreo 1000 in plus pe luna.
– luand fix situatia descrisa mai sus, eu “recuperez” banii aia in … 350 de luni. Adica aproape 30 de ani. (bine, asta ignora HPI, inflatia normala etc, inteleg ca se pot intampla multe, da’ se pot intampla in ambele sensuri).
Practic, ies la fel cu salariul asta aici cum as iesi cu un salariu cu 20k mai mare in Londra, dar riscul in Londra este mult mai mare (esti mult mai vulnerabil la chestii cand ai un mortgage de 600k – inclusiv la cresterea dobanzilor, pierderea jobului, recesiune etc). La schimb, poti merge pe ideea ca “da, da’ si cand cresc preturile caselor, detii ceva in Londra, nu-n Cucuietii din Deal!”. E partial adevarat, dar eu cred ca preturile caselor sunt deja la limita suportabilitatii. E posibil sa mai creasca (mult), dar nu e probabil. Nu asa cum am analizat eu treaba asta.
Asa cum am facut eu calculele, iesim mai bine cumparand aici. Casa o cumperi pentru a nu fi in pozitia in care trebuie sa platesti chirie la pensie, cand nu-ti permiti chiria. Iar la pensie nu prea-mi pasa unde locuiesc – si n-as vrea sa stau in Londra (sau in UK) atunci anyway.
Nu am cumparat in Newcastle. Am cumparat in West Midlands.
DAR, daca ne-ar fi placut locuintele, am fi cumparat in Newcastle. De ce? Pentru ca erau 125k acolo anul trecut casele noi. Practic, asta insemna sa fim owners intr-un an – mortgage free – si, intrucat eu lucrez de-acasa, nu prea conteaza unde locuiesc. Ce importanta are pentru mine ca ma dau jos din pat si cobor in sufragerie in Londra, in West Midlands sau in Newcastle?
In Londra, de exemplu, dadeam 1200 pe chirie. Intr-un an, sunt 14,400 de lire pierdute (ca nu e casa ta). Diferenta aia de 1200 pe luna ne-ar fi intrat in buzunar dupa un an. Nu mi se pare de neglijat, nu-s chiar bani de tigari.
Inteleg ideea cu “oportunitati”. Dar faptul ca locuiesc in alt oras nu-mi taie accesul la diverse oportunitati.
Uite, hai sa zicem ca-mi iese de-un job mai bine platit. Sa zicem 30k in plus (putem fi de acord c-ar fi o marire substantiala). Si trebuie sa ma mut in Londra, ca nu accepta aia lucratul de-acasa. OK. Ce ma opreste din a face asta? Mortgage-ul de-aici? E 800 de lire pe luna. Daca iau 30k in plus (1500/luna in plus), din banii aia imi platesc chiria in Londra si-mi raman si ceva sute extra. No problem.
Nu stiu unde se uita colegii tai. Am fost in Reading sa ne uitam dupa case acum vreun an si ceva. O casa similara cu asta (era noua, avea bucataria mai mare, dar dormitoarele mai mici, curtea mai mica spre inexistenta si n-avea drive – doar parcare la comun cu restul) era 475k si era leasehold, cu ground rent + service charge pe la…nu mai stiu, 250 pe luna.
Pentru mine nu prea merita facuta chestia aia.
Calculele mele (posibil sa fie gresite, vom vedea) spun ca mai bine imi achit casa aici in 3 ani si, in caz de ceva, sunt proprietar si pot trai si din ajutorul de somaj, vorba aia, decat sa cumpar o chestie de 500k in Reading sau de 600k in Londra si sa fiu dator peste un deceniu.
La o adica, daca ma demoleaza pe mine grija de Londra neaparat, pot sa platesc casa asta in vreo 3 ani si peste alti 2 (cat sa strang de-un depozit) sa ma duc sa cumpar una si in Londra (improbabil sa ma mai intereseze, dar ar fi o posibilitate).
Oportunitatile de doamne-ajuta sunt in Londra, da. Dar diferenta aia de 350k la pret e moartea pasiunii…
sa traiesti din ajutor de somaj cand esti proprietar? se poate asa ceva?
ca pe aici ti-ar spune astia vinde-ti proprietatea, stai in chirie pana-ti ajung banii, apoi vi la noi sa ceri
Perfect, am înțeles acum, West Midlands makes sense, totuși este la jumătatea distanței comparativ cu Newcastle, și cu o concentrație mult mai mare de oportunițăți (nu că ar conta așa mult, după cum ai spus). Nu știu de unde înțelesesem eu greșit cu Newcastle…
Cu Nottingham, cam așa ne-am dat și noi seama, de aia a picat complet până la urmă.
Argumentele financiare cred că le-ai mai expus, sunt cu totul de acord în contextul pe care l-ai dat. Până la urmă noi am mers pe varianta Greater London, dar era cu totul alt context.
Daca amandoi parintii lucreaza,ei ca si familie platesc mai multe taxe/impozite pe venit/etc.Deci contribuie cu mai multi bani la bugetul local,asa ca autoritatile locale le fac o reducere la gradinita.Pe de alta parte,daca unul din parinti sta acasa este evident ca ei contribuie mai putin la buget,basca poate isi iau si ajutoare financiare.In plus,ai bani sa stai acasa,iti permiti sa nu muncesti,baga tata bani multi la gradinita.
Nu e nasol in Greater London. Are destule parti OK. Problema e ca Londra e mai fascinanta pentru oamenii tineri (18-2x) decat pentru mine.
Pe mine nu ma incalzeste cu nimic ca-s un miliard de cluburi si un miliard de gagici de diverse rase, ca am deja familie. Si atunci nu prea-mi convine sa platesc “taxa de Londra” (la pretul caselor) pentru niste chestii pe care nu le folosesc.
Ah, daca ieseam in fiecare weekend la agatat alta gagica, da, atunci clar, ma uitam la Londra. Dar asa cum sunt lucrurile…mie Londra nu prea are ce sa-mi ofere.
De curiozitate, ce/unde/cand a(t)i cumparat si la ce pret?
Da. De ce, crezi ca daca esti proprietar, nu mai ai nevoie sa mananci?
vazand cat dadeai in Londra…imi vine sa plang. tot atat dau si eu in stocolm. Adica 1500e. more or less. Si in londra salariile erau nitel mai mari.
Poti sta mai ieftin in Londra, ma. Am locuit si cu 900 (loc misto, casa, curte, dar 1 bedroom). Numai ca la 900 nu mai ai lebedele in spate si nu stiu daca prinzi cu loc de parcare. Gen la 900 nu ai lac, padure, animale, ci o sosea si gaze de esapament. Not cool.
PS nu mai stiu daca era 1100 sau 1200 🙂
io la 1500 nu am lebede :))
bine, aici e mai greu cu lebedele. Eventual ai o caprioara sau iepuri. Da pentru asta deja era vreo 2000. La 1500 am parcare acoperita. neincalzita dar macar acoperita. si boxa.
1bedrom gaseam cred sub 1000. nu am cautat. Si mai era baiul cu pisica. Jumate nu voiau pets.
Ba, da’ daca pot sa intreb…2000 din cat? La modu’, cat iei net pe luna?
2000 – 2500 deja e casa maricica. Curte. 200mp. Sau apartament central la 100mp+.
un programator ia, net, cam 3200 pana in 4000. Pe mine m-au refuzat. Au zis ca nu is aici, ca nu stiu suedeza, asa ca a trebuit sa ma multumesc cu 400e pe zi contract. Si cum am si putina stiinta a contabilitatii am zis ca sarumana, unde semnez. Stiu, se poate pe contract mai bine, dar pentru inceput este perfect. Mai ales ca pe 2 ani is pe alta contabilitate, nu aia de rezident.
Intr-un fel trebuie sa se dezvolte si alte regiuni, o sa se sparga bula in Londra la un moment dat. Are potential de inchiriat casa voastra? Gen cu chiria pe care o luati pe casa sa traiti undeva mai ieftin?
@animaloo: am inteles. Deci nu meriti 4000, asa ca ia 8000-9000. Are sens.
Intrebam doar ca sa-mi fac o idee de venituri vs cheltuieli. Suna cam nasol.
@claw: Se poate. Dar nu face parte din plan.
cu tot cu zile de concediu (faci un calcul in medie la 18zile pe luna, sa fii sigur sigur de ce bani intra) and shit duce cam in 7200 din care tre platite niste taxe. 1% pe cifra de afaceri. Vreo 1200lei pe taxe, more or less.
dar nu sunt angajat in suedia si o sa fie mai dubios la un credit sau o treaba.
Dar da. e scumputz aici. Scumput bine. Desi, daca ai doua salarii se schimba treaba. 2 oameni mananca in jur de 2000-2500e. Mai o iesire mai o carte. Plus chiria, inseamna ca daca trebuie sa intri intr-un buget de 4000
3-bed semi/sud-vest(valea tamisei)/2017/500k (a trebuit renovată complet, nici măcar gaz n-avea, deci ultra bargain :o) )
3 bed semi e si asta (da’ avea de toate; bine, tot am renovat-o, c-a vrut sotia parchet si zugraveala si plmuri prin casa), da’ la 250k….
Pula mea, 500k nu-i groaznic. Da’ presupun ca-i la mine un fel de blocaj mental sau ceva, ca nu m-as simti bine cu o datorie de 500k (minus depozit) plus dobanda. Gen mi-ar cam strica somnul.
S-o stapaniti sanatosi and all that. Sincer, daca nu pica preturile-n pizda, eu unul nu cred c-o sa cumpar prin Londra. nu mi se par rezonabile preturile deloc.
preturile caselor nu prea Pica asa din senin gen cerere-oferta, ca a mai construit un nea-pilosul (gen Papuasu, cum il chema pe Gica ala cu Puiu nu mai stiu cum) vre-o 100 de bucati si le-a aruncat pe piata. trebuie sa pice vre-o criza, ceva un Crash (nu ala de bitcoin pe care il tot asteptam de vre-o 3-4 ani ca piata e inca mica) sa se Duca pe pula mai multe iar asta va trage dupa el picatul preturilor. cu sistemul actual cu dobanda mica spre Zero parca e greu de prevazut un Crash. e clar ca sistemul in Agonie si e sustinut artificial prin dobanzi mici.
iar daca Pica, cele mai afectate vor fi cele de la periferie, din imprejurimi, nu cele din centru (fie el Bucuresti sau Londra), poate Pica Putin dar nu asa in cadere libera. apoi e destul de greu de gasit o casa buna intr-o pozitie buna din centru (zona 1 sa zicem ca zona 0 e pentru cei nascuti cu pula mare). sunt putine si potentiali doritori sunt Multi, se merge pe cunostiinte, pe schimburi, pe pile chiar. sau sa ai un mare NOROC.
de ex in Crash aia de 600k din Londra ajunge pe la 500k, una mai departe ajunge de la 250k la 150k, numai ca in situatia asta ala la 500k o vinde de 5 ori pana apuca ala la 150k sa o arate macar vre-unuia interesat.
nu vad cine s-ar risca sa vanda acum si sa astepte crash-ul cu banii la ciorap sau bagati in ceva crash-resistant.
Pai vinzi casa si din banii aia platesti chirie si mancare. Si pe la mine la fel e, primesti ajutoare daca nu mai ai bani in conturi sau proprietati pe numele tau.
@animaloo Mie Stockholm mi s-a parut f scump: iesit in oras, muzee, transport. Dar orasul e misto.
Depinde de multi factori. Dar, in caz de crash nasol, nu pica la 500k, ci probabil la vreo 300k. Posibil si 200k, in caz de perfect storm.
Asta-i mit urban.
Am vazut un crash in Bucuresti, atunci prin 2008-2009. Si crede-ma ca n-au picat preturile cu 15%, ci cu mult mai mult. Iar ala n-a fost crash real, ci doar asa, o tentativa.
In ceea ce priveste “cine-i mai afectat”, nu stiu, cand pica preturile la jumatate, cine crezi ca e mai afectat? Ala care pierde 125k din valoarea casei sau ala care pierde 250k? Care crezi tu ca-i mai futut in cur si-n negative equity?
In caz de crash (si consecinte economice), cine crezi ca-i mai vulnerabil? Ala cu rata la 800 sau ala cu rata la 1600?
Raspunsul e “depinde”. Depinde de ce fac maimutele. Daca “strang cureaua” sau daca devalorizeaza moneda.
E un pariu, boss, nimic mai mult.
Tii banii in casa? Pariezi pe cresterea preturilor.
Vinzi si tii banii la ciorap, pe principiul “cash is king”? Pariezi pe crash.
In ambele cazuri poti pierde.
Pai, eu inteleg sistemul ala, dar vad doua probleme serioase cu el:
1. Poate dura 6-16 luni sa vinzi casa. Ce mananci in timpul ala?
2. …si eu de ce mai platesc taxe atunci, daca in caz de ceva mi se spune ca “nu, ca tu ai casa”? Sa le zic si alora de la HMRC “mie sa-mi scadeti impozitele, ca eu am casa”?
cu piata imobiliara in caz de crash: yep, daca nu cumva casele din centru sunt cumparate/detinute de cei cu pula mare si sunt cumva achitate, nu prea se vand la modul hai ca nu mai pot plati rata. cele de la perifierie, cumparate de cei cu pula medie vor fi mai degraba scoase pe piata la modul asta si sunt mai multe. cerere si oferta.
ma uitam pe aici prin centru in bula crescatoare nici o casa de vanzare, in schimb cateva apartamente la pret de casa de acum vre-o 7-8 ani (nici macar 10)
aici sistemul functioneaza cam asa: pentru 1 an primesti ajutor de somaj cam 80% din salariu net pentru care ai contribuit in toti anii in care ai muncit prin sistemul de asigurari de somaj, se cheama Somaj 1 si este de obicei temporar.asta ti se da fara sa fi luat la intrebari cat ai in cont si ce proprietati ai.
daca vrei peste 1 an ajutor, ei atunci esti cam luat la purecat, ce ai agonisit, ce ai si cam de ce ai mai avea tu nevoie. daca ai o casa se prea poate sa trebuiasca sa ti-o vinzi, daca ai un ap. de 2 camere sau vre-o garsoniera mai scapi (in mod exceptional) dar ti se scad din ajutor banii aferenti chiriei. oricum primesti foarte putini bani cam cat sa nu mori de foame
Lol, daca ar da astia aici 80% din salariu timp de un an, mi-as da demisia azi…
pai, sumele de le-am dat io iti par mici rau?
Fie vorba intre noi, sa dai juma’ de salariu pe chirie nu-i chiar ce-as numi eu “ieftin”. La primul job aici, acum 7 ani, plateam 800 de lire pe chirie si aveam salariul 2000 (ma rog, ajungea el pe la vreo 3000, uneori 4000, da’ aia era cu overtime/weekenduri). Si aia era casa – tot asa, lac, lebede, treburi, povesti, 4 dormitoare.
Asa ca da, scump ca dracu’. Sa-mi notez undeva sa nu ma apropii de Suedia.
sa vezi norvegia 🙂
nu e jumate ma. e 45%
Mda, nu-i 50%, e 45%.
Aia chiar schimba totul…
@Animaloo cu 45% sigur nu te referi la Danemarca? Eu sunt in No si taxe de 45% nu am prea auzit. Acum nu stiu ce salar aveai, poate sareai la vreo 200k euro, dar pana in 60k euro pe an e pe la 33-35% din care mai poti deduce treburi. Din ce stiu eu taxele cele mai mari le are Dk(acolo trebuia sa platesc 45% dar am stat prea putin sa conteze) apoi No si cea mai OK ar fi Suedia.
Evident. Iti dai seama…5%?
bine, mancarea e so so. Undeva, in medie, la 40% peste Romania. Daca nu bei nu ai probleme. Dar, cam totul costa. Si ai si un tva de 25%. Deh…dupa posibilitati
Pai depinde cu ce compari: Londra, Munchen, Elvetia, so and so, cam tot pe acolo. In alte parti se poate mai ieftin, dar si salariile sunt ceva mai jos.
e peste munchen. Sau macar peste germania in general. O sa dau o fuga joi pe la munchen, sa vad ce e si pe acolo 😀
Cum sa vinzi, ma, casa, nici n-ai apucat sa locuiesti bine in ea…
@animaloo
Vezi ca pentru alcool localnici folosesc feribotul pentru ceva excursii in Riga si Talin si vin de acolo cu geamantanele pline.
Cum ti-ai gasit chiria: de unul singur sau te-au ajutat de la firma?
ElZorab stiu de faza cu feribotul. Am prieteni aici. Si romani si localnici.
Chiria: singur. Net, scrisoare frumos facuta in care explicam cine si ce vreau…si rabdare. In prima zi am vizitat vreo 2 (a 3a mi-a zis pas). Una era mizerie alta nu. Am batut palma, am semnat contractul in suedeza tot. Am semnat ca primarul, fara sa stiu ce scrie.
Acu 10000 de ani, intr-o toamna 😛 scria liviu de costurile mutarii si erau destul de mari. Am zis “bah, da-o dracu, nu o fi satana asa negru”. Well….
1. biletu de avion. Asta fu cel mai ieftin. 300lei
2. chirie si depozit. Avand in vedere ca iei salariu dupa prima luna si tu platesti inainte da cam 2Xchirie. Plus depozit
3. Eu am venit cu 3 saptamani inainte. Bine, nici nu stiam cat de repede imi gasesc chirie, nu aveam de unde sa stiu ca o sa gasesc din prima zi. Norocul meu e ca stau la niste prieteni, ca altfel se mai puneau 1000E cel putin.
4. mancare si bautura 2 luni
Plm…
Un exemplu fericit de location, location, location suntem noi. Noi am cumparat casa in Bournemouth, intr-una dintre zonele considerate misto ale orasului (scoli bune, la distanta mica de plaja, de New Forest etc. ) 3 dormitoare – la care am adaugat noi inca unul, plus 2 camere de zi. Casa e din anii 30, cu camere de circa 25-30mp, tavane inalte, 2 bai complete plus inca o toaleta. Drive pentru 3 masini (mai mic decat al tau, dar e o zona mai aglomerata, in care importanta parcarii off-road e cu atat mai mare), garaj in curtea din spate, gradina nu e mare, dar cam toata zona e asa. La 5 minute pe jos de parc, rau, rezervatie naturala etc. 10 min pe jos de plaja. Am cumparat-o cu 250k acum aproape 12 ani. Am terminat-o de platit in iarna asta (si cu niste bani in plus dintr-o mostenire). Urmeaza sa ne mutam din motive de job al sotului (Airbus se retrage din UK). Acum 12 ani, am venit in zona asta fiindca erau cateva firme marisoare de design aero – intre timp au disparut, s-au comasat, au mai ramas vreo 2 birouri mititele. Dar Bournemouth-ul, desi nu e unul dintre orasele mari ale Angliei, e un pol financiar important, asa ca joburi si bani sunt pe aici. Am discutat cu diversi agenti imobiliari si am avut o surpriza: evaluarea prezenta a casei e la 420-440k. Cum spuneam, am adaugat noi un dormitor (care ne-a costat cam 20k), dar – wow! Ni s-a spus ca asta e o zona unde crash inseamna ca preturile nu cresc si nu vinde nimeni. 😀 Multi londonezi au o a doua casa de vacanta pe aici — casutele de plaja aflate la cativa kilometri costa £250k. http://www.dailymail.co.uk/travel/travel_news/article-4710278/Mudeford-Spit-beach-hut-Dorset-sale-280-000.html
O vom inchiria din aprilie unei familii cu copii – date fiind dimensiunile. Chiria sugerata de agentie este de 1650-1750 (minus comisionul agentiei de 120).
Acum ca acum – dar ma gandesc ca in perspectiva asta nu e o pensie rea. 🙂
Ai gasit foarte repede. Cand am fost acolo povestisem putin cu unul de la care vroiam sa inchiriez si e cam mare nebunia: cam intr-o ora dupe ce a pus anuntul pe net a fost invadat de mesaje si a trebuit sa-l scoata.
Am facut de cateva ori mutarea intr-un ora nou si ca sa fii sigur ca nu ai probleme e ok sa ai un 10k euro (la prima experienta am fost la limita cu 8).
Stockholmul e foarte fain si oamenii sunt foarte ok, mi-a fost putin rusine cand am ajuns acolo de cat de prost vorbeam engleza fata de ei (ei insemnand cam oricine de pe strada).
Daca esti angajat la firma ta din Romania si muncesti numai de acolo vezi ca poti sa scoti din firma 6k euro/luna tax free.
Sandra, daca esti aproape de Mudeford si de New Forest esti in Christchurch, nu chiar in Bournemouth, dar tot e ok. De fapt acolo din Christchurch pana in Poole e tot o zona urbana.
Sunt curioasa in ce anume consta forta de pol financiar a Bournemouthului? Ce afaceri si companii importante sunt pe acolo?
Stiu ca Universitatea din Bournemouth are o facultate puternica pe media in zona de film si vizuala in general, ca pe langa aeroportul din Bournemouth se fac in continuare cursuri de pilotaj, ca exista JP Morgan acolo, banca pentru afaceri. In afara de asta?
Dupa 12 ani si renovari si plm nu e chiar grozav (comparand cu cum au crescut preturile in orasele mari) .. dar e altceva cand pleci cu 450k in buzunar, ce-i drept.
Pe-aici, de cand luat cosmelia, au crescut preturile cu 6% cica. Cu renovari si plm, as estima 300, dar dracu’ stie…
In West Midlands se construieste in draci, baga astia la zone rezidentiale noi de zici ca nu-s normali, toate case de-astea de carton cum scriai tu Manowar. Cel putin 2 zone noi de case in Stafford, apoi la tara pe langa Wolverhampton, te intrebi cine o sa le cumpere.
Spunea un nene cu galerie de ceramica de prin zona ca le cumpara de fapt rusii si chinezii. Dau bani unora de aici sa le cumpere in numele lor (pentru depozitul la banca), si apoi le rascumpara intr-un an doi, si asa detin strazi si zone intregi pe care apoi le inchiriaza. Faza cu cumparatul prin intermediari cred ca este o bucla legala.
inca nu m-am dumirit foarte bine ce e cu taxele si cum e. Momentan ideea ar fi sa merg pe rezident fiscal in romania. Asa cu 6k/luna tax free ar fi parfum 🙂
Tina, e Bournemouth, suntem dincolo de pod, in Southbourne. Dar e adevarat ca e mai aproape de Christchurch decat de Bournemouth. Uite un articol despre serviciile financiare si IT din Bournemouth – e cam triumfalist (si vechi de aproape 3 ani), dar face cateva precizari, nume de firme etc.
http://www.bournemouthecho.co.uk/news/12974764._FinTech__boom__Dorset_s_financial_services_and_digital_sectors_creating_hundreds_of_jobs/
Mano – zici tu ceva acolo, ca estimarea pretului casei era de acum vreun an, cand si estimarea chiriei era pe la 1500. Acum m-am uitat din nou pe ofertele de pe piata pentru zona si nivelul minim e la “offers in excess of 475” pentru ceva mai mic si mult mai putin dichisit decat e casa noastra. Unele comparabile sar bine de 500, dar oricum nu vrem sa o vindem. Pe aici, nu prea se construieste, a fost o perioada prin anii 80-90 in care s-a construit masiv si au ajuns la limita zonelor verzi — acum cel mult demoleaza o casa mai veche, mare si pun o cladire cu 4-6 apartamente mici in loc. Si presiunea in Bournemouth – Christchurch e sa fii cat mai aproape de plaja, deci ai oricum doar jumatate de cerc ca sa faci case. Poole e mai proletar in unele zone (fiind port comercial si industrial) — sau extrem de posh in altele (Sandbanks e una dintre zonele cele mai scumpe din lume, ca value for money, nu in mod absolut).
@Sandra: ma refer la faptul ca in alte parti, preturile au crescut in 12 ani cu MUUUULT mai mult. Gen peste triplu.
Vezi aici un exemplu (sale date, price paid, sus)
Faptul ca Bournemouth si Poole au Grammar schools (o raritate pe coasta de sud in afara Londrei) si in general sunt pe locuri superioare in statisticile rezultatelor scolare contribuie la mentinerea preturilor ridicate. West Midlands au multe Grammar schools (vreo 8-9), ceea ce mai distribuie presiunea din punctul asta de vedere.
Da, in Londra e grotesc… 😀
Yup. Dar nu-i numai in Londra.
Vezi chestii similare (nu la acel nivel, nu chiar in halul ala de aberant) si-n alte orase mai de doamne-ajuta.
Cambridge
Oxford(ish)
Birmingham
(nu-i in toate orasele asa si nu e in toate zonele asa, da’ pricepi ideea)
Si in Dorset se construieste in prostie. Io ma rog lui Buddha sa apara un crash pana ma calific pt mortgage. Inclusiv eu stau intr-un bloc nou, si am probleme ca postcode-ul e prea nou pt curier (fmm amazon).
Peste tot se construieste, ma. Housing crisis, ce dracu’.
Eu, cand am cumparat, am mizat pe faptul ca se va duce in cap lira. Pula mea, sa vedem daca se si intampla.
Daca te uiti la perioade mai lungi, e si mai interesant… In anii ’60, parintii sotului meu au cumparat o casa intr-un sat langa Nottingham (acum una dintre cele mai dezirabile zone, fiindca e la 10 minute pe sosea de oras, dar e mult mai safe, friendly etc.). Au platit £2100 pe ea. Am vandut-o cu £200k acum 2 luni. 2.5 dormitoare, un living kitchen-diner. O singura baie, garaj si gradina mare. Casa mica, dupa parerea mea — recent contruita la vremea aia.
Pula.
Pe chestii de-astea gen 55-60 de ani nici n-are sens sa te uiti, ca acolo e deja dificil de calculat inflatia si devalorizarea monedei. Plus ca erau alte reguli atunci (social housing, de exemplu) si lumea nu prea era interesata sa cumpere, asa ca erau si alte preturi (raportand la venituri).
@Sandra: aia din 60 mergea demolata si construit ceva nou ca tot spui tu de gradina mare. pretul pe care-l spui tu e cam pretul terenului. ceva gen multifamilie cu 6-10 unitati
@alex: in uk? Ia google planning permission. Hai succes 🙂
@Alex – da, de acord. Daca esti firma de dezvoltari imobiliare sau cel putin constructor cu grup de lucratori pe care ii poti mobiliza, cu conexiuni la consiliul local, ca sa nu dureze 2 ani pana primesti autorizatia de construire etc.
Noi am avut nevoie de planning permision cand am adaugat un dormitor, care nu modifica amprenta la sol a casei (ca e deasupra bucatariei)
astia aici construiesc in draci. Pe sistemul romanesc: cat mai compact, ca nu au nevoie de prea mult spatiu. Nu respecta cateva reguli de instalatii sau folosesc produse de prin polonia/germania mai ieftine. Cand merg instalatorii sa repare au probleme ca nu se gasesc piese de schimb.
Singura chestie la care nu se baga, cica, este zgomotul intre apartamente.
Aici a fost un boom la preturi. S-au schimbat legile bancare si s-au asprit conditiile, asa ca lumea a sarit repede sa cumpere inainte de schimbare. Dupa…a scazut piata cu 7%.
Nu-ti trebuie planning permission pentru a extinde (nu intotdeauna; uneori iti trebuie). Dar ca sa demolezi o chestie si sa faci pe terenul ala X locuinte iti trebuie. Si pe urma intervine partea cealalta, aia socialista: boss, iti dam autorizatie, da’ cate din ele vor fi locuinte sociale? Hai, da si la council o parte, ca doar am muncit alaturi de tine… 🙂
Ia citeste regulile si sa vezi ce te-nchini.
Sa-mi suga pula pana devin claustrofobi atunci.
Nu stiu, ba, nu sunt un om pretentios, da’ mi se pare ca macar 100 mp si-o curte ar trebui sa ai – plus parcare. Eu pur si simplu nu stiu ce-i cu muile astea de secolul 21 – ca 50 mp ar fi ok pentru toata lumea. Cica traim din ce in ce mai bine, da’ cumva, generatia actuala se zbate pentru credite care le dau juma’ din casa lu’ bunicu’ de la tara. Si nu la casa, ci la bloc. Si nu doar in Romania, ci aparent si-n Muedia si dracu’ mai stie pe unde. Laba trista.
Aiurea e ca se construiesc chichinete de astea de case inghesuite ca mama dracului, nu tu un spatiu verde intre, iti auzi vecinul cum ragaie si eventual ii si mirosi besinile daca tine geamul deschis.
Daca ar construi cladiri de apartamente de care sa se mai poata apropia si tinerii ar fi mult mai ok. In UK nu e criza de locuinte in general, e criza de apartamente pe care sa si le permita. Case gasesti cacalau si la niste sume nesimtite.
Nu, nu ar fi mai OK.
Apartamentele sunt pentru animale, nu pentru oameni. Nimeni nu vine in UK ca vrea sa stea la apartament. Daca aveam chef de stat la apartament, puteam ramane in Romania.
Nu-s nesimtite daca le iei cand/cum trebuie.
Casele cu 1 bedroom sunt cat se poate de accesibile pentru o persoana singura (sau cu sot/sotie). Casele cu 2 bedrooms la fel. Nu-s “accesibile” pentru idiotii care fac 4 copii si pe urma vor sa-si permita sa cumpere ceva cu 5 dormitoare – eventual dintr-un singur salariu, ca sotia sta cu copiii…
am fost la o vizionare: 50mp inghesuiti in 3camere. Stiam de la inceput ca nu o sa vreau, dar am fost curios cum arata. Bine, avea si ceva veranda, mega utila avand in vedere ca ai 2 luni de cald.
Bai…m-a luat cu tremurici numa vazand de afara. nu am intrat in el ca nu avea cheile. Insa…cerea 13800sek (cam 10sek=1e) fara nimic inclus. Pula mea. Nici macar sa zici “asta e bah, e mic, stau un an, dar dau si io un 900-1000 si restu de 500 ii bag in economii. Nu-s multi, dar totusi is 6000e.
fix cum construia ceasca pe vremuri. asta era vizionar inainte sa fie cool
Pai, da, da’ Ceasca le dadea aproape gratis.
Plateau romulanii chiria 60 de lei. Din salarii de 1500-2500. Deci sa nu ne cacam pe noi, pentru 2.5%-4% din salariu, cat plm spatiu sa-ti dea? Plus, caza in el maimute aduse cu japca de la coasa. Aia n-aveau pretentii, deja nu se mai cacau in fundul curtii iarna tinandu-se de copac cu o mana si alungand cainii cu cealalta mana. Era upgrade.
De banii aia nu prea aveai pretentii. De banii de-acum, parca-parca ai cam avea…
Cacat, daca ai plati si tu pe chirie 4% din salariu, ai avea un ranjet de calugarita facuta posta.
Dar exista si apartamente cu suprafata acceptabila, pana la urma. Folosesti un spatiu cu un maxim de eficienta, adica pui mai multe locuinte in acelasi spatiu in care ai construi una.
Personal, nu mi se pare atat de grava viata in apartament daca zona este aerisita, curata, cu spatiu verde si accesibilitate peste tot. Dimpotriva, intr-o zona urbana apartamentul mi se pare o solutie cat se poate de viabila. Depinde si de stilul de viata, nu oricine are timp sau vrea sa se ocupe de gradina, macar iarba aia trebuie taiata si aici creste in draci din cauza climei umede.
Oricum, inteleg ca esti impotriva locuitului in apartament, Manowar, si iti inteleg si motivele, pana la urma. Insa cred, personal, ca un apartament poate fi ok si eficient ca spatiu de locuit. Poate am eu o slabiciune pentru un anumit tip de mediu urban, si nu ma gandesc la blocurile comuniste, ci la cladirile de tip central european cu camerele cat casa, dar pana la urma tot apartamente de oras.
daca ai plati si tu pe chirie 4% din salariu
ti-am zis, eram dispus sa ma sacrific un an si pentru 500E in plus. Dar, pentru aceeasi bani am 30mp in plus si boxa si parcare acoperita. Dar, nu e constructie noua si inchiriez de la o iranianca nu de la un suedez.
Repet – apartamentele sunt pentru animale (cu vreo 0,0001% exceptii gen).
Nu-i vorba neaparat de suprafata – ca poti gasi si apartamente de 120 mp, de exemplu. E vorba de conditiile de viata de-acolo.
Orice suprafata ai, te trezesti ca te inunda vecinu’. Saul il inunzi pe vecinu’. Sau are vecinu’ chef de maneaua lui preferata la 3 AM. Sau ai 80 de masini sub geam si pornesc alarmele. Sau se muta niste ghertoi in bloc si folosesc ghena pe post de toaleta. Sau usa ta, de ce nu. Sau sau sau.
Am locuit la apartament cat timp am fost in Romania – ma rog, vreo 90% din timpul in care am fost acolo.
E un cacat pentru animale.
Da, la casa trebuie sa ma mai ocup de iarba. Da’ aia-i o chestie pe care n-o faci zilnic, iar cand o faci e oarecum (OARECUM!) placut, ca iarba se tunde cand e cald afara si nu-i uda. Si nu-i ca si cand trebuie s-o smulg cu mana. In plus, ca tai sau nu iarba, imi iese boracu’ in curte si se joaca in iarba. Ceva mai bine decat printre masini si gaze de esapament. Si pun masa afara. Poate n-o fi grozav, da’ arata mai bine ca la bloc.
Asa cum ti-ar putea spune oricine-a locuit in Greater London, “mediul urban” nu exclude casele. Iar “un anumit tip de mediu urban” de care vorbesti tu e pentru animale.
Nu ne place sa vedem/intelegem/recunoastem asta, ca toti am locuit la bloc (inclusiv eu). Da’ ala-i adevarul. Am locuit ca niste animale, alaturi de alte animale, ca aia ne-a invatat sistemul ca meritam. Inghesuiala in tarc, ca la stana, ca pentru niste oi proaste. Apartamentul parintilor mei avea 80 mp sau asa ceva. 3 camere. Nu era groaznic. Da’ si ala era tot un loc pentru animale. Un jeg. Nu stie mama de ce ii zic ca tre’ sa vina ei incoace daca au chef sa ne vada, ca eu nu trec pe-acolo. Si nu vreau sa-i spun ca-mi bag pula-n apartamentul lor troglodit din cartierul lor si mai troglodit. Cand trec pe-acolo si ma uit pe geam si vad blocurile alea gri-jegos de la ploaie si plm, ma apuca depresia si nu stiu cum am putut trai acolo fara sa plonjez de pe balcon. Le pute tot blocul, ca vecina X arunca haleala stricata la ghena (la modul ala, varsa oala) iar noaptea, daca iesi pe hol, poti vedea cum circula coloniile de gandaci, ca vecina Y a facut curat in casa de doua ori – toata viata. Apoi dai drumul la apa sa faci un dus. Aia calda e rece. Raspunsul? “Coloana, domnule…csf ncsf”. Sau vine jegoasa. Acelasi raspuns. Sau pute jumatate de bloc a hoit si nu stii de ce. Pentru ca sobolani morti in subsol si pe conducte, intre etaje. Iar sambata dimineata aveam trezirea la ora 5:30, cand veneau gunoierii si le bipaia rabla de gunoi si troncaneau tomberonul. Si iarasi csf ncsf. Sau sau sau la infinit.
Fuck that.
“…nu-i ca si cand trebuie s-o smulg cu mana. In plus, ca tai sau nu iarba…”
Ai considerat să iei lecții de cosit cu coasa?
🙂
Oricum, e bine că n-ai pădure în spate, pe proprietate.
Acolo chin și jale: adună frunzele, curăță crecile căzute, ia și taie un copac-doi… nu-i ușor, zic.
Plus veverițe, iepuri, căprioare care se cacă peste tot fără jenă… zici că ești în Balta Albă, pe trotuar.
🙂
Inteleg ce zici, Manowar, si nu te contrazic in principiu. Cand am zis de un anumit mediu urban, din nou, m-am referit la apartamentele din cladiri istorice central europene, gen Praga sau Cluj sau Timisoara, unde peretii au jumatate de metru grosime si cu inundatul si altele nu se prea intampla.
Eu am crescut la tara, si la apartament am locuit part time sa zic asa. Primele mele amintiri reale cu spatiu de locuit sunt de la tara, si libertatea pe care o aveam sa ne cocotam in toti copacii, sa ne zbenguim peste tot si sa ne jucam scunsa pe strada pana tarziu in fiecare seara de vara.
Apropo, faine poze. Am asa o banuiala ca nu ai rinita alergica cronica, sa iti admiri doar din conservatory gradina in care mai si bagi bani de design (pentru partenera de fapt, ca ei ii place sa se ocupe de flori, si tie iti place sa te uiti la ele pe geam).
N-am o curte atat de mare. Mi-ar placea, dar nu am. Nu-mi permit.
N-are importanta in pula mea unde sunt. E viata “la comun”, in tarc. Tot de animale e.
Da, sunt cateva apartamente in zone foarte reusita, unde nici n-ai o tona de vecini, unde lucrurile sunt OK. Da’ alea sunt 0,0001%, cum ziceam. Si, de cat dai pe ele, iti iei linistit doua case mai de doamne-ajuta.
Am scris suficiente despre viata la bloc. Nu cred ca-i cazul sa-i dau inainte ca sa va fac pe toti sa vomati.
https://opencube.ro/viata-la-tara-part-i/
https://opencube.ro/viata-la-tara-part-ii/
https://opencube.ro/viata-la-tara-part-iii/
Banuiesti corect, parintii mei nu au fost frati, n-am alergii si alte chestii de-astea de UK, ca nu ma trag dintr-un popor de de-astia care se fut ca animalele cu secolele doar intre ei.
Eu n-am partenera, ca nu-s om de afaceri. Am sotie sau iubita. Iar florile imi plac mie, nu ei 🙂
Stiu ca ai scris despre astea. Mersi de linkuri.
Partenera eram eu, na, ca nu-s sotie. Si poti sa razi, dar desi am asa o diversitate genetica (de la greci la slovaci si mai stiu eu ce alte gene de Transilvania), am avut si eu batai de cap cu fond alergic in copilaria mea la tara.
Ar fi fain sa vedem si ceva poze cu flori de-ale tale daca te apuci de gradinarit pe bune, mai pe la vara, asa. 😀
Flori o pula.
Am avut cateva in curte.
A iesit fiul in curte.
Nu mai sunt flori acolo.
The end.
Nu esti in pula mea nici o partenera. Esti iubita, prietena, gagica, concubina, amanta, ceva de genul.
Sanki, partener(a). Alt cacat de PC ca sa nu se simta poponarii prost cand vorbesc despre cine le sparge curul.
Ok, iubita atunci. Desi ma duce cu gandul la “iubi” si “iubi” zgarie pe urechi, suna groaznic de cheesy, asa ca babe, si nu am fost vreodata pisi pitzipoanca. Prietena, zici ca bem la pub impreuna in weekend. Gagica – suna de mahala. Concubina – cica are conotatii negative de la comunisti citire. Amanta nu, ca nu suntem part time atunci cand nu e cu nevasta.
Haioasa dilema, cu insiruirea de termeni, si stiu, cine te pune sa stai necasatorit, nu?
Cand creste juniorul poate. Sau daca le cocoti pe unde nu poate ajunge el, daca nu-i prea mare bataie de cap.
Nu stiu.
Daca sotia mea ar spune ca-s “partenerul” ei, as lua in pula efectiv toate pizdele disponibile fara nici un regret – ca pe parteneri nu-i pacat sa-i tepuiesti.
Eu stau la 2 etaje. E okish. As fi preferat sa stau la parter, sa am si curte, dar asta e. n-ai ce face cand n-ai ce face
Mie nu mi se pare asa satana statul la apartament. Da, evident mi-ar fi placut casa, dar bulangii nu au raspuns
@animaloo: am stat aici (UK) la apartament. Tot asa, bloc cu doua etaje, doua apartamente pe etaj. Mici neajunsuri, gen.
1. La parter aveam o vecina care se certa cu peretele. M-am cacat pe mine de frica intr-o seara cand eram in fata blocului, la fumat (absolut superb sa trebuiasca sa urci si sa cobori doua etaje pe scari ca sa fumezi, ca doar nu pune cineva lift la 2 etaje). Fumam si beam ceva cafea si vine tanti, se propteste-n fata peretului si urla la el. Peretele, normal, nu-i dadea dreptate. Dar ea nu se lasa.
2. La etajul 1, fix sub noi, era un nene bolnav psihic, cu o pizda pe moarte (boala lunga, moarte sigura). Am venit intr-o seara acasa cu sotia. Nici n-am apucat sa intram, ca vine ala si incepe sa bata cu pumnii in usa. Am deschis sa vad ce plm s-a intamplat. Cum am deschis, a inceput sa urle sa nu mai sarim prin casa, ca-i cade lustra. Tocmai imi pusesem niste papuci de casa, de-aia cu cap de animal, de copil retardat (da’ caldurosi). Nu saream. Nu nimic. Apoi s-a oprit brusc, a inceput sa planga si a plecat. Fast forward vreo ora sau pula mea, eram afara la fumat, vine la mine tot plangand ca-si cere scuze, ca s-a certat cu fiica lui si e suparat. De inteles. Tot de inteles a fost si cand l-am gasit langa locu’ de fumat. Isi parcase masina si-i dadea o muie fiicei gagicii lui. Aia, evident, tragea sa moara-n casa. Un domn. Nu glumesc.
3. Singurii normali pe care i-am cunoscut erau aia care stateau usa-n usa cu noi. Un tip si-o tipa, amandoi tineri, amandoi drogati pulbere. Putea tot blocul a iarba de la ei. TOT. BLOCUL. Ne cam uram – eu cu tipul ala – vezi #5
4. Tot in blocul ala, la etajul 1, era o imbecila. Landlordu’ a scos TV-ul din casa, ca i-am zis ca nu vrem TV. Ca sa nu-l ia, l-a pus la etajul II, acolo (ultimul etaj), langa un perete (nu langa vreo usa). L-a lasat acolo. Tanti de la 1 a inceput sa-mi strecoare biletele prin usa. Ca TV-ul reprezinta fire hazard. DACA VREA CINEVA SA FUGA DIN CLADIRE IN TIMPUL UNUI INCENDIU SI SE IMPIEDICA DE TV? N-am inteles cum ar fi fugit cineva prin perete, ca nu era nici o usa/fereastra unde a pus ala TV-ul, in colt. Tot tanti de la 1 (cred ca era tanti, anyway) a adunat niste zdrente de prin fata blocului si mi le-a lasat la usa, sa fiu atent sa nu le pierd. Nu erau ale mele, evident. Le-am futut un sut inspre TV. A doua zi aveam biletel prin usa ca zdrentele mele reprezinta un fire hazard. Dar nu erau ale mele. Ca ea le va arunca de-acolo daca nu le iau. Be my guest, bitch.
5. au facut 6 apartamente si doua locuri de parcare. Weee-eee. Se-ntelege ca era omor pe ele. Conduceam de la lucru de-l faceam pe pisatu’ de Schumacher sa planga, doar ca sa ajung la loc de parcare, se-ntelege. De-aia ne uram – eu cu tipul de la 2. Ca pula mea, ori ajungeam eu primul, ori el. Nu amandoi. Acolo am luat si singura amenda din UK – pentru parcarea meseriasa pe care am facut-o in graba undeva unde nu era voie.
6. Din blocul similar de-alaturi, aparea de nicaieri o femeie batrana si alcoolica. Da’ genu’ ala, paradita complet de alcool, efectiv avea minte cat o piatra. S-a pisat Patrick pe el de ras cand a vazut-o/auzit-o. Tot din blocul ala aparea o pizda care statea acolo in council flat, gen pe benefits. Si din cand in cand, isi mai aducea cate un futac. Treaba e ca nu are voie sa stea cu ala acolo, asa ca se futeau afara. Cand aveam noroc si intarziam, se futeau pe masina vecinului de la 2. Cand aveam ghinion si parcam, pe a mea. Si daca aveam ghinion si mai mare, sa ies la fumat, imi cereau si tigari. Great success.
7. Cu sotia gravida (motiv pentru care am si luat amenda aia de parcare, ca era la modul ACUM, ACASA, MI-E RAU, OPRESTE, COBOR AICI!). Dam sa iesim din bloc. Cineva gatea ceva cu ceapa prajita. A simtit mirosul si a luat-o la goana pe scari, cu mana la nas si la botnita, fuga-fuga. Femei gravide, plm, sensibilitati de-alea. Afara s-a oprit sa-si traga sufletul, se clatina, parea ca o sa vomite. Trece un vecin pe langa mine si clatina din cap cu mila si scarba, ca n-ar trebui sa bea atat de mult de la ora asta……..OK…..
…iar ala era un bloc cu DOUA etaje si doua apartamente pe etaj. Sa nu mai discutam de alea cu mai multe..
Nu e, ma, mie puteti sa-mi ziceti ce vreti voi de apartamente in centru si-n laterale, eu imi bag pula-n ele, blocurile sunt tarcuri pentru animale.
“…curte atat de mare. Mi-ar placea, dar nu am. Nu-mi permit…”
O să-ți permiți.
O să-ți pară rău că ți-ai dorit.
“Nici o dorință sinceră nu scapă nepedepsită!”
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=378878402562167&set=pb.100013200315732.-2207520000.1516807154.&type=3&theater
“Blocurile sunt tarcuri pentru animale”
De unde și denumirea: blocoteț.
Poate prin alte tari.
In UK, nu. Pula mea, imi cunosc posibilitatile si stiu si cat costa terenul pe-aici. Ar fi prea scump pentru unul ca mine.
In alte tari, da, sigur, da’ eu ziceam aici ca nu-mi permit. Pe-aici, o cosmelie cu teren mai de doamne ajuta e la modu’ ala…7 cifre, posibil 8 – asta-n zonele in care as si avea chef sa locuiesc. Sa fim seriosi, ca-s baiat cu cablul, nu pila vreunui ministru.
“…prin alte tari…”
Păii… n-am specificat.
Doar am exemplificat.
🙂
Aceeasi figura ca tine, bloc 2 etaje, 2 apt pe etaj, dar:
la 1 bedroom am aproape 70m2(hol imens cu storage – si hol mare in anglia nu am vazut). apartament inalt, spatios, luminos, fiind la 2 am si niste veluxuri in tavan care face work-from-home-ul epic. Si blocul o fost construit in 2016.
So poate ii un pic peste 0.0001%. Nu stiu per zone, dar aici (orasel turistic la mare) am gasit case in care nici nu m-as caca, dar apartamente lucs, noi. Inainte sa il vedem pe asta, am vazut niste case oribile (mai ieftine ca blocu, deh) la 1-2 bedrooms, care ba putzeau, ba trebuia sa urci scarile la etaj in pasul piticului sa nu dai cu capu (si is 1.72, plm) etc. Poate depinde de zona.
Bai, sincer, eu ma uitam acum ceva vreme (inainte sa cumparam casa asta) la o “ferma” (ferma o pula) in Portugalia – asa ceva
Probabil o sa iau vreo chestie de genul ala intr-o zi cu soare, da’ pana atunci mai e si pana atunci discut de UK.
Alea nu-s case, boss. Probabil vorbesti de maisonettes. Adica jumatati/sferturi de case. A avut vreun carnat o casa, a impartit-o in mai multe “case” ca sa le poata inchiria/vinde separat si da, cu asa ceva te alegi atunci.
Inaltimea minima pana la tavan e de 2.1m (legal), da’ de obicei e la 2.4m – ca nu vrea nimeni sa construiasca o casa si sa n-o poata vinde ca are cumparatorul nitel peste 2m. Poti cauta linistit pe goagle treaba asta si-o sa vezi ca-i cum spun eu.
Ce ai vazut tu nu era “casa”. Vezi K1 part 3, pagina 15.
Gunoaiele de care vorbesti tu sunt case convertite ilegal in HMOs – si acolo all bets are off, nu te mira daca si inaltimea camerei e pe la 1.20m. Cine pula mea iti da tie aprobare pentru a face case cu camere mai mici de 2.1 sau cu scari unde going sa fie sub 2m? Arata-mi si mie proiectul aprobat, sa vad si eu cine pune stampila pe asa ceva – ca-i dat afara gen a doua zi.
Lol. Normal ca e mai misto la casa, ca spatiu si curte, da’ hai sa nu inventam argumente.
1&2 Nu vad de ce nu ar fi asta si la casa, sa iti bata la usa/iteasca dupa gard vreun nebun
3 miroase clar si daca fumeaza in curtea vecina
4 e de chirie, nu de apartament vs casa
5 e de loc de parcare, multe apartamente au loc inclus
6 iti cere vecinul tigari cand te vede ca iesi sau ceva
7 ah, un gratarel fix langa gardul tau
Ma rog nu se aplica la bill gates care a avut intelepciunea sa ia si toate casele vecine pe post de buffer #lifegoals <3
Uf, m-am inecat cu cafeaua de ras de descrierea neajunsurilor experientei tale la bloc, Manowar!
Singura experienta pozitiva de stat la bloc pe care am avut-o eu a fost in Viena, intr-o zona care cu siguranta ca face parte din cei 0,0001% – cladiri din alea cu ziduri de peste juma’ de metru grosime, unde chiar nu auzi vecinii si suficient de scumpa ca sa nu arunce nimeni mancare, sa puna manele etc.
Bai, ferma aia e chiar misto in principiu, as licita si eu la ea, da’ parca e cam prea la fundao , daca vrei sa ajungi la un aeroportao de exemplu. Pentru cand mai tre’ s-ajungi la un client, d-astea. 250-300km e cam departe.
@stropic: pentru ca nu sta nimeni sub mine. Nu alearga nimeni prin curte sa o dea in fire hazard. Nu ma bat pe locuri de parcare in driveul meu etc.
Iar daca face unul gratar, cu mine e ok. Important e sa fie porc halal.
Cat despre tigari, la mine in curte nu-mi cere nimeni. Si astia-s owneri pe aici. Nu prea merge sa stai langa mine in casa de suge de mii cu doua masini in drive si sa-mi ceri tigari, stii ce zic?
intreb ca nu inteleg: nu puteai fuma pe balcon sau era inchis?
Blocu in care stau e d-ala pe lung, fara lat. Tip moteluri de prin USA. Adica ai un hol lung. Si apartamentu e din cap in cap. Adica eu nu am vecini decat pe 4 laturi. In spate da inspre celalalt bloc, dar cam la 150m, estimez, cu balcon de neam prost. In fata: holul de intrare, care e afara, deci mai putin fire hazard. Si am locul meu de parcare. Da, la 2min de bloc, dar nu prea arde.
Sper sa nu am ghinioane, oricum nu prea am ce face acum 🙂
Pula mea, iti gasesti si prin alte parti. Da’ presupun ca depinde de cat de des tre’ sa ajungi la un client. Daca tre’ sa mergi o data la cateva luni, nu-i chiar un dezastru.
Merge asa ? 😀
deci ai dreptate in mare dar… dai exemple din Ro din blocuri comuniste si din UK din blocuri cu apartamente de inchiriat.
in Buc. au fost si blocuri ale caror apartamente s-au VANDUT pe bani buni (aka 120.000 lei / anul 1980 ) iar cei care le-au cumparat erau cei neagreaati de sistem, aka aia cu origine “nesanatoasa” pentru ca cei cu origine sanatoasa le-au primit moca pe sistemul descris de tine.
au fost si blocuri mixte unde au cumparat ai mei ceea ce clasa muncitoare a primit pe gratis dar prin 80 s-au mutat intr-un bloc in care nu s-au dat apartamente Mocca la tarani. ei bine, ala era altfel decat il descrii tu. se respectau vecinii, regulile erau reguli, liniste 22-6, 14-17, renovari cu anuntat dinainte si cerut scuze etc,etc …..bun.., ca erau langa blocuri de tarani/muncitori/casnice si ca atmosfera IN CARTIER era cam ce descrii tu, e altceva. dupa 90 au inceput aie de le-au primit Mocca sa le vanda si s-a mai curatat cartierul dar foarte incet.
in G. am stat intr-o cladire cu apartamente (sa-i spun vila, sa-i spun bloc?) in care locuiau numai proprietari: liniste, pace, curte interioara, garaj subteran apartamentul si locul, nu scandal nu agitatie, nu bormasini.
in G, intr-un bloc de chiriasi, cam ce spui tu
a, si au mai avut bunicii mei niste vecini “harnici” tot timpul mestereau ceva, reparau Masina, betonau, schimbau renovau pula mea, deci chiar la casa stand nu esti neaparat scutit. cand o cumperi nu stii cum sunt vecinii
deci nu.. blocul nu e pentru animale. doar daca stai in bloc de chiriasi sau bloc comunist mai degraba ce povestesti tu aici e exceptia, nu regula.
Germania nu e Romania/UK. Inca. Ai rabdare sa se mute vreo 3 sirieni langa tine.
aveam in dusseldorf ceva kebabi in bloc. Exceptand ca isi lasau pantofii afara nu era nimic cu e. Asta daca nu se pune ca din cand in cand vorbeau tare de se auzea peste doo etaje. Sau ca aia de deasupra aveau o placere sa mearga in tocuri pe la 11 noaptea…
Nu e chiar asa de rau la bloc, dar nu vorbim de blocurile cu 1000 de etaje si jdemii de apartamente din Ro. Blocurile de apartamente din Vest sunt facute mai cu cap, mai mici (max. 4-6 etaje), cu ceva spatiu verde, parcari etc.
Eu stau in bloc de 5 etaje, 2 apartamente pe etaj, curte interioara cu gradina, verdeata, loc de joaca pentru copii, parcare subterana. Gunoiul e intr-un spatiu separat, nu pute (e prea frig oricum sa se imputa). Vecinii – n-am treaba cu ei – iar cu vecina de palier ne-am imprietenit foarte repede, de ne lasam cheile unii altora cand plecam in vacanta. Am si turci in bloc care vorbesc cam tare cateodata cand se cearta, dar in rest e liniste, locurile in care stau cel mai mult timp au orientare spre spate, unde auzi doar pasarele sau iarba cum creste.
Eu sunt genul care sa traiasca in oras, sa iasa la plimbare sau sa mearga pe jos la restaurantul din cartier, nu cred ca as putea sa traiesc momentan undeva izolat sau unde sunt doar case.
“…la o “ferma”…”
E chiar mișto!
Daar… mi se face pielea de găină cînd mă gîndesc cîtă muncă e la “ferma” aia mică.
(@Orbu e specialist calificat – vezi la el pe bloagă – țăran de țăran!)
Nu-i momentul, adevărat – dar “ferme” d-astea vor fi veșnic de vînzare.
În toate părțile lumii.
Orbule, că tot te vaieți că e departe de aeroport… vezi că sunt terenuri lîngă Otopeni… cu vedere la pista de decolare/aterizare. Mai aproape… doar dacă-ți faci butic la “plecări”.
Dar serios acuma, pentru dat cu sapa și tîrnăcopul pe internet… locația e secundară – așa mi se pare mie din ce văz. Suportul de saituri în Mumbai?
Ferma… o să vină și vremea aia.
Poate în pauzele de stors strugurii, mai faci un aitiu ceva… ca hobby.
🙂
PS: Oricine a crescut la bloc, tînjește după casă, teren, pădure. Cine a copilărit la țară, vrea apartament la etaju’ coișpe, să vadă orașul.
🙂
Poate daca mai creste un pic nivelul de trai, sau gradul de civilizatie si asistenta sociala in Romania, altfel nu cred ca vor aia sa stea la mine in bloc.
Pai, nu la tine, coaie – omul era in Germania, parca 🙂
@.: Nu e de tanjit dupa pula calului ma.
E vorba de faptul ca la casa cu curte/teren, are unde sa ti se joace boracul relativ safe, de exemplu. Chestii de-astea obiective, nu subiective. Liniste, aer, spatiu.