Secretul e sa nu fii prost
Citeam un articol idiot despre o chestie si mai idioata si ma gandeam ca, pula mea, oamenii sunt prosti facuti gramada.
Ba, numai din extrema in extrema merg animalele astea proaste.
Articolul ala e despre miscarea aia – sa-i zicem “minimalista/anti-consumerista”. Aia cu “economiseste bani ca sa te “pensionezi” la 30 de ani”.
Now, nu-i nimic in neregula cu conceptul de a strange bani pentru a nu trebui sa muncesti pana la 65 de ani, 68 de ani sau care pula mea o fi varsta legala de pensionare, ca nu ma intereseaza. E chiar OK si inteligent. Ce nu-i OK si inteligent? Pai, doua chestii:
– targetul ala de “30 de ani”. Sau 40 de ani. Whatever.
– modul in care propun astia sa ajungi “acolo”.
Problema cu varsta este ca … la 30 de ani, daca nu cumva ti-a lasat ma-ta mostenire coispe miliarde, nu prea o sa poti sa te retragi nicaieri. Cel mult pe undeva prin Vascauti-Sat, unde-ti poti plati ratele grajdului shared in care stai din ajutoru’ social.
In realitate, pana pe la 27 de ani (experienta mea), muncesti pe firimituri. E chestia aia cu “primii 5 ani de experienta, herpaderp”. Ca toata lumea te vede drept “mucosul ala”. Esti ala nou, fara prea mare experienta, fara mari cunostinte, fara…nimic. Dorel, pe scurt. De la 27 incolo parca-parca-ncepi sa castigi ceva mai multi bani, ca deja ai vreo 5 ani de experienta, deja poti fi vazut mai … senior un pic. Sau oricum, nu junior.
Si-atunci cand unul vine cu o chestie de-asta de “sa ne pensionam la 30-40 de ani”, eu ma-ntreb daca-i retardat. Pentru ca nu-i doable nicicum. Chiar daca traiesti la modul ala mizerabil la care traiesc animalele alea proaste (si o sa dau un citat mai jos), tot n-o sa poti sa te “pensionezi”. O sa poti sa-ti strangi ceva buffer, da, dar nu sa te “pensionezi”.
Sa dam un citat:
He earns £50,000 a year as a commercial manager – well above the national median figure of less than £30,000 – and saves 50% of his salary. He moved to Manchester from London because the cost of living was cheaper, shares a rented flat in the city centre for less than £400 a month and cycles to work.
In primul rand, 50,000 ala e salariul brut. Iar ala inseamna cam 3000 pe luna. OK, pot intelege ca pui deoparte 1500 pe luna, adica jumatate. Da, nu-i prea greu daca stai shared si mergi la lucru cu bicicleta.
He says the choices he makes are simply rational, and mentions using the free coffee machine in his office rather than stopping off for an expensive one at the shop at the entrance. “You would not believe how many people every single day get the coffee downstairs, paying £2.50 or £3. Do that every day for a year and it adds up to quite a significant number. Going out for lunch is another big thing.” Make your own sandwiches, he suggests.
Ca om care-a dat aseara 80 de lire pe haleala in oras, pot intelege ca poti economisi niste bani asa. Ca deh, 80 in seara asta, 80 in weekend…se aduna intr-un an. Da’ cafeaua si pranzul? WoW. Ai economisi in pula mea…8 lire pe zi. 2000 de lire pe an.
Da, tata. 2000 de lire pe an sunt niste bani care se aduna. Se aduna la alea 1500 de lire economisite lunar si ajungi sa economisesti 20,000 anual. Nu-i rau. In ritmul ala, in vreo 25 de ani iti permiti sa cumperi o casa – daca nu se devalorizeaza banii si nu cresc preturile caselor timp de vreo 25 de ani. Ceea ce, pula mea, stim cu totii cat de probabil este. Pai, cum pula mea ramane cu pensionarea aia la 30 de ani daca tu tre’ sa muncesti 25 de ani doar pentru a cumpara o cosmelie IN CONDITII IDEALE? Si, stai, ca ai cumparat cosmelia, da’ aia nu-nseamna ca te poti “pensiona”. Pentru ca trebuie si pe urma sa platesti facturi, sa cumperi mancare, sa treburi de-astea. OK, mananci tu sandwichuri facute acasa, da’ si alea trebuie sa fie facute cu ceva, ceva care costa bani. Si mai bagi 10 ani de munca si pe aia. Si dupa aia 35 de ani de munca, ai o cosmelie troglodita si o suma care, daca e sa fii sincer, e complet irelevanta in caz de ceva nasol (probleme legale, probleme de sanatate etc). Efectiv o spargi intr-o saptamana.
Deci problema cu timpul cam asa e, din punctul meu de vedere: sa i-o spui lu’ ma-ta ca te pensionezi tu la 30-40 de ani. Ah, ai primit de la ma-ta 5 milioane imprumut, ca Trump? Mda, pula mea, atunci probabil ca merge. Da’ nu cred ca-s atat de multi oamenii care primesc cateva milioane de la parinti, sloboz.
A doua problema e cu modul in care propun astia sa faci chestia asta. Nu lua pranzul in oras. Nu. Ca-i scump. Fa-ti sandwichuri acasa. Coaie, cate pula mea de zile vrei sa mananci sandwichuri si cate 300 de kilograme o sa ai la final? Si OK, suna frumos sa mergi cu bicicleta la lucru, da’ cam cat de misto e sa faci asta si din Octombrie pana-n Martie, sa zicem? Ah, e naspa, ingheata manutele pe coarnele bicicletei si esti pe spate plin de noroi si apa pentru ca … bicicleta? Nasol.
Si nu-i o chestie de aroganta din partea mea, ca n-am nimic cu biciclistii (excluzand faptul ca i-as calca pe toti cu camionul razand isteric), e o chestie de “IDIOTULE, AI O SINGURA VIATA, NU ESTI TANAR PENTRU TOTDEAUNA, DACA TI-AI PETRECUT TINERETEA PE BICICLETA, IN FRIG, MANCAND SANDWICHURI, POTI SA TE SPANZURI DIRECT, CA ORICUM N-AI TRAIT NICIODATA“.
Inteleg economisirea banilor si inteleg long-term goals si inteleg toate astea. Dar nu cred ca asa trebuie sa fie facuta chestia asta. Nu cred ca trebuie sa traiesti din extrema in extrema – ori sa arunci cu banii pe burgeri de 30 de lire in fiecare zi, ori sa mananci 10 ani numai sandwichuri facute acasa. Nu cred ca e OK vreuna din variantele astea. Cred ca secretul e sa ai un pic de creier in cap si sa inveti sa balansezi niste chestii. Sa inveti cand sa cheltui bani (si mai ales cat) si cand sa zici pas. Mai important, sa inveti cat poti cheltui pe chestiile pe care dai banii. Pentru ca nu-i asa o mare filozofie. Si mai important, sa inveti cand sa cheltui bani pentru a face mai multi bani sau pentru a economisi alti bani. Cu alte cuvinte, sa inveti sa investesti. Nu in trading, forex, crypto pula mea (merg si alea, dar nu despre asta scriu azi) ci IN TINE. Ca, pana la urma, actiunile pizdii la nu stiu ce companie nu reprezinta o chestie tangibila. Tu, pe de alta parte..
Ca sa nu sune prea criptic, dau cateva exemple pe care le poate intelege oricine:
– un laptop pentru jocuri nu e o investitie, e o cheltuiala inutila. Un laptop pe care-l folosesti pentru a invata o chestie din care faci pe urma mai multi bani in fiecare luna nu e cheltuiala inutila, e o investitie. (mai ales daca te mai si joci pe el)
– o facultate de gender studies nu e o investitie; nici ca bani, nici ca timp; niste cursuri de ceva util (si nu ma refer neaparat la IT, pot fi si chestii care sa te transforme in fucking tamplar sau contabil, for all I care), eh, alea reprezinta o investitie.
Hai, ca nu e asa de greu.
Si mai trebuie sa inveti ceva, dar asta ia timp. Ca nu fiecare cheltuiala e o cheltuiala. Pentru ca suntem oameni, nu roboti. Asa ca da, am fi putut manca aseara doua sandwichuri, dar uite c-am iesit in oras. Pentru ca oamenii nu traiesc numai cu paine, mai au nevoie si de altele. Si nu-i atat de simplu sa o arzi nonstop in rahaturi de-astea penibile, ca altfel te-nvata viata chestii brusc. De pilda, despre tartoru’ astora zice jurnalistu’:
He divided his life into two phases – the working, earning, saving part and the living, creating, parenting part. “As a young engineer, I remember seeing what a challenge my older colleagues faced with having to divide their attention between their careers and their kids,” he says. “It seemed like they were not able to give their full efforts to either endeavour. So, I decided to focus purely on my work for that period of my life, and then focus on being a dad for the 18 years thereafter. I’m currently on year 13 of the second project.” He and his wife divorced recently, but he says they are “still very close co-parents”.
Pai, da, coaie. Pentru ca, pula mea, o fi genial planu’ tau si ti-o fi dat lumea like, da’ nevasta-ta a dat dislike cand s-a saturat sa manance sandwichuri si sa mearga-n oras cu cafeaua-n geanta, adusa de-acasa, iar in concediu sa mearga (cu bicicleta!!!) la ma-ta, la cules porumbul. Pai, nu?
Asa ca, da, din cand in cand, trebuie sa-nveti sa privesti si niste cheltuieli inutile ca pe niste investitii. Doar ca nu-s investitii care-ti aduc bani. Sunt de-alea care-ti aduc un pic de liniste, un pic de fericire, un pic de .. alte chestii. Ca nimeni n-o sa fie fericit vreodata mancand 15 ani sandwhicuri si mergand la bulgari in concediu ca sa-si poata plati mai cu talent ratele pentru garsoniera din comuna Catelu.
Ma enerveaza oamenii astia care se prezinta ca niste fucking gurus. Cum le stiu ei pe toate si planifica totul matematic – asa, cu matematica de-aia de autist de clasa a II-a, care nu-ntelege inflatia, devalorizarea, cresterea preturilor pentru diverse servicii in timp (sanatate etc), chestii de-astea avansate. Ma enerveaza sa vad cum vin ei si-i sfatuiesc pe altii cum sa suga pula vreme de 15 ani pentru a obtine un cacat pansat si-un divort, doua. Si-nteleg, oricine poate divorta (in fact, toti oamenii ar trebui sa faca asta macar o data), nu de-aia fac misto de idiot, ci pentru ca nu-i in stare sa inteleaga ca oamenii nu traiesc doar cu paine si sare – iar femeile nici atat.
Secretul nu e sa dai din extrema-n extrema, ci sa incerci sa fii un pic rezonabil, un pic calculat, un pic intelegator, un pic atent. Secretul e sa nu fii prost. Sa-ntelegi cand o cheltuiala e o investitie si cand sunt bani aruncati, sa-ntelegi cand si cat iti permiti sa investesti si sa spargi aparent “aiurea” si sa-nveti ca intotdeauna tu esti cea mai buna investitie. Atata tot. Si nu investesti in tine mancand sandwhicuri and shit.
Sincer, nu-s nici eu vreun expert. Am invatat sa proiectez/calculez, da’ am invatat si sa dau 80 de lire in loc de 3 din cand in cand. Pentru ca trebuie. La fel cum am invatat sa dau niste mii de lire pe un concediu, desi as putea sa dau cateva sute. Nu, nu “trebuie”, in teorie, da’ in practica nu mi-am propus nici sa bat recordu’ mondial la numarul de divorturi. Nu, nu cred c-ar divorta nevasta-mea pentru ca n-am dus-o in nu stiu ce loc/concediu/derp, dar cred ca-i important sa vada si sa simta niste saptamani pe an pentru ce muncesc si de ce-i important sa pot sa ma concentrez pe cacaturile mele, chiar daca pentru ea poate n-ar avea foarte multe sens, la fel cum cred ca-i important sa simta cand e servita/cazata ca eforturile pe care le face cu lucrul si cu altele merita, ca nu-s in zadar. Pentru ca altfel, data viitoare cand ii cer o cafea, s-ar putea sa-mi spuna “fa-ti singur”. Si pe urma ii zic si eu ei altele asemanatoare. Dupa care, in timp, ajungem relativ izolati and shit si-n 13 ani scriu un alt blog despre cum am divortat si ii invat pe altii sa se “pensioneze” si sa devina single parents, pula mea.
Iar labagiii astia care ignora toate chestiile astea pur si simplu…umane si se concentreaza doar pe calculele lor de saraci imbecili chiar ma scot din sarite. Asa ajungi sa ai o societate de fomisti deprimati. Ca mananca sandwichuri de 10 ani si in continuare n-au bani sa se cace-n centru. Hai sictir, calculatilor, fiti #saraci in alta parte. Si pula mea, sa-mi scuzati “iesirea” asta, ca stiti ca nu-s eu genul care sa vanda “motivationale”, da’ sunt satul de cretinii care ne-nvata cum sa fim cretini. Gurus in ale prostiei. Dumb fucking cunts, cu extremele lor cu tot.
Mi-ar placea sa vad de-astia care vin cu chestii echilibrate. Cheltui un pic, economisesti un pic, faci un plan simplut, te tii de el pe cat posibil, mai mergi si la mare, la soare, mai bei si-o cafea-n oras, mai mergi si la un restaurant…treburi de-astea. Altfel, la ce pula mea traiesti? Sa fii tu primu’ obez construit din sandwhicuri care “s-a pensionat la 30 de ani” si-a calculat ca poate manca in fiecare zi noodles de 20p pana moare? That’s just great, guys. Fucking great.
Cu alte cuvinte,asa cum a zis Guizot “enrichissez-vous”. Comunistii il dadeau pe asta ca exemplu de cinism:-uitati ce a zis nemernicul ! Nu spuneau insa ca nemernicul a adaugat si:-munciti,economisiti,investiti !
clar, astia care ies la 35-40 cam atunci urmeaza sa mosteneasca o casa ceva, sau poate au primit ceva ajutor si atunci termina cu ratele. nu au pornit de la zero la 20 ca noi. si nici nu au facut mortgage la preturile de azi.
Eu zic ca este posibil cea ce vor acestia, dar nu prin felul in care o fac decat daca e vorba de mostenire.
Ce mi se pare e gresit este ca ei se concentreaza prea mult pe cheltuieli si nu pe incasari. ok, in acelasi timp contaza sa fii echilibrat si sa nu arunci banii in vant, mai cauti vreo optimizare fiscala (daca poti) si scopul este sa ai o rezerva cat sa te tina cativa ani.
Din ce am vazut nu cauta toti sa nu lucreze, ci sa faca cea ce vor ei, probabil pe bani mai putini sau deloc la inceput. Pentru mine ce conteaza e sa am libertatea de a ma misca si de a avea o rezerva care sa imi permita sa refuz proiecte ori sa nu fiu impactat de urmatoarea criza. Desi, la cum vad lucrurile, probabil in timp de criza, astia care stau cu fundul pe job-uri full time o sa fie dati afara si o sa fim adusi contractori sa facem 5 insi munca la 50.
La partea cu varsta (26 am eu), ai dreptate, de asta nu o mentionez niciodata decat dupa ce s-a semnat contractul, a inceput munca de vreo cateva saptamani si suntem in vreun restaurant. Fake it until you make it.
Ba, sincer, si daca ar merge pentru oamenii oarecum “normali” (aia cu job, aia care nu mostenesc brusc milioane), tot de cacat mi s-ar parea.
Adica, hai sa zicem ca ai iesit “la pensie” la 30-35. Dar daca pana atunci ai trait cu shared si sandwichuri si chiuvi-water, plm, mai bine te spanzuri direct.
Tot respectul pentru tipul ala din corporate finance si cred ca majoritatea s-au prins ca banii adevarati se fac in finance. Chestia e viabila in sensul ca daca stii ce investitii sa faci si cand sa le faci scapi de toate creditele si iti construiesti un portofoliu de investitii ca lumea asta creste in valoare in timp si te poti sustine foarte bine fara job. In plus poti sa-ti administrezi portofoliul de acasa fara probleme.
In legatura cu economiile la mancare si bicicleta astea sunt irelevante ataa timp cat esti sufficient de idiot sa cumperi / investesti ceva la un pret umflat ( de ex ce s-a intamplat cu aia care cumparau apartamente in 2007 in Romania ) dupa care platesti credit de 100k la ceva care mai face 50k.
Tu inca mai citesti the guardian? 🙂 🙂 🙂
Ia, socheaza-ma, ce anume crezi ca ar trebui sa citesc?
Exista manusi. Cu noroiul ai o problema daca nu te schimbi. In rest pula mea, fiecare cu ale lui ca eu tot o sa vin zilnic cu bicla, chiar de o fi si zapada (ca in ultimele 3 zile). Evident, cand am ceva serios de facut, cu drumuri sau ceva de carat, vin cu masina.
oricum ai privi-o NU ECONOMISESTI CINE STIE CE cu mersul cu bicicleta. O spun clar din experienta ca asa merg de peste 7 ani la munca (iarna inclusiv). Asta e strict pentru miscare, sanatate, evitarea parcarii cand am treaba cu diverse prin oras samd.
—-
Cat despre acei “supersavers” sa fie sanatosi ca banul se duce pe penis in timp. Doar daca ai informatiile corecte si oamenii potriviti poti face niste investitii de genul tun, dar astea-s rare. Si pentru relatiile alea tre’ sa iei o masa pe care s-ar putea sa o platesti tu integral, si, culmea, nu cred ca va consta in senvisuri.
Ce vad in articol sunt oameni super conectati, cu informatii (finance, IT). Acolo e cheia, ca fara ele o sugi indiferent cati bani ai avea economisiti.
Cat despre asta:
Ma amuza faptul ca cineva militeaza pentru anti-consumerism exact in momentul in care el prin asta s-a ridicat (direct sau indirect). Similar cu ecologistii care nu vor sa ii lase pe altii sa polueze cum au facut-o ei ca sa ajunga la nivelul ala. Interesant pattern: once you’re there, lead the others astray.
Ca dupa aia sa avem si pe madam padure:
Deci anti-consumerism, dar mai scriem o carticica asa, ca doar n-o dam gratis, ca nu se printeaza moka. Padurea aia mai e si aia vreo $400k. Si banuiesc ca nici casuta nu e moka, materialele-s facute de cineva, solarele, fotovoltaicele, centrala, incalzire samd.
Acum sa ne gandim ca deodata ar fi toata lumea asa, retired, ca doar in extreme o ard si ei. S-ar duce totul pe pula. Ei traiesc de pe urma alora care nu-s ca ei, aia e ideea, de aici si ideile atragatoare dar aberante prezentate acolo si posibilitatile limitate de a le fructifica pentru 99% din populatie.
In rest suprinzator de ok scris articolul, not loaded with journalistic opinions.
Cancan, ziarul numarul unu din romania asta sa citesti. A dat un mare bloger ieri un link si imi venea sa imi scot ochii, ce limbaj pot avea oamenii aia, zici ca aia de iti furau telefonu la unirii scriu articolele alea.
Secretul este sa fii prost mai degraba. Vad atatia prosti fara pic de griji.
Cat esti tanar cel putin in londra/anglia cam greu spre foarte greu sa stai singur in chirie si eventual sa mai si strangi bani pentru o casa. Eu am in plan sa mai stau shared pana la 30, adica vreun an, apoi o sa am si eu aia cinci ani si am alte sanse sa prind ceva cu care sa platesc chirie si sa si pun ceva pentru o casa.
Totusi shared nu e asa rau uneori, eu nu prea ii vad cu zilele pe astia cu care stau. Exista shared in care stai cu ala de are casa, am dat eu peste unul care mintea in anunt ca nu sta acolo si cica pentru ca e batran si vrea sa fie protejat asteapta ca tot ce e in contract sa se respecte altfel pierd depozitul si ma da afara. Totul pentru vreo 700 pe luna si depozit de o mie si era shared bathroom cu el. Imagine that!
Mersul cu bicicleta e chiar fun si eu inca mai vin cu bicicleta la munca, dar am si masina pentru cand vremea e chiar naspa. Ar fi cam de cacat viata mea fara masina. Fac undeva la 5000 de mile pe an, dar milele alea chiar fac diferenta si imi aduc fericire.
Bai, am citit ce zice ei acolo si eu cred ca au dreptate. Nu cu iesitul la pensie la 30 de ani – de fapt mai toti parca au iesit pe la 40+, dar cu principiul in sine. La pensie iesi cand iti permiti, iar cei mai agresivi minimalisti sunt aia cu castiguri mai mici, din ce vad. Cum e si normal, ca din moment ce nu mai poti pune bani , tre’ sa mai tai din ce cheltuiesti.
Am fost in zona aia de neconsumerism si “it pays off”. Tu zici de 8 lire pe zi pe cafea. Holy fucking shit, daca as plati atat de mult zilnic in mod sigur as cauta variante mai ieftine. Nu-i o problema ca costa 2.5 – 3 lire o cafea. Dar daca bei 3-4 la pretul asta si zilnic, e o problema. Ai nevoie de 3 cafele top of class zilnic? Daca fumezi zilnic un pachet de tigari e o problema. Eu imi permiteam o vacanta pe an si cand castigam bani de seminte – pentru ca nu aveam rutine costisitoare. Calculasem ca fumatul, daca continuam, m-ar fi costat 1000 EUR+ pe an. Asta cand erau tigarile mai ieftine, acum e pe la 1500 EUR in Romania. Aia erau banii de o vacanta relativ ieftina.
Lumea e de parere ca daca nu futi banii aia asa ii futi altcumva, ca nimeni nu strange banii de tigari ( nu conteaza ce, eu nu beam cafea atunci). Dar nu e asa. Daca nu ai rutine costisitoare pui bani de-o parte. Daca renunti la acumpara cafea si tigari scumpe zilnic cred ca pui vreo 5000 de lire pe an? Daca scoti din peisaj si alte chestii probabil te poti apropia de 10k.
Acuma, nu conteaza prea mult pentru varsta de pensionare daca tu castigi 50k pe an brut. Desi in 10 ani economisesti 1-2, nu?
Nu cred ca la asta ajuta prea mult, dar ajuta ca dupa ce esti off the paycheck sa poti trai multumit cu cheltuieli minimale. E un fel de antrenament.
E cam aceeasi chestie pe care o faci si tu cand nu iti cumperi chestii de care ai nevoie, sau lucruri scumpe, dar la un alt nivel.
Nu-i o problema neaparat ca dai 2.5 lire pe o cafea. E o “problema” daca vrei sa bei 3 cafele zilnic la pretul asta.
Eu unu, daca as da 2000 de lire pe cafea anual si as vrea neaparat sa beau ceva deosebit, mi-as cumpara un expresor din ala smecher de 500 hai 1000 de lire, daca ai uber gusturi si pana la 2000 de lire sa tot cumperi boabe de cafea si lapte. Dupa primul an ai injumatatit costurile.
Tu platesti 300 de lire la masina lunar. deci vreo 4000 pe an cu tot cu benzina si taxe, presupun. Bicicleta e semnificativ mai ieftina.
Da, e viata ta si tre’ s-o traiesti cum vrei, evident. Dar ce zic oamenii aia acolo e o renuntare voluntara la placerile generate de consumerism.
Evident asta e un hack si functioneaza doar intr-o lume consumerista, ca intr-una frugala nu prea ar avea ei in ce sa isi investeasca banii si sa le plateasca pulea profit pana la adanci batraneti, ca nu prea poti avea capitalism fara consum. Dar e modul lor de castiga ceva prin a fi contra-curentului
Si da, inteeg si partea cu divortul. Nu-i neaparat obligatoriu ca partenera ta sa fie fana aceluiasi stil de viata si a pensionarii la “30 de ani”. Poate vrea mai mult de la viata. Poate vrea vacante scumpe, haine iesiri la restaurant, plm. De aia si tipul ala cu divortul. Ai vazut pe undeva prin planul lui ca vrea sa fie sot iubit sau ceva? Omul a fost destul de clar. Intai bani, apoi parinte. Restul sunt optionale, ca costa.
Ai putea gasi o femeie care sa te intelega, sa vrea acelasi stil de viata, sau ai putea sa nu. Ai putea sa lasi de la tine, sau ai putea sa nu.
Faptul ca tu ai un fel de relatie si un fel de viata nu schimba lucrurile pentru toata lumea.
Mi se pare putin absurd sa pui problema ca, ba, daca nu duci femeia la restaurante scumpe/ vacante scumpe te paraseste . Poate nici nu ar trebui sa fii impreuna cu ea in primul rand daca ei ii plac astea iar tie nu. Sa stabilim prioritatile mai intai.
Asa, unora le place coxu’, ar putea sa ma paraseasca femeia ca nu vreau sa risipesc bani pe activitatea asta, nu?
Eu inteleg ce spui, ca si eu merg la restaurante, unele moderat de scumpe – adica pana pe la 100 de EUR/ cuplu asa – da-i pentru imi place chestia si nu ma deranjeaza atat de tare sa platesc, pentru ca nu mi-am propus sa ma pensionez acum 5 ani.
Dar inteleg si toate chestiile astea si-s chiar de acord cu curentul ala.
Poti observa ca oamenii nu-s chiar idioti. Adica nu-s genul ALA de frugali care renunta la cafeaua de 8 lire pe zi, dar continua sa traiasca cu chirie. Nu. Au inteles ca casa e cea mai mare cheltuiala, isi platesc ipoteca, taie toate costurile pe unde pot si apoi traiesc linistiti, din moment ce asta prefera. Iar sa investesti in tine are sens daca ai plan sa traiesti de pe spinarea muncii tale. Dar nu-i cazul lor. Oamenii aia au investit in ei moderat, dar au investit din moment ce castiga ceva bani, iar la un moment dat pun frana. Big like, plm. Nu-s genul ala decat partial pe partea de cost reduction, da’ apreciez.
adevarul e ca oricum ai privi, exceptand timp nu prea economisesti cu bicla. Cel mai mult economisesti cu transportul in comun. Inclusiv in Londra, desi inteleg ca e mai scump acolo.
Asta, evident, daca nu esti zgarie branza. Bicla de 200E. Hainele de zi. Daca scartaie, ghinion, sa scartaie in continuare.
Daca te respecti, se schimba costurile. Numa o pereche de sosoni ieftina (dar buna) e 70e. Plm.
Am stat si eu o data “shared”, in Bucale. Fix cu genul asta de om. Care, culmea, lucra in imobiliare. SI in 2006 a zis ca isi baga pula si ca el e liber si pulanpizda. Fix inainte de boom. Lucra la imobiliare de lux, daca mai avea rabdare pana la 30 de ani pentru libertate avea 100k in conturi si timp sa ii futa.
Asa? Nu are 300e/luna sa stea in chirie.
Pai nu is cafele de lux, is starbaxuri bashite.
Pai, bun.
Si stai shared pana la 30, zici tu.
Apoi inca 5 ani (pana la 35), timp in care o sa strangi un avans de casa (poate). Da’ sa vezi, pe urma o sa trebuiasca sa si achiti casa aia – ca nu prea poti fi “indepedent” si “retired” daca mai ai de platit douaj’ de ani, nu? Pe la cat o s-o platesti? Pe la 45? 50? 55?
Si pe urma? Ca, asa cum am zis, trebuie sa ai pe urma si bani de platit facturi, de cumparat haleala, chestii de-astea. O sa ajungi “independent” la pensie, practic.
E una din chestiile care ma enerveaza la animalele alea. Nu-s deloc ancorati in realitate, parca traiesc pe vremea lu’ tataie, cand iti achitai casa la 25 de ani. Bine, e doar una din chestii – mai mult ma enerveaza fazele alea cu “nu-ti mai lua cafea”. Great, o sa economisesc 3 lire pe zi. La 500,000 de lire pentru o casa, in vreo MULTE zile o sa am bani de…nimic.
Pai, cu principiul (de a face economii, de a nu trai peste posibilitatile tale) suntem toti de acord – ma rog, toti aia care-avem mai mult de doi neuroni capabili de-o sinapsa fara prea mult packet loss.
Da’ principiul e una si ce propun si glorifica animalele alea (o viata de sclavie pentru nimic) e alta.
Pai, saracii sunt cei mai prosti – si usor de prostit – da.
Pai, poti scoate multe din peisaj.
Da’ da-mi voie sa te intreb, nevasta-ta ti-a zis vreodata “scoate-ma si pe mine la o cafea in bucatarie, vezi ca vin in 10 minute (riiiight) sa pun machiajul”?
Ca, vezi tu, e usor sa faci economii. Da’ si aia vine cu alte costuri.
Cat timp? 6 luni? 18? 36? Si pe urma? Hai, pula mea, nu cunosc personal toate femeile, da’ cred ca-i safe to say ca de la un punct incolo nu prea te mai intelege nimeni.
Pai, nu ai inteles. NU ASA pun problema.
Uite, in cazul meu, nu m-a nici un parasit nici cand eram somer si aveam probleme cu banii (ma rog, n-aveam; probleme cu banii; ca n-aveam bani lol) and shit.
Ce spun eu este “femeia de alaturi o sa inteleaga cand n-aveti bani, pentru ca pula mea, te iubeste, nu e absurda etc etc; da’ daca te vede cu 10,000 de lire-n cont si te futi in cur sa o scoti la o cafea de 3 lire s-ar putea sa nu te mai inteleaga – SI PE BUNA DREPTATE”.
Si eu inteleg daca nevasta-mea nu imi cumpara si mie ultimu’ tip de PC, d-ala de vreo 10,000 de lire cu totul. Da’ daca ar avea vreo 3 milioane de lire-n cont, brusc n-as mai intelege si parca-parca i-as face vant, ca mi s-ar parea ca-i cam bulangioaica 🙂
Mi s-ar fi parut absurd sa-mi ceara Ondilol s-o scot in oras cand eu eram somer si n-aveam bani de nimic. Nu mi se pare absurd sa-mi ceara asta cand stie ca am un job si ca scot X/luna.
Ce dracu’, doar nu esti psihopat d-ala cu “femeile sunt toate pe interes”, nu?
Aia e una din chestii. Ca niste chestii iti si plac si in viata cam trebuie sa faci si ce-ti place – cat apuci. Ca pe urma, de la sciatica incolo, nu mai stai de de-astea.
Nu prea poti trai pana la pensie (indiferent de varsta la care se-ntampla asta) pe cafele facute acasa si sandwichuri.
Ba, uite, eu nu vad chestia asta asa. Si n-o vad cu “big like”, o vad cu “big prosti”.
De unde stau eu, mi se pare ca are mai mult sens sa NU renunt la cafeaua aia de 3 lire, pentru ca-mi da o stare de bine si ma relaxeaza obiceiul asta prost. Iar cand ma simt bine and shit, pai, atunci sunt capabil sa invat chestii, sa studiez chestii. Iar cand fac chestia asta, sar de la 2000 de lire pe luna la vreo de 4 ori mai mult in cativa ani. Si mi se pare ca in felul asta strang mai multi bani.
Asta-i matematica mea si mintea mea asa functioneaza. Alta nu am.
Asta fiind spusa, poate ai dreptate. Poate ar trebui sa ma gandesc la o solutie cu facutu’ cafelei acasa si mers cu cafeaua la purtator. Doar ca mie nu mi se pare ca as face economii prea relevante. Pentru ca, pana la urma, discutam de doua cafele pe zi. Iar alea-nseamna 5-7 lire, in functie de cine lucreaza acolo. Hai sa zicem 7. La 22 de zile lucratoare, discutam de 150 lire pe luna. Adica de 1800 de lire pe an. Sunt bani, nu neg. Dar, realist vorbind, cred ca-i mai simplu sa le explic astora sa-mi mareasca rata cu 50-100 pe zi decat sa-mi bag ariciul in buzunar la fiecare cacat.
Sau hai sa reformulez: tu ai dreptate. 1800 de lire pe an sunt niste bani. Dar eu sunt…cum sunt si am niste vicii. Putem include aici anumite chestii pe care altii le-ar baga la “addictions”. Jocuri pe PC. Cafele baute undeva pe-afara cu o tigara-n bot. Chestii de-astea. Ale mele, in general, nu-s foarte scumpe…dar exista si nu are sens sa neg asta. Cat timp mi le permit fara foarte mari dureri de cap, prefer sa nu renunt la ele. Pentru ca, daca renunt la ele, o sa devin un tip cam nemultumit de viata. Si nimeni nu are chef de un om d-ala prin jur. Nici macar eu. Sotia mea intelege (cred eu, lol) ca am niste chestii tampite care-mi fac placere. Eu inteleg ca ea are altele. Ca daca mie-mi place s-o ard la wow si diablo si la cafea si pula mea, ei ii place sa-i fie servita cafeaua aia la nas langa piscina pe undeva. Si cat timp imi permit sa ofer chestia aia fara mari batai de cap, mi-e greu sa ma gandesc la un motiv serios pentru care nu as face asta.
Plec în Norvegia la Tromso! 🙂
Evident. Dar drumul tau e in directia asta. Si pentru asta “platesti” cu timpul pe care il investesti/ cheltui ca sa iti dezvolti skillurile pentru ca sa iti mareasca aia rata cu 50-100 pe zi. Eu gandesc in aceeasi directie, absolut. Cand esti sarac nu poti.
Am observat ca e mai rewarding sa maresc veniturile decat sa reduc cheltuielile.
Dar sunt constient ca toate lucrurile trebuie tinute sub un anumit control. Astia sunt extremisti.
In plus, degeaba investesti tu timp in tine care o sa iti aduca bani la un moment dat. N-o sa iti plateasca cafeaua la starbax maine. Si poti s-o bei si sa traiesti pe geanta, sau poti sa iti bagi pula in ea de cafea si sa pui de-o parte.
Iar ei conclud ca , plm, daca fut timpul cu cresterea nivelului 10-15 ani si mentinerea statusului de consum imbatranesc prea mult pana ies la pensie. Ceea ce e pe undeva corect.
E un principiu simplu de scale-up by supercharge, ce spui tu. Adica, cam ca la jocuri. Mai iei o armura, mai dai o licoare pe gat, un item ceva si dai damage mai mare. Dar ca sa progresezi accelerat, adica sa iti creasca damage-ul destul de repede, trebuie sa cheltuiesti destul de mult ( timp, in final) pe diverse.
In functie de ce cale alegi ( nu-s toti ITsti si finantisti) pana la momentul la care ce castigi e semnificativ mai mult decat ce consumi ca sa te alimentezi ai in spate niste ani pompati in chestia asta. Cum ar veni perioada de amortizare. In functie si de cat cheltui ca sa iti maximizezi veniturile perioada asta creste.
Ideea din spatele alora e ca daca nu ai consum mare nu ai nevoie sa iti pierzi timpul prea mult sa ajungi la un nivel ridicat.
Acum, eu nu-s de acord cu ei din perspectiva ca nu prea pot sa stau si sa fut muste. Adica pot, o luna, doua, da’ pe urma cred ca tre’ sa ma apuc de ceva, iar gandul ca trebuie sa imi petrec restul vietii de la 40 de ani ( sa zicem, ca am ratat 30) dramuind tot ce consum pana am sa mor si facand nu stiu exact ce, nu-i pentru mine.
Dar iau de (foarte) buna partea aia cu limitatul consumului, ca-i utila. Ca cred ca genetic sunt programat risipitor si daca nu-s atent imediat ma trezesc cu conturile goale si cu munca pe geam.
Iar chestiile astea care par lipsite de importanta implica o oarecare disciplina.
Nici eu nu cred ca poti trai toata viata cu sandwich, desi depinde ce pui in el. Dar o masa pe zi la serviciu, probabil ca merge.
Nici nu as merge cu cafeaua in geanta. Eventual, ma trezesc mai devreme si o beau acasa ( pe prima).
Spun doar ca am trait asa si a fost uimitor.
Nu am trait de dragul de a bea cafea in bucatarie cu sotia, desi am exersat asta si ne-am plimbat si pana in parc sa ne cantarim, nu ca sa vedem daca ne-am ingrasat, ci daca nu cumva suntem anorexici si oricum 50 de bani era tot ce-aveam .
Dar ne-cheltuind aiurea poti sa strangi bani pentru chestii care conteaza. Pentru aia e vorba de pensie, pentru ca sunt niste lepre – parerea mea, pentru tine poa’ sa fie calculatorul ala de 10k lire, pentru mine in perioada aia era o vacanta draguta ( pentru asteptarile romanesti) pe an cu 2 venituri sub medie.
“S-a intamplat” sa am aceleasi pasiuni cu sotia si sa nu ne intereseze haine scumpe si alte alea. Si, cel mai important lucru, sa putem sa ne refuzam mici placeri cotidiene pe care altii le considera standarde, pentru a ne putea permite alte lucruri la care astia cu standardele nu mai ajung, pentru ca viata lor e prea costisitoare.
Si mai fac exercitii de gen de care nu am nevoie.
De exemplu, mi-am luat aparat de spalat masina. Nu aveam neaparata nevoie dar era util. Pentru asta am spalat singur masina 2 ani. Am scos banii pe el. Nu eram obligat, ca aveam banii, dar am simtit ca doar asa pot justifica cheltuiala.
Nu merge la orice. Mi-am luat drona, destul de scumpa, pula mea, inca mai plang cu un ochi c-a fost mai mult de o zi de munca si nu-mi foloseste la nimic util, doar ma joc cu copiii, si-am muncit mai mult de o zi pentru chestia aia, iar asta e FIX, dar FIX expresia caderii in capcanele consumerismului – “toata lumea” are drona acuma. Dar plm, pentru ceva tre’ sa si muncesti.
Ideea e ca oamenii vor totul usor, for life as a service – provided by others – se intelege.
Si pentru asta trebuie sa muncesti tu, in folosul altora. Si nu stiu daca e ok, dar mie nu mi se pare.
@Ionut daca e pe bune ai de plus ta. Sper că îți place noaptea.
Mda. Cand pui problema asa, presupun ca eu sunt prea risipitor. Dar eu sunt gamer si gandesc ca un gamer. Decat sa fac grinding in unenchanted greens, mai bine fac un raid-doua si fac grinding in epice, chit ca ma costa drinks.
Eu fac chestia asta de ani buni (vreo 12). Nu pentru economii, că sigur aș ieși mai ieftin dacă aș merge pe mâna ăstora de la birou, dar pentru mine cafeaua de dimineață e o chestie foarte importantă și vreau să fie BUNĂ. Până acum, în toate birourile cafeaua era de rahat dacă nu te ocupai serios și personal de chestia respectivă.
La biroul nr. 1 mi-am cumpărat filtru, am cumpărat cafea, l-am instruit pe Singh cât să pună și aia a fost. Indian dibaci, a învățat cum trebuie și a mers ok aranjamentul. Cel mai mișto era când venea și-mi zicea că se cam termină consumabilele “Sir, coffee have today tomorrow”.
La biroul 2 a trebuit să-mi fac acasă și să iau în termos, pentru că indonezianul n-a înțeles ce îi explicam eu acolo vis-a-vis de procedură. În plus, igiena era ceva foarte straniu pentru ei, așa că mai bine lasă…
La biroul 3 îmi aduc tot în termos. Am încercat să folosesc tot sistemul de la biroul 1, dar indianul mi-a zis că mai bine nu, pentru că lumea abuzează de lucrurile lăsate nesupravegheate. Indieni și indieni…
Ca echipament, folosesc french press și kettle. Am un termos de inox de 400ml de la Lock&Lock în care car cafeaua și aia e. Asta pentru că eu beau dimineața o cană de cafea (300ml), dar pentru tine poate merge mai bine cu un expresor și pui un shot de expresso în cât lapte trebuie.
Țin minte că mereu aveai probleme pe la cafenelele din oraș cu reglajul cantității de lapte din cafea (deși dacă-mi amintesc bine culoarea lichidului din cana aia, e mai degrabă cantitatea de cafea din lapte). Din punctul meu de vedere faptul că îți aduci cafeaua de acasă e doar un semn că nu te mulțumești cu orice chestie mediocră pregătită de cineva care nu dă doi bani pe cerințele tale după principiul că “semințele același gust are”
Nu va mai luati atata de sandwichuri ca am mancat cateva destul de bune la “Pret a manger” cand am trecut prin Londra.
Thanks.
Chiar ma intrebam daca exista asa ceva. Ce-i drept, nu-s multi bani, da’ nu fac aia de la Starbucks o cafea cum face sotia…
Sunt curios cat timp tine dracia aia cafeaua calda. Pentru ca suna bine rau de tot sa nu-mi mai bat capul si sa nu mai stau la coada pentru a lua o cafea. Nu-i sfarsitu’ lumii, da’ nici ceva care sa-mi placa.
Poti sa ma angajezi asistenta ta personala pe 300 de lire pe zi si vin si fac cafele
@Buntzi: ce cafea folosesti?
Recomand ” Flat White ” de la Costa
@Buntzi , cred ca-si blestema zilele indianu’ ala acolo daca mai are cativa ca tine sa-i explice cum sa le faca, cafelele. Mai bine se fute in el de job si se intoarce in india unde facea la cazan cafea la tot satul
@Andreea, 300 lire / ora draga , asa se negociaza
@Andreea
La 300 pe zi, o sa fie coada la voluntari. Demisionez si eu sa-i fac cafea lui Manowar.
Cred ca eu am mai multe sanse, gen in cazul tau s-ar putea sa se supere sotia lui… :))
Ii cer si de la nevasta sa 100 pe zi, ca o scap de o grija gen…
Cafeaua o fac la ora 6:35, până la 6:45 stă la decantat în cană, apăs pistonul și să zicem maxim la 6:50 o pun în termos și închid dopul. La 7:30 când o pun în cană la birou e fierbinte. Nu călduță, fierbinte. Se poate bea, dar cu grijă.
French press am luat din karfoor (wink) ceva de-i zice Bodum/bonjour sau pe-acolo. Dacă te uiți pe amazon, e aia best selling, la 12 lire. Nu sunt foarte sigur că eu n-am luat o copie, de-aia zic. E una din cele mai bune opțiuni comparativ cu prețul cerut. Nu sunt sigur că alea de 30 de lire din magazinele cu ștaif sunt de 3 ori mai bune. Are arcul bun și ține sita bine presată pe margini, se desface ușor pentru curățare, are sită la ciocul de turnare iar pistonul este destul de lung să-ți permită să presezi bine zațul. Am mai avut ceva similar de la ikea (când am spart vasul de la a mea) dar a fost risipă de bani, mega proastă din mai multe puncte de vedere. BTW, vasul de schimb de la waitrose se potrivește pentru Bodum aia la marele fix. Desigur că după ce am luat încă un vas de schimb (să fie, să nu rămân fără), nu mi s-a mai spart 🙂
@Magda: arabica, turkish blend dark roasted de la Samira Maatouk (libaneză). Din păcate, cafea ca Toraja Arabica de la J.J. Royal nu se găsește pe aici…Aia dădea de pământ cu toate. A fost de departe cea mai bună cafea pe care am băut-o ever.
plm, io la 8lire/zi nici macar nu inteleg discutia. Eu imi fac singur la munca, pentru 4e economisiti.
Bine, pana acum dadeam 1e/cafea da proasta. Acum avem un dozator care face cafea ok. Si a mea de la french press nu e chiar cea mai buna, dar la munca eu nu beau cafeaua pentru gust ci mai mult ca reflex.
Ma dar voi nu aveti espressoare la serviciu? Eu mi-am cumparat Lavazza qualita oro espresso ca ce cumpara secretara e una mai no name si imi fac un double espresso de cate ori am chef. Nu-mi place sa bag in mine o cane de aia plina indoita cu zahar/lapte.
@Vinil Esti de scurt timp pe aici de nu stii cine-i Andrea 🙂
Nu economisesti mergand cu bicla la munca; cel putin in Ro unde transportul in comun e ieftin. Am calculat si dat de 3 ori mai mult mergand cu bicla decat daca as merge cu metroul. Bicla are piese care se uzeaza, lant, pinioane, caucicuri, rulmenti, etc. Manaci mai mult intr-o zi cand pedalezi. Imi trebuie haine specifice, masca pt noxe.
Atata timp cat nu exista nici o metoda certa de economisire e discutabil daca are rost sa economisesti sau nu. Inflatia iti mananca serios economiile, atat de mult incat banii cu care te-ai restras la 30 de ani (lol!) nu valoreaza mare lucru la 50, iar “investitiile” gen obligatiuni, actiuni, aur (nu prea baga nimeni in aur) si altele ori au randamente mici si impozabile (poti sa iesi pe minus), ori au riscuri serioase. Din punctul meu de vedere, mai marginit, orice bani economisiti si pastrati in orice forma, de la numerar si depozite bancare la actiuni, sunt acolo doar aproximativ, pe termen mai lung. Am prins inflatie de 30-40% in Romania, cand aveam actualizare de salariu in cartea de munca in fiecare luna, am vazut tari in care numerarul a devenit hartie igienica (nu ca in Venezuela, dar oricum), am vazut actiuni care au picat in bot si nu am nici timpul si nici interesul sa fac managementul unui portofoliu de actiuni echilibrat si diversificat.
Nu zic ca statul te fute intentionat, ca asta se stie deja, égalité functioneaza doar spre saracie si inflatia e doar una din metode… Asa ca banii imi devin usor indiferenti, imi raman multi ca procent din salariu (chiar si peste 50% cateodata, in lunile fara concedii) dar nu mi-ar schimba stilul de viata semnificativ daca i-as cheltui si pe aia. Si nu intentionez sa ma retrag din activitate la 45, nu vad ce as putea face mai tarziu ca nu stau pe cateva milioane de dolari ca sa pot sa ma plimb aiurea prin lume si nici nu ma vad facand inca o serie de copii cu care sa imi petrec timpul, cum a facut un alt tip din familie. Asa ca am in plan sa mai lucrez, in general fac chestii care imi plac si e un soi de distractie si experimentare platita de altii – de ce nu?
Death and taxes, I guess, da’ totusi metode de “economisire” exista. Poti sa bagi banii in chestii care nu se prea devalorizeaza. Poate doar pe termen (relativ) scurt. Aici te poti gandi la terenuri/aur/energie/alte alea.
doar eu beau cafeaua cea mai disponibila (ce e la birou) sau whatever din supermarket? Eu nu am fantezii cu cafeaua, beau strict cand si cat am de lucru.
Cea mai proasta cafea am baut-o fix in tara cafelei, aveam in Medellin intr-un co-working o cafea oribila, numai eu o beam dintre colegi, din pura ambitie ca eu nu o beau pentru gust, ci sa intru in working state si sa livrez. Ajuta si faptul ca in loc sa imi relaxeze papilele gustative imi venea sa o scuip.
Aurul are fluctuatii mari si in timp s-a devalorizat fata de moneda si salariul mediu care influenteaza foarte mult costul vietii. Terenurile sunt impozitate, poti sa pierzi din asta. Alte alea sunt discutabile, ce vreau sa spun ca e pentru omul mediu e aproape imposibil sa lupte cu inflatia si sa castige. Nu de alta, dar statul poate oricand sa genereze mai multa inflatie, pe cand tu nu poti sa maresti cand vrei randamentul plasamentelor.
Cum am zis, nimic nu-i sigur in afara de moarte si taxe. Asta fiind spusa, din cate stiu eu, aurul NU s-a devalorizat – nu pe termen lung.
Aur 1969 $41.10
Aur 2018 $1272.15
A crescut de 31 de ori (sursa)
Preturile din 1969 le gasesti aici
Conform alora:
A new car cost approximately $2,000.00. Nu-ti iei o masina noua acum cu 2000*31? N-am dat 62k pe masina.
A new house cost approximately $40,000.00. Nu-ti iei o casa noua acum cu 40,000*31? N-am dat 1,24M pe casa.
Average annual income (per person) $6,500.00. Ar trebui sa fie $201,500 AVERAGE annual income acum in US ca sa fie moneda “la aceeasi valoare” (nu mai zic si de ce zici tu, sa se fi devalorizat aurul in raport cu moneda). Doar ca:
Un om rau ar spune ca aurul nu si-a pierdut valoarea; dimpotriva. Parca $73,298 nu suna chiar la fel ca $201,500. Parca e o mica diferenta acolo.
A nu se intelege ca-i recomand cuiva sa cumpere sau sa vanda aur. Ca nu fac eu recomandari pe tema. Zic doar ca statu’ poate fute economia, da’ nu poate fute prea mult valoarea merelor tale, daca tu ai investit in mere. Terenurile pot pierde din valoare PE TERMEN SCURT si ele. Da’ la sfarsitu’ zilei, realitatea e bani se tot tiparesc, da’ teren nu prea se mai fabrica. Sigur, poti sa te trezesti cu niste comunisti care-l confisca, cu un razboi care distruge, cu whatever, DAR PE TERMEN LUNG, stai mai bine cu alea decat cu banii. Ma rog, atata timp cat nu cumperi pe varf de bula.
Cafea…daca am timp fac acasa daca sunt in oras beau acolo dar daca tot sunt in oras macar dau un ban pe ceva bun. Economie se face in timp si nu cu rahaturi care te duc prin spitale sau te lasa cu sechele. Mai degraba investitie nu economie si daca ai norocu ca sa te trezesti cu ceva in plus e de multe ori simplu noroc-parere personala.
I just found this ad on SpareRoom, check it out at https://www.spareroom.co.uk/1253155
Uite asta e baiatul de care ziceam. Au mai multe case, nush care e combinatia lor. Am fost la inceput sa vad una din ele. Alistair asta e de pe vremea lu tutankamon.
Elaine in schimb e preferata mea. 750 ca sa stai in casa cu ea si nepoata/fica ei rezultata dintr-un incest. In ditamai camera unde ai cam zece la suta din suprafata care nu e ocupata de mobila. Ai norma cate rufe poti spala odata ca nu te lasa sa le intinzi in curte ca sa nu rada vecinii si nici in camera sau prin casa. Si bonus ia reciclatul foarte in serios si verifica containeru de gunoi ca sa fie sigura. Love u Elaine! ❤️❤️❤️
https://www.spareroom.co.uk/1242044
https://www.spareroom.co.uk/2812442
Si astia care vor doar monday to friday si sa nu pui intrebari in legatura cu ce se intampla in weekend. Am aflat intre timp ca in weekend aia se transforma in swingers club! :)))
Cand esti prost si boschetar…aia e.
Mortgage la mine a ajuns 650. No comment.
Offtopic: e discutabila metoda de calcul: casele din 1969 aveau 4 pereti si un tavan, ceva baie si curent electric cat sa ai becuri in fiecare camera. Izolatie termica? Nu. Prize sa poti sa pui un calculator sa faca mining? Pai nu aveai pe toata casa (conexiune la retea) capacitate de 2kW. Termopane? Pauza, daca bate vantul un pic iti pui o caciula. Parchet? Da linoleul ce are? Sigurante automate? Pai alea de sarma ce au? Aer conditionat? Ce e ala? Frigider? Sigur nu racitor?
Iar daca esti in unele tari, si aurul.SUA, 1933-1974.
Cred ca ai priceput ce am zis. Mie nu mi se pare discutabil.
@Buntzi: merci mult! Dar vad ca is ‘usor’ de procurat, mai ca le gasesti la non-stop.
M-am uitat la chestii sub 300.000 prin zona pe unde sunt si imi pot lua o glorioasa mobile/park home la 270.000!
Practic, spui ca e imposibil sa economisesti, dar cumva bogatii lumii isi conserva si isi cresc averea din generatie in generatie. Sau ar trebui sa cresc ca ala e net worth-ul lor personal dintr-o viata, la toti dintre ei?
M-am uitat sa vad cat pot imprumuta si nici pe alea nu mi le permit! :)))
Solutia e sa iei un van in rate si sa dormi noaptea in el, iar ziua sa-l inchiriezi unor romani care cara gunoi si furaciuni cu el.
Asta inseamna sa fii mafiot.
Altfel, cum ziceai tu…
Mai mult zice ca nu exista siguranta absoluta. Cu aia sunt de acord. Dar exista de aia relativa. Gen ok, imobiliarele mai pica – temporar (ca isi revin si urca mai mult). Aurul mai pica (si apoi urca mai mult). Si tot asa.
In rest, cam greseste, as zice eu.
Există o metodă și mai simplă de a te retrage si poți începe de la 18 ani. Se numește călugărie si pe la 30 de ani deja esti guru level 10, stai la chilie hămăind altceva nu mai faci.
Plm nush ce sa zic. Tinand cont ca imi trebuie un salariu peste o suta de mii ca sa imi dea astia un mortage de vreo 400.000 zic mersi ca nu sunt ca unii de ii cunosc si dau o mie de lire ca sa stea intr-un cotet si se caca langa aragaz, dar gen cand coboara in strada pot face poze misto pentru instagram.
Nu-i chiar așa Eu la 22 de ani aveam mașină noua. Vorbesc de anul 1989. Alții de 40 de ani nu aveau nici trotineta ! Depinde unde munceai!!
Silver lining etc
Mie unul imi place sa fac economii, dar nu as putea sa traiesc asa, la extrem, ca aia. Am avut o perioada cand aveam impresia ca nu ne ajung banii (ne ajungeau) si am inceput sa tai din cheltuieli si sa ma uit la fiecare euro, la modul alegeam sa mananc o shaorma singur cu 5E in loc sa ies cu colegii la masa de 8-10E. Mai aveam un pic sa dadeam in depresie, noroc ca mi-am revenit repede.
Eu sunt pe princiul ca e mai usor sa iti cresti veniturile decat sa fii zgarcit pentru a pune bani deoparte. Cateva sute de EUR in plus pe luna nu sunt asa greu de obtinut si te scutesc de o gramada de consum mental, stress si timp in cautarea de chestii ieftine.
Iar unele lucruri trebuie facute la timpul lor. Ai o formatie preferata si ai vrea sa mergi la un concert? Pai poate pana iti faci planul de economisire formatia desparte / solistul principal moare de abuz de droguri etc.
Si eu sunt de parere ca nu am cum sa strangi dintr-un salariu obisnuit/mediu pentru o casa, sa zicem ca pui deoparte 2000 EUR/luna, pai iti trebuie cel putin 10 ani pentru ceva decent, asta daca poti sa pui deoparte in fiecare luna si nu sunt situatii exceptionale, banii nu se devalorizeaza sau pretul caselor nu o ia in sus (toate 3 f. probabile in 10 ani).
Maniax, pe 6 ianuarie plec. Așa a fost să fie. Partea bună este că o să văd aurora boreala de o să mă satur de ea și o să mănânc ren.
Partea rea este ca o sa îți fie cam frig si o sa devii albinos din lipsa soarelui.
Bai, frate, dar scrii de nici nu apuc sa citesc.
Da, sunt prostii, evident. Astia care se pensioneaza, 0.01% din antreprenorii din Silicon Valey, rude cu Zuckerberg la noroc. Strang cateva milioane macar si se pensioneaza prin Europa. De exemplu, e un tip roman care a fondat google (fondat or so, ideea e ca avea actiuni etc etc). Facut Poli si plecat prin 90-2000. S-a pensionat (and loving it, asa spune), s-a retras in Romania, lucreaza ca profesor la un liceu (asta ii place, cred). Dar tre’ sa fii calcat in r&hat in fiecare zi ca sa ai asa noroc.
Si cu minimalismul e o prostie [evident], ca economia merge numai cumparand prostii, daca ne-am limita la paine cu apa si o casa, ar ingheta totul. Bine, uneori se exagereaza (planned obsolescence), dar asta e. Chestia e ca la cate deseuri, CO2 etc se fac se cam f&te planeta, dar nu ne pasa.
In sfarsit, unul care se plange ca scriu prea mult.
E OK, lol, mai iau o pauza.
Eu, daca n-as fi in r$hat prea mult, m-as pensiona la modul ca as lasa-o mai moale, ceva afacere care sa scoata bani aproape singura (un fel de cash cow), combinat cu chirii si cu alte chestii. Mai o consultanta, mai o discutie etc etc. Asa, de lucrat 2 zile pe saptamana, pe unde imi place.
vezi ca renul e destul de scump. Si, daca zici ca mergi la aurora….s-ar putea sa fie foarte scump 😀
Si tu, Ionut? Mai nou si Orbu, desi ultima oara cand am citit ceva legat de planuri de viitor, era despre o proprietate la tara si un business cu pensionari :-)) azil de batrani, casa mortuara sau crematoriu, ceva pe-acolo parca. Cimitir presupun ca n-are rost sa iti deschizi la tara.
Maniax, daca citesti aici, vreau sa vorbesc ceva cu tine in privat pls :-)) daca am retinut bine si tu esti in Norvegia.
Ion probabil se duce doar in vizita. N-are mecla de mutat acolo. Still…
Mda, nu mi-a trecut prin cap ca ar putea pleca cineva in vizita acolo acum, e prea north of the wall si winter is coming si restul. Al meu e in Oslo si spune ca s-a facut rece, ii ingheata narile cand respira. In Oslo, cat de in sud se poate, curentul golfului etc…
@Zuza, vad ca nu mai esti pe forum, asa ca il rog pe Manowar sa iti dea emailul meu.
@Ionut Vezi sa nu uiti pastilele de ulei de peste/vit. D 🙂
Un exemplu de distractie care si salveaza bani: pus prize in casa. Castig de 3, nu: de 4 ori:
– pai, o data ca mi-am facut damblaua (e mai nasol daca trebuie spart, asta adevarat)
– al doilea, ca ma rezolv cu prizele, si eu am nevoie mereu
– al treilea, ca nu mai astept dupa fucking lache electricianu’
– al patrulea, ca le pun cum vreau eu. Daca ma razgandesc, nu platesc nimic, decat cateva dibluri
Daca ma scol pe ger de -15 grade si bag in priza 3 radiatoare si o caferiera, nu sare nimic, nu se arde nimic. Secretul e sa stii cat sa le tii.
Da, si eu te rog, Manowar, sa imi dai mailul lui.
Multi dintre cei care viseaza la pensie nu fac nimic pentru asta. Doar viseaza, povestesc. Asta-i tine in priza. Pensia este pentru unii ca luminita de la capatul tunelului. Fiindu-le greu vor sa stie ca va veni si vremea in care se vor odihni, vor zburda nestingheriti pe tapsanul cu verdeata, fara griji, fara lipsuri. Gandul la pensie ii intareste, le da speranta ca vor veni si pentru ei vremuri mai bune.
Dintre cei care reusesc sa iasa la pensie foarte putini sunt multumiti de ceea ce au obtinut. Isi imaginasera cu totul altceva.
Multi viseaza ca vor iesi la pensie si vor face si vor drege. Da faza e ca daca esti genul de persoana care face si drege, faceai si dregeai si inainte de a iesi la pensie, asa cum puteai. Nu te schimbi peste noapte. Doar visezi ca este posibil asa ceva. Daca te-ai fi uitai atent la cei din jur, ti-ai fi dat seama cum stau lucrurile.
Trec cateva luni de stat cu pula-n sus, esti odihnit, dupa care apare plictisul. Nu stii cu ce sa umpli timpul ala.
Ori te intorci la ce faceai, ori te apuci de altceva. Dar tot nu ramai pensionat cum visai.
Altii reusesc sa iasa la pensie, dar nu isi dau seama ca au dat mere pe pere. Castigau bine inainte si nu trageau pana sa cada in cap. Iar felul in care si-au pregatit pensia nu a dus la statul cu pula-n sus mult visat. Din contra. Unii au mai multe griji, muncesc mai mult.
In plus de asta cand stau toata ziua cu sotia incep sa se calce pe bataturi. Da ei sunt bucurosi ca cica au iesit la pensie si-s lipsiti de griji.
Mai sunt si ghinionisti care au mizat pe ce nu trebuie. S-au intors din pensie fortati. Nu ca ar fi fost vina lor, dar pur si simplu s-a intamplat. Nu poti controla chiar totul.
Cunosc mai multe persoane cu afaceri/joburi bunicele pentru care nu trag prea tare si sunt multumite/fericite/bucuroase de viata pe care o au decat persoanele care au iesit la “pensie” multumite de ceea ce au obtinut.
Pentru multi dintre cei care viseaza sa iasa la pensie un concediu prelungit de 3-6-12 luni ar fi fost arhisuficient. Dar ei nu-si dau seama. Si strang din dinti si trag si tot trag, chit ca si-ar fi permis de mult un astfel de concediu. Dar ei sunt convinsi ca pensia este ceea ce vor.
Pana la urma dupa ce iesi la pensie la 60-70 de ani ce pretentii mai ai ? Sa calatoresti toata lumea ? Distractie maxima ? Eu zic sa o lasati mai usor cu pensia ca dupa 60-70 ani viata s-a cam dus si nu prea mai conteaza ce faci / sau ce nu faci. Te bucuri mai mult de bani la tinerete decat la batranete.
gandire de roman…
@Mike: Faptu’ ca tu esti un imbecil cu pene nu inseamna ca si restul suntem la fel. Tu n-ai un hobby? La 70 de ani n-ai calatori, auzi la el; de ce? Pentru ca nu-ti imaginezi tu?
Unii deseneaza sau picteaza; de ce n-ar vrea sa aiba bani pentru acest hobby si la 60 de ani? Altii se joaca jocuri de societate; idem, de ce s-ar lasa dupa o anumita varsta, in special cand la pensie ai timp? Sunt atatea chestii misto pe care NU poti sa le incerci tanar fiind, ocupat cu munca … numa’ tampitii isi imagineaza ca pensia trebuie sa fie perioada aia cand stai in cur pe scaun si astepti sa treaca ziua.
@Manowar:
Offtopic, oare de ce ai scos paginile cu manualul seductiei? Am ratat “anuntul”, daca se poate zice asa … si eu tot trimiteam oamenii sa caute serialul ala. Aparent e nevoie de el si-n 2018 …
Nu le-am scos. Sunt acolo, dar am taiat accesul la ele. Oamenii care veneau pentru alea nu erau oameni pe care sa vreau sa ii vad aici prea des.
Deci.. for all intents and purposes le-ai scos, daca un gigel aleatoriu n-are acces la ele. Am inteles ca nu vrei sa le vada toti tembelii din Google, da’ macar .. nu stiu, sa le faci vizibile doar pentru cei cu patreon? Doar pentru cei care n-au referrer de Google?
Nu functioneaza cum trebuie pluginul ala de patreon. Si pana nu dau de vreun phpist care sa-l faca sa functioneze (si e cam greu sa dau, ca nici n-am cautat, tbh), nici nu prea am cum s-o rezolv.
@A, imbecilul cu pene esti tu ! (de ce crezi ca toti sunt ca tine ??)
Esti imbecil daca crezi ca papi pensie in viitor,esti imbecil daca crezi ca traiesti 70 de ani in stare de relativa sanatate,sa-ti fructifici hobby-urile.La cat de imbecil esti,nici n-ai altul decat colectionatul de surprize Kinder… 🙂
@A: ca ai hobbies, poate. Dar ca la 70 mai ai fizicul si mintea pentru a te mai bucura de ele…e un pariu usor riscant. Ma rog, depinde de hobby. Daca vorbim de timbre, e OK. Daca vorbim de alpinism, stiu si eu ce sa zic…e posibil sa te cam lase plamanii si muschii. Eu stiu ca Stallone etc, dar in filme si eu ii bat pe toti cu o mana.
@capsunaru: si totusi, exista si de aia care au castigat pariul de mai sus.
—
Amandoi: mai usor cu “imbecil”. Puteti discuta in contradictoriu si fara.
Dupa 70 de ani faci ce vrea muschii si portofelu tau.
Va conta pentru mine.
Am mostenire genetica buna. Probabil ca voi trece de 90 de ani. Sper sa ma pot bucura de batranete cum m-am bucurat si de tinerete.
Nu se poate sa nu iti gasesti macar o ora pe zi pentru ceea ce iti place.
Cine nu are hobby-uri pana la pensie, nu va avea nici dupa.
Babaietz, Mike, (cu pene ori fara),are o opinie de foarte bun simt,majoritar corecta.A fost facut imbecil,gratuit,de catre cine ?? De catre unul care nu stie cum functioneaza sistemul, n-a auzit de baby boomershi…vede realitatea,dar nu o intelege.E un spalat pe neuron,sarac ori adict al muncii, logica lui e aceeasi ca a lui tataie comunistu din anii 60:tragi in jug o viata,ca dupa 70 sa”traiesti”…Deja la 40 ai cancer,(mai usor cu genetica,poate esti facut cu presedintele de scara :), sa nu mai zic de plasticuri,E-uri,poluare
Deci, traieste-ti prezentul! Trecutul il stii,viitorul… mic si negru. Ah, e ok sa zaci cu sonde in vene si pampersi in vilutza ta din Caraibe,supervizat de o maimutza mulatra in bikini .Proteza dentara in paharul de Daikiri,asta-i hobby-ul la indemana dupa 40/50 de ani in brazda…
Da, exista exceptii…corect,dar nu fac decat sa confirme regula
“@capsunaru: si totusi, exista si de aia care au castigat pariul de mai sus.”
Da, daca ti-ai urcat sacii in caruta inainte de 40,cum opinezi tu,JOS palaria! Aplauze!
Am fost in destule calatorii prin Europa in special si peste tot m-am impiedicat de grupuri de pensionari teleghidati, in special chinezo-japonezo-coreeni, turme de indivizi care se inghesuiau ca oile sa caste gura la ce cacaturi le arata ghidul. Nu inteleg care e sensul la turismul de genul asta, ca parca mergi undeva sa te relaxezi nu sa stai in aglomeratie. Poate pe navele de croaziera ar fi mai ok pentru varsta a 3 a. Oricum idea mea a fost ca multi , disperati sa nu moara de foame la pensie, strang din cur si economisesc maxim in loc sa se bucure de bani in present. Am avut o tendinta in genul asta si eu dar mi-am dat seama ca totusi ar fi gresita.
Pensionarii aia teleghidati vad mai multe ca romanul mediu, ma lesi? Si faptul ca vad cu grupul chestii nu e o treaba invalida doar pentru c-a decretat Mike. Pentru batrani e si mai “safe” sa iasa in grup decat sa mearga singuri, sunt destule orase unde la 10 metri de centrul turistic ai fi jefuit fara jena.
Nu sustin sa nu te bucuri in prezent, da’ parca-parca rasare un mesaj hedonist care n-are nici un sens. “Bucura-te acum, si las ca vezi tu la batranete” — fix asta a dus la generatia de batranei posaci & incruntati din Romania, oameni fara absolut nici un interes in viata decat televizorul.
@Manowar: Inteleg ce zici cu tipul de activitate, insa .. pe de alta parte, eu am vazut oameni care-au fost activi o viata intreaga, iar la 60-70 de ani se tineau mai bine ca mine. Daca de 30 de ani urci pe munti, nu cred ca la 70 brusc ti se ofilesc plamanii. Uita-te cum arata oamenii care-au facut arte martiale si-au adoptat si acel lifestyle aferent; se tin mai bine la batranete decat corporatistul mediu.
Pe scurt, varsta imi pare un impediment minor spre mediu. Barierele din cap, impuse si de parerile diversilor Mike cum ca ar trebui sa fii o leguma, conteaza ceva mai tare.
A si Mike: la faza cu turistii asiatici va inselati amundoi. Aia sunt un caz aparte si sunt din zona pe care o zicea si Liviu mai acu cateva saptamani. Aia (nu numa pensionarii) traiesc sa munceasca. Si, cand ies in vacanta vor sa vada cat mai multe. MULT! Sa vada tot. Sa faca poze sa arate ca au vazut tot. Asa ca ii vezi tragand de ei ca de oi.
Mike are dreptate. E penibil sa iti futi de tot prezentul pentru un viitor incert. Dar, nici partea CarpeDiem nu prea e treaba. Echilibru e baza
hai sa vorbim mai degraba de pensionarii europeni. Sunt germanii bolnavi si merg si ei in turism d-asta de stol. Dar, in general, astia sunt fostii low class. Au muncit la posta toata viata si la pensie se misca toti cu stolul. Au ghidul care le povesteste ce vad. Se opresc si beau un vin. In general daca esti linistit langa ei si apuci un moment de tacere din partea lor auzi cum li se rupe pula.
Dar, cand ai pensionari mai de middle. Ii vezi cu cate un apartament in share sau nu prin Spania. Asia sau America centrala. Cald, frumos, mancare, bautura, liniste.
Altfel “nu poti”. Am un amic, cred ca vreo 78 acum. La 60 i-a zis doftorul ca ori se apuca de sport ori isi alege culoarea la sicriu. S-a apucat de bicla. La 70 facea 20000km/an. La 72 a avut un accident: a prins la 40 la ora o gura de canal. Ambulanta, operatie, tot tacamul. Rezultat: un an nu a avut voie alcool. Dupa anu ala s-a intors la tuica si bicla.
Mentalitate de roman: dupa 60 de ani nu mai sunt om, trebuie sa mor.
Eu sunt unul dintre cei care vor sa se retragă la 40 de ani. După cum se profilează lucrurile, n-o să reușesc la 40, ci la 41. Unul dintre motivele pentru micul decalaj e reprezentat tocmai de modul de economisire: nu-mi prea refuz plăcerile. Muncesc destul, așa că “merit” să mă și bucur pe parcurs, n-am de gând să-mi mănânc de sub unghii si sa dorm sub stele doar pentru a mă bucura după îndeplinirea obiectivului.
Când eram mic (și prost) socoteam ca viața e plăcută doar cât esti (foarte) tânăr; minciună stupidă livrată tinerilor pentru a-și cam fute direcția trăind cu nepăsare, fără vreun plan serios, cu șanse mari să fie sclavi toată viața. Pe măsură ce trece timpul, observ că viața poate fi trăită frumos la orice vârstă, bucuriile fiind diferite. Ca să nu mai spun de oportunitățile mai numeroase pe care le ai când ai si acumulat ceva capital.
Concluzia in ceea ce ma priveste a fost sa muncesc până când banii economisiți vor ajunge să lucreze pentru mine. Iar până atunci ma tratez ca pe o mașină: nu-mi bat joc de mine, folosesc combustibil de calitate, revizii la timp etc.
40 is the new 20 , good luck !
NP. Deja este la un alt nivel 🙂 🙂 🙂
https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t66.18014-6/10000000_259234758082929_977498166606132856_n.mp4?_nc_cat=111&efg=eyJ2ZW5jb2RlX3RhZyI6Im9lcF9oZCJ9&_nc_ht=scontent.fotp3-1.fna&oh=830e5c4940e120f6007efb71e6da55b5&oe=5CADBF84