Pe vremea mea…

Cum am vazut ca nu prea pricepeti cand scrie la sfarsit, va zic de la inceput: nu e scris de mine, ci de Sagittarius

Il gasiti aici pentru ca mi-a cerut el sa-l public, la Contributors

Pe “vremea mea” bătaia primită de la părinţi era sfântă. Nu cunosc persoană de vârstă apropiată care să nu şi-o fi luat-o cel puţin o dată de la părinţi pentru vreo prostie. Eu personal mi-am luat-o pentru furatul de bani din casă, pentru că n-am avut grijă de sor’mea şi de casă, pentru că îmi chemasem vecinii de scară să ne uităm la diafilme şi una din fete a băgat degetu’ în priză şi mai-mai să ne zâmbească cu toţi dinţii şi pentru că am avut tupeul să vin bătut acasă şi să plâng în faţa lu’ tata. Bine-bine, mi-am luat-o şi din alte părţi, gen scandaluri de cartier şi duşmănii de genu’ ăsta, şi-am dat-o la rându’ meu înapoi, da’ asta e altă treabă. Ideea e că după ce mi-am luat papara de cuviinţă am mai pus mâna să fur bani din casă sau am mai ars-o cu lăsatu’ casei aiurea şi să n-am grijă de sor’mea? Nu, mersi. Deci a funcţionat treaba ca unsă cu vaselină aromată.

Acum, în zilele de azi, e jale. I-ai articulat o palmă puştiului pentru că a înjurat-o de morţi pe educatoare / învăţătoare / profesoară? Pac! Muie ţie, vine Asistenţa Copilului şi urlă ABUZ! L-ai pedepsit pe copchilu’ în vârstă de 7-8-9-10 ani pentru că i-ai spus să nu se caţere pe mobilă dar s-a căţărat şi a spart un set de pahare? Pac! Muie ţie, e VIOLENŢĂ DOMESTICĂ! E pe foarte bune asta, pentru că un mod mai potrivit de a-ţi transforma copilul într-un exemplar pussyfied nu găseşti. Băi, sunt de acord că dacă eşti copchil prin Vaslui eşti trist din naştere (că deh, violu’, beţia şi incestu’ sunt la rang de tradiţie pe acolo, din câte văd prin presă), aşa, de amuzament.

Tot în zilele de azi, observ o chestie din ce in ce mai prezentă în viaţa copiilor în plin proces de creştere şi dezvoltare (personală, NLP, se-nţelege): faptul că sunt cocoloşiţi din leagăn şi nu li se dă voie să treacă prin nişte momente de care au nevoie mai târziu. Gen “pui, ţi-am lăsat mâncarea caldă pe masă, în farfurie, ţi-am scos şi tacâmurile, ţi-am tăiat şi pâinea, tu doar te aşezi şi mănânci şi spală mami vasele când vine de la muncă”. Am râs cu muci la cur, pentru că mai lipsea să-i mestece mami mâncarea şi era treaba completă. Băi, şi când mă gândesc că mama, Dumnezeu s-o ierte, m-a lovit cu un “mâncarea e în frigider, ştii unde e aragazul, pui mâna şi încălzeşti şi mănânci şi speli vasele pe urmă”, parcă-parcă mă ia cu râs iar. Băi şi primele 4-5 încercări s-au lăsat cu miros de păr ars, pula mea, da’ pe urmă am prins mersu’ şi m-am descurcat. Părinţii îi protejează atât de mult de lucruri rele (bătăi cu copii de vârsta lor, spre exemplu) încât ajung la 18 ani şi dacă ţipi puţin la el se pişă pe el de frică şi pune mâna pe telefon să o sune pe mami să-l apere. Şi nu e normală treaba sta, în morţii ei de creştere şi dezvoltare.

Altă chestie pe care o fac greşit majoritatea părinţilor de azi este că-i cresc în puf şi le oferă (aproape) tot fără a cere nimic în schimb din partea lor. Vrei un iPhone 4 la grădi? Îţi dă mami şi tati, cum să nu, ia de aici. Vrei un PC de 50-70 de milioane, ţâţă de mâţă? Cum să nu, puişor, ia de aici. Ai văzut la un coleg o pereche de pantaloni de la Zara (moment epic în care se opreşte trance-ul de-l ascult acum şi se aude un “gaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaay” ca şi cum ar fi intonat de un cor madrigal), la mizeria de preţ de câteva sute de lei? Nu-i problemă, mergem şi-ţi ia mami o pereche de la (insert whatever shitty brand here), de două ori mai scumpi şi de trei ori mai frumoşi. Şi tot aşa. Băi şi greşeala e dublă, pentru că-i învaţă cu lucruri primite pe de-a moca -fără niciun efort / lucru realizat la schimb- şi pentru că-i învaţă răsfăţaţi. Ce contează că mami şi tati muncesc pe urmă ca robii să plătească ratele şi abonamentu’ la iPhone sau PC, bagă-ţi pula, odrasla să fie fericită. Mă, ce-i asta aici? Transformăm copchii în conducători de trib şi şefi de patron, sau cum?

Ţin minte că atunci când dădeam examenul de admitere la liceu s-a lăsat cu recompense gen vacanţe prin Europa sau prin ţară sau alte cadouri pentru că am intrat la liceu. Băi, şi nu e ca şi cum am fi realizat noi cine ştie ce proiect genial, căci era normal să intrăm la liceu, dar am depus un efort şi abia pe urmă am primit o recompensă pentru asta. Fiecare a primit-o după posibilităţile părinţilor, fără rate-n bancă şi CAR-uri pe la muncă. În schimb, în ziua de azi se dau cadourile / recompensele precum banii la curve, înainte, şi pe urmă ‘mniezo cu mila dacă intră puştiu’ la liceu sau trece cu brio de BAC. Bagă-ţi pula, noi părinţii să fim sănătoşi si s-avem putere de muncă să-i luăm şi maşină la 18 ani, deşi îi cam trage la măsea de pe la 13 ani.

Că tot vorbeam de haine mai sus, o altă chestie prin care puştanii din ziua de azi miros a păsărică mai ceva decât o puştoaică e faptul că se-mbracă şi au grijă de corpul lor la nivel de cel puţin gaylord. Unii au atins deja paroxismul şi sunt clone de Liberace sau gaygod, da’ hai. Mă, de când poartă un bărbat (chiar dacă are 14 ani, hai să-i zicem că-i bărbat doar pentru că-i atârnă o pulă şi-o pereche de coaie între picioare) pantaloni cu turu’ lăsat de zici că-i căcat la cur? Ce fel moda pizdii e asta în care un bărbat se rade doar pe o parte a scalpului şi pe cealaltă îşi lasă părul până la urechi? Ce fel bărbat e ăla care se rade pe picioare la fel ca o femeie şi merge la plajă în slip tanga de bărbaţi? Şi nu de alta, dar dacă eşti bărbat şi te razi pe picioare (cu excepţii gen vreo situaţie medicală ciudată, în care părul de pe picioare îţi provoacă nu ştiu ce alergie pe piele şi ţi se-nroşeşte pielea grav) te-ntreb aşa: la păsărică ce faci, te epilezi sau foloseşti vreun Braun Silk Epil împrumutat de la vreo prietenă? Băi, nu serios acum, bărbaţi suntem sau ce pula mea am ajuns?

Băi şi chestia asta cu cocoloşitu’ şi ţinutu’ în puf are efecte amuzante (uneori) dar de cele mai multe ori are efecte negative. Situaţie concretă: într-un context de socializare am dat de un tip cu 7-8 ani mai mic decât mine, care atunci când ne-a făcut cunoştinţă o persoană de o aveam în comun mi-a strâns mâna bărbăteşte şi m-a salutat cu un “bună, eu sunt X”. Mă, ce pula mea bărbat e ăla care spune “bună” unui alt bărbat?! Cu excepţia cazului în care vorbim de un pidosnic, un bărbat nu are niciun motiv să salute alt bărbat cu “bună”, dă-o-n morţii ei de treabă. Bine, eu personal nu pot spune “bună” nici femeilor, nu ştiu, mi se pare de căcat replica şi am înlocuit-o cu “săr’na”. Indiferent de vârsta respectivei, asta folosesc şi mi se pare mie personal cea mai bună alegere.

Şi trec anii, cocoloşim generaţiile ce vin din urmă şi ajung ei la vârsta noastră. Şi constaţi că ai nepoţi care nu sunt capabili să gătească o amărâtă de ciorbă şi dau banii de-ampulea pe comenzi la domiciliu. Observi că ai un holtei de nepot la 1,90 înălţime şi 90 de kile care nu poate ridica un amărât de sac de nisip de 25 de kile greutate până la etajul doi, pentru că el a plătit mereu pe altu’ să-i facă treaba. Vezi cu ochii tăi că nepoată-ta nu e în stare să tragă firul de alimentare al aspiratorului şi să bage ştecherul în priză, pentru că mami îi făcea mereu curăţenie în cameră. Ai parte de un fiu care la 18 ani nu e în stare să schimbe o amărâtă de priză, pentru că mereu au schimbat-o alţii pentru el în timp ce tu, ca părinte, te uitai la Latrina 3 şi râgâiai a bere la bidon cumpărată la ofertă. Şi nu e bine, în pula mea, pentru că o să zboare din cuib ca un pui şi o să dea cu capu’ de realitate şi o să intre-n panică. Poate pleacă la facultate în alt oraş şi în momentul în care ajunge acolo şi vede că mai stă în cameră cu alţi trei oameni îl apucă plânsu’ şi doru’ de patu’ lui dublu de acasă şi camera de 50 de mp în care el era rege. Poate se mută cu prietena lui şi nu e în stare să care o sacoşă de legume sau nu ştie unde să plătească factura la curent, pentru că toate astea le făceai tu în locul lui; şi aia o să-şi fută un :facepalm: şi o să zică în sinea ei “cu cine pizda mea plină de păcate carnale m-am mutat?”.

Băi, şi-am exemple de rahaturi d-astea negative şi de căcat cu grămada (pe lângă cele de mai sus, evident). Am cunoscut oameni care coborau din casă, se urcau în maşină, mergeau maxim 100 de metri până la magazinul din cartier, cumpărau pâine şi se întorceau înapoi acasă. Am cunoscut oameni care dădeau ochii peste cap dacă într-o conversaţie mai mult sau mai puţin aprinsă aruncai un “da’ băga-mi-aş pula-n ea de treabă”. Am avut în cartier fete ţinute-n casă pentru că părinţii lor ne auzeau cum înjurăm pe la 14 ani şi erau de părere că suntem o influenţă negativă asupra copilului lor; fete care la 16 ani au scăpat în discotecă şi rupeau băutura şi dansu’ în cuşca animatoarelor. Am avut în cartier băieţi care ne chemau la ei acasă când nu erau părinţii “să gătim ceva bun” pentru că le era foame şi nu erau capabili să încropească un te-miri-ce de mâncare din ce-aveau prin frigider. Am cunoscut bărbaţi care aveau zeci de kile de muşchi pe ei dar făceau pauză la fiecare etaj când cărau un sac de ciment. Am cunoscut fete care au fost ţinute în lanţ de părinţi, gen “băieţii e porci şi nu vor decât sex”, şi când au scăpat la sfânta pulă gang-bang-ul era aşa, un fel de bună dimineaţa. Am cunoscut bărbaţi care au fost la curve şi erau roşii la faţă pentru că erau timizi precum o domnişoară virgină în faţa prezervativului pus pe o banană. Ce-i asta nu ştiu da’ în orice caz nu e o dezvoltare normală a unei persoane.

Altă chestie care mă calcă pe nervi şi mă face să-i înjur pe cei care o fac e porcăria aia cu diminutivele de doi lei folosite total aiurea. Hai să mergem la grădi, te pupă mami, pui, bună dimi puişor, tati te ‘beşte, hai să păpăm mâncărică, hai să-ţi curăţ o bănănică, lasă că mergem la plimbărică prin părculeţ după ce se termină ploicica ş.a.m.d. Încetaţi -în pula lu’ Terente- să vă mai transformaţi copii în păsărici ambulante, bă.

Bine, să nu mai vorbesc de păsăricile care sunt îndocrinate de mici că femeia e independentă, puternică şi plină de valoare (mai ceva decât e manelistu’ plin de bani şi duşmani, evident). Păsărici care ajung la 27-28 de ani să se certe cu bărbatu’ de lângă ele pentru că ăla vrea să meargă cu ele la cumpărături să le ajute să care, că deh, e bărbat şi tre’ să pună şi el osu’ la muncă. Să nu-mi aduc aminte de pizde care la 28 de ani îl întreabă pe bărbatul cu care vor să se fută la prima întâlnire chestii de gen “auzi, după ce terminăm să-mi spui şi mie dacă mai sunt virgină sau nu” şi-ţi provoacă o reacţie a la să-ţi moară la intrare. Să nu-mi aduc aminte de pizde care la 14 ani arată a minim 20, pentru că se fut de la 12, şi când dai ochii cu ele peste 4-5 ani arată de zici că au cel puţin 10 ani de muncă silnică în spate. Nu-mi spune de femeile puternice, romantice şi sensibile, îndoctrinate de la 9 ani că trebuie să-l aştepte pe Făt-Frumos cu pula mică dar maşină şi cont în bancă să compenseze şi ajung să intre în depresie când se apropie de 30 de ani pentru că sunt singure şi fără copil; pentru că bărbaţii e porci şi misogini, se-nţelege asta by default. Hai sictir, mă.

Orice-ar fi, eu unu’ n-o să-mi las copii să crească în puf şi pernă. Puţină bătaie, la momentul potrivit, face minuni. La fel cum face vorba bună, şi asta-i corect. Dar dacă fi-miu’ sau fi-mea o să mă lovească la 5 ani cu “ba’ pe pizda mă-tii, tati” clar îi articulez un dos de palmă de-i mut gura la urechi. La fel şi dacă o ard cu etnobotanice, alcool, ţigări de la vârstă fragedă, fugit de acasă pentru că nu-i voi cumpăra iPhone 7 la grădiniţă, sex la 11 ani sau furat maşina şi plecat cu ea pe străzi de nebun. Puteţi anunţa de pe acum Asistenţa Copilului, nu-i bai.

Nu te chinui să-mi explici ce mentalitate şi atitudine de căcat am. Fac eforturi intense ca să le menţin aşa şi nu e nevoie să mă aprobi spunându-mi “eşti de căcat”. Nu trag muştele la mine deci nu, mersi.