Secretul fericirii lol

Stiti de cate ori am auzit eu ca-s psihopat, egoist sau paranoic? Cred ca mai des decat ati futut voi. Serios.

Si, mlol, ce-i cu adevarat amuzant e ca e pe-aproape de adevar. Una din chestiile despre care nu discut si nu scriu e cum am ajuns la stadiul asta, chit ca probabil ar fi mai amuzant decat toate caterincile de pe pagina asta la un loc. Cert e ca intr-o buna zi, am ajuns asa cum sunt acum. Pampam. Ceea ce lumea numeste “paranoic, psihopat, egoist, anormal etc”.

Stiti ce-am descoperit eu la momentul X? Ca absolut nimeni nu-ti vrea binele, cu exceptia parintilor. Din pacate, parintii au talentul de-a fi expirati, ca gandire/intelegere, asa ca binele pe care ti-l vor ei tinde sa cam suga pula, in general. Ma tavalesc pe jos de ras la gandu’ ca puteam fi un contabil, cum imi dorea mie binele unul din parinti. Am mecla de orice, mai putin de contabil in pula mea. E cineva aici care si-ar lasa partea financiara a afacerii pe mainile mele? Serios-serios?

Asta ma face pe mine, aparent, “paranoic”. Da’ ce-am descoperit eu – si poate mi se pare, sa ma corectati daca-i cazul – e ca nimic nu infurie lumea din jur mai mult decat faptul ca-ti iese o chestie. Indiferent despre ce-i vorba. Mergi cu un coleg si jucati la loto, tu un bilet, ala un bilet. Bai, castigi o suma de-aia absolut hilara, cum ar fi acum in Romania vreo 50 de lei noi. Ba, daca te uiti cu atentie cand ii zici amicului, daca ala n-a castigat nimic, o sa-nceapa sa i se zbata o vena-n cap. De nervi. Ca de ce mortii ma-tii ai castigat tu? De ce tu da si el nu? Pai ce pula mea.

Se aplica treaba asta la aproape orice. Nimic nu infurie lumea mai mult decat succesul altora. Sa dea dracu’ sa ai bafta de vreo gagica misto, c-o sa vezi cum incepe lumea sa te evite. Ca n-au chef sa apara cu strambele lor si sa se simta prost cand se uita la a ta. Nerusinatule care esti tu porc si hahalera, pai, iti iei o pizda misto cand noi stam cu ditai balabustele? Pastele si anafura! Alea! Hr, mr!

Daca-ti merge prost insa, te trezesti inconjurat de prieteni. Probabil pentru ca toata lumea se simte bine cand sta langa unu’ care-i in cacat, ca fiecare se simte bine prin comparatie. Eh, da, am o grasa mustacioasa acasa, muncesc pe 300 de euro, dar pula mea, frate, uite, asta nu-si poate plati rata la cuptoru’ cu microunde. Ce misto! Baiat bun! Hai sa-i dau 1000 de sfaturi inutile, sa simta ca are prieteni, iar eu sa ma simt bine, ca uite cat de ciumec sunt, o duc atat de bine incat pot sa-i sfatuiesc si pe altii!

Iar tu – gagiul caruia ii merge prost – tu tre’ sa stai acolo cuminte si sa zici un da, ba, ai dreptate, asa e, pula mea. Ca daca bagi un “Ce pula mea mai vrei si tu, ma, ai venit sa ma ajuti cu ceva? Ca daca nu, mars la cacat”, ooo, pai, esti psihopat, omu’ iti vrea binele si tu nu si nu. Daca-i zici de la obraz sa-ti suga pula, ca ti-e clar ca a venit doar sa-ti rasuceasca un pic cutitul in rana, cum, pai, esti paranoic. De fapt, psihopat, frustrat, paranoic si toate cuvintele astea magice au ajuns sa defineasca pentru mine normalitatea. De fiecare data cand aud o chestie de-asta, ma pis pe mine de ras, inseamna ca fac eu ceva bine.

Postu’ asta vrea sa fie educativ. Serios, nu fac misto. Ba, ascultati la mine, fiti cat se poate de egoisti. La modu’ ala, sa vi se rupa pula de TOATA lumea, dar TOATA lumea. Prieteni, rude, tot ce vreti. Ganditi-va doar la voi si strict pentru voi.

Ma jucam azi starcraft si m-am trezit ca ma gandesc, ba, holy shit, eu chiar sunt fericit. Nu asa, ca ma joc Starcraft, nu ca am batut jegul asta pe very hard, nimic de genul. Sunt pur si simplu, asa, fericit in mod constant. Cam ca prostul tipic. Ma trezesc dimineata si vad bozgoroaica dormind si zambesc ca un elefant pe cristale. Ma car la lucru ranjind, gandindu-ma la cat o sa amuze si “azi” incompetenta alora din jur, la cat de bine intra salariul – ca o pula bine sculata intr-o tarfa scuipata si mai multe nu. La cum ia te uita, astia ma platesc sa invat – epic. La cum o sa ne batem pula (eu si Alex) de portughezi, italieni, homos, niggers etc. Plec de la lucru si mai fericit decat am ajuns, vorba aia. Ca hehe, mai fumez o tigara pe drum cu Alex si ajung acasa la bozgo si iar imi povesteste de ratata aia care-si cumpara jeguri de machiaj second-hand si ne tavalim pe jos de ras. Sau imi mai zice cat a ras cu poloneza ei de niggerul lor de coleg de 45 de ani care-i si poponar cu spume la gura. Ma trezesc, asa, ranjind a prost si ma mai intreaba ce vreau sa mancam, ii zic, imi zice “hehe, n-ai voie de-aia, ca nu-i de regim” si rade, iar pe mine ma fute rasul si mai rau. Iar eu ma joc ceva, bozgo se holbeaza la un film si din senin pune pauza si arunca privirea aia si-mi dau seama ca holy shit, tre’ sa pun pauza la joc, voi fi violat cu agravante.

Ma rog, descrierea unei zile tipice ar putea continua o buna bucata de vreme, da’ nu asta-i scopul postului. Cum ziceam, m-am trezit asa, ca m-a pocnit fix in pizda fericirea la modu’ constant. Weee. Prima chestie pe care-am observat-o e ca treaba asta a cam inceput de cand am devenit complet “paranoic, psihopat, egoist, anormal”. Ca inainte, nu se putea nici cu politia. Nu aveai cum, frate. Tot timpu’ era ceva, tot timpu’ era cineva, tot timpul pula mea.

Nu-mi amintesc EXACT cand a inceput asta, ca an, doar asa, ca eveniment. Ajunsesem eu cumva la concluzia ca, dom’le, pula mea, “asa nu se mai poate”. Cum ziceam, tot timpul era ceva sau cineva care ma futea la icre. Nu stiu daca am mentionat, da’ eu am avut noroc de unchi alcoolici. Nu ca unul sau doi – toti, lol. Serios de glumesc. Alcoolici de-aia care-si bat nevestele si copiii, le aleraga duios cu toporu’-n batatura etc – the full monty.

Aveam un unchi de-a dreptul special – asta a fost momentul de care zic, in care m-am hotarat ca GATA, pana aici. Tipu’ s-a casatorit cu una din surorile maica-mii. El cica o iubea pe tipa. Problema cu el era ca se-apuca sa bea ca un retardat si, pula mea, cum bea, cum o pocnea. Si pe ea si pe boraci. De ce? Pentru ca nevasta-sa castiga bine de tot, mult mai bine ca el. Mortii ei de curva! Dupa ce se trezea, o intreba daca il iubeste – stiu, si eu ma cac pe mine de ras. Daca nu-l iubea, jale, plangea, ameninta ca se omoara daca nu-i iertat, pac, tot tacamul. Nu stiu exact cat de meserias a pocnit-o intr-o zi, da’ femeia a luat boracii si a plecat “la plimbare”, sa nu mai stea langa nebun pana se trezeste. E, si nu stiu cum sloboz s-a trezit retardu’ din betie, nu s-a simtit iubit si cum credeti c-a rezolvat-o? Pac, s-a spanzurat.

Da, si trandaveam eu ca un zeu prin pat si ma trezesc asa ca intra maica-mea plangand ca, miau, s-a spanzurat unchiu’ X, saraca matusa Y, imbraca-te, sa mergem. Bai, si nu stiu cum se face, da’ mai degraba m-as fi tavalit prin cioburi in pula goala decat sa ma ridic din pat – cu alte cuvinte, era o zi normala. Si-am stat eu nitel si m-am gandit, stai, stai asa. Adica, sa-nteleg. Asta-i sora-ta aia care geme de bani, da’ eu platesc gen facturile aici, ca ei i se rupe pula de cum iti merge cu banii. E aia care ma suna la misto de ziua mea sa-mi ureze de mortii ma-tii, ca i se umple ei pula de lacrimi de ziua mea. Ba, stii ce? Io imi bag pula si nu conduc 300 de km de tembel ca s-a spanzurat retardu’ ala. Foarte bine a facut, oricum mi-era antipatic. Genu’ de alcoolic bataus schilod si cu mustata. Antipatic din start. Sa ma imbrac eu si sa conduc 4 ore pentru ca s-a spanzurat? HAH. NO FUCKING WAY, S-O SUGA. Nu putea sa creada mama. Cum, ca-i grav, ca saraca, o fi avand nevoie de ajutor, ca…Nimic. Nu m-am miscat de-acolo si nu ma ridicam nici daca se spanzura si vaduva de lustra. Cel mult ma duceam s-o balangan si eu o tura. Nu, ma, mama, ca tre’ sa mergi si tu, ca familia, ca miau, ca ce-o sa zica, ca, cum sa nu mergi, ca o sa se supere pe tine, ca…

Bai, stiti ce s-a intamplat? Holy shit, n-o sa credeti: absolut nimic. Habar n-am daca s-a suparat pe mine si nici ca mi-ar putea pasa mai putin. Mi se umple pula de lacrimi si mai multe nu. Inainte: o vedeam din an in paste, zero profit. Dupa: am vazut-o din an in paste. Zero profit. Va vine sa credeti, cata diferenta? E, si de-atunci fix asa o tin. N-am chef de tine? Nasol, du-te mori. Te superi? Ma doare-n pula, suge-o-n cur. E ziua ta si nu ti-am urat la multi ani? Pula mea, probabil faceam ceva mai important – cum ar fi absolut orice altceva, ca-i mai important. “Trebuia” sa merg nu stiu unde, sa fac nu stiu, sa te ajut la X, sa mangai eu coaiele cat timp tu sugi pula si n-am facut-o? Belea. Perfect.

Zau ca nu-mi imaginez cum pot fi fericiti aia care se chinuie sa-i faca pe ceilalti fericiti mereu. Am iesit cu o tipa de doua ori, lol (ca a treia oara n-a mai fost cazul), era epica femeia. Intarzia pentru ca, derp, o ruga ma-sa fix cand sa iasa sa se duca intai la pula mea, sa cumpere nu stiu ce, sa hau, sa miau si ce era sa faca? Ca s-ar fi suparat ma-sa. I-haaa, sa te futa ma-ta. Si aia a fost. Ei, stiti care-au fost consecintele? Va zic eu, a fost groaznic: am futut altele mai bune si cu mai putine belele pe cap, altele care nu-mi rupeau pula zi-lumina cu “mama, fratele, catelul”. Go figure. Si normal c-am auzit tot repertoriul – de la porc la psihopat – dar bineinteles ca mi s-a brehanit mie pula si-am inchis telefonul ca un porc psihopat. Si, din nou, stiti ce s-a intamplat? Lol, n-a mai sunat. Oribil, asa-i?

Eu m-am prins de treburile astea cam prin liceu. Aveam un coleg absolut epic. La toate materiile la care eram eu bun, urla. Da-mi sa copiez, ajuta-ma, fa-mi, drege-mi. Cand venea randu’ meu sa copiez ca un zeu de la el? “Frate, nu aveam cum, se uita profa, daca-mi dadea un 2, ce zicea maica-mea…” Asa ca-ntr-o buna zi am inceput sa-i dau muie in loc de fituici. Ia cu paine, coaie. Si normal ca s-a suparat, da’ la fel de normal ca treaba asta n-a schimbat nimic in rau pentru mine – dimpotriva. Ca acum, fiind suparat, nu mai vorbea cu mine, asa ca nu mai putea sa-mi ceara tigari. Si puteam sa fut linistit gagicile dupa care-i curgeau balele pentru ca, hei, suntem suparati, am voie sa fac orice. Inainte nu puteam pentru ca, derp, eram gen “prieteni”. Da’ dupa…era OK. Pai, nu?

Acum vreo coispe ani lucram intr-o companie oarecare si m-am trezit ca ne vine o colega noua. Ba, si-a venit una, M., cam meh asa, nu prea futabila, da’ nici sa-ti sperie pula. E, asta era cascadorii rasului. Stateai asa si te uitai la un film in liniste, se auzea musca in departament si din senin auzeai niste injuraturi cu accent moldovenesc de te balegai pe tine de ras. “Shi she? Mii pish pie ia. Da’ she, nu mai pot nishi sa riespir acum die grieja iai? Ii dau sloboz, ian tie uita”. Genu’ ala. Si urla in telefon toate astea, ca era casatorita cu un papagal roman, papagal care primise cadou de la masa o casa – strategic pozitionata la vreo 20 de metri de ma-sa. Asa ca nonstop se trezea cu soacra in vizita – asa, neanuntata – si cu un telefon de la sot. Ala, bugetar, genu’ de rupea usa la 2pm vinerea, isi suna nevasta moldoveanca. Ca…sa vina mai repede acasa, sa gateasca niste feluri de mancare, ca-i posibil sa vina mami mai pe seara. Sau c-a fost mami p-acolo si l-a sunat sa-i atraga atentia ca n-a facut curva aia moldoveanca curatenie. Iar showu’ asta era zilnic, nu asa. Stateam cu moldoveanca la tigara si ii ziceam asa, ba, stii ce? Da’ baga-ti pula-n mortii lui si-n salariul lui de 6 milioane si da-i o muie, cara-te-n viteza in alta pula, end of story. Nu, ca nu pot, ca cum sa fac asa ceva, ce-o sa zica mama, ce-o sa zica ma-sa, ce-o sa zica lumea. Si pana la urma m-a ascultat si i-a dat un sut in pizda prostului, dupa care m-a sunat sa-mi spuna ca-i o proasta si-n viata ei n-a fost asa de fericita, ca trebuia sa faca asta de doi ani, nu sa se gandeasca la ma-sa si soacra-sa si pula calului, ca mare dreptate am avut.

Si-n fine, ca sa-nchei si postu’ asta mega-educativ, doream sa va spun o singura chestie. Ba, daca va treziti asa, intr-o zi, ca nu prea sunteti fericiti, ia uitati-va cu atentie in jur si vedeti daca nu cumva de vina-s cei din jur, nu ghinionul constant – ala imaginar. Daca nu cumva va fute fericirea faptu’ ca va chinuiti sa le faceti altora pe plac sau cel putin sa nu-i “suparati”. Daca nu cumva sunteti nefericiti pentru ca nu va raman suficiente resurse pentru voi, ca le futeti constant pe altii. Daca se-ntampla sa fie cumva ala cazul, ia incercati sa va bagati pula-n mortii lor din cand in cand. Nu zic sa faceti asta tot timpul si cu toata lumea, da’ puteti incepe asa, cu aia mai putin importanti. Ca eu va garantez ca nu se face gaura-n cer. Cel mult in cur.

Habar n-am daca o sa mearga chestia asta pentru altcineva, da’ pentru mine, asa a-nceput. Stand tot timpu’ dupa curul altora, n-as mai fi plecat din Romanistan in veci. N-as fi cunoscut-o pe bozgoroaica in vecii vecilor, amin. N-as fi plecat in veci la 6 de la lucru (cand eram in Romania), ca 80% din colegii mei stateau pana la 11-12 si se uitau urat sefii. As fi fost un nea contabilu’ care-ar fi futut vreo 10 femei toata viata si alte alea.

Cand esti un dorel-omul-bun, nu apuci in veci sa “tragi” pentru tine. Ca tot timpul sunt altii mai oropsiti, napastuiti and shit, de care tre’ sa ai grija. Sa-i ajuti si pe ei. Sa faci si pentru ei. Sa le dai si lor. Sa te gandesti si la sentimentele lor. Sa calculezi consecinte, sa cantaresti actiuni, sa nu stiu ce. Nah, fuck that. Dupa 33 de ani traiti in diverse tari, asta-i concluzia mea. Nimeni nu-ti vrea binele. Nimeni nu vrea sa te vada fericit. Sunt cuvinte goale si-atat. Bai, daca vrei sa fii fericit, trebuie sa calci in pula mea pe cadavre, sa calci pe ele pana la top. Nu neaparat pe plan personal, nu neaparat pe plan profesional, ci pe TOATE planurile, la modul general.

Primul pas e sa te gandesti intotdeauna la tine si aproape niciodata la altii…