Viata in UK – part I – japca

updated

Ma gandesc de vreo 5 secunde cu care parte sa incep si habar n-am. O sa-ncep cu lipsa de japca.

E prima chestie pe care o observi cand intri in tara asta. Sigur ca nu e totul ieftin, ba unele chestii sunt chiar al naibii de scumpe (tigarile, de exemplu). Dar, ala e “pretul corect” si-l platesti, nici un penny in minus si, mai important, nici un penny in plus.

In Romania, nu cred c-am cumparat vreodata ceva fara sa incerce cineva sa mai fure un pic de la mine. Englezii (si americanii, cred) au o dambla: pun niste preturi de-alea tampite: 6.95, 7.99. Nu 7 sau 8, nu. Chestia asta a fost preluata si de romani. Stiu ca ma mai tara nevasta-mea pana-n supermarket. Nu mai stiu cum se numea, dar anyway, era cumva pe langa Vitan, la vreo 10 minute distanta de locul in care ma pierdeam si nu mai stiam unde eram (se stie, cred, pentru mine, Bucurestiul e un cerc cu o raza de aproximativ 300 de metri, iar in centrul lui se afla locuinta mea. Pentru mine, daca stai la mai mult de 300m distanta de mine, nu stai in Bucuresti, ca nu stiu sa ajung la tine. Fuck you, tarane). Ei bine, si aia aveau preturile la fel: 6.95 RON. Nici nu mai stiu de cate ori am cumparat o chestie de X.95-99 RON, dar ce stiu e ca niciodata n-am primit restul 0.05 sau 0.01. Aia-i cea mai vizibila japca, celebra : “n-am sa va dau restul”. In 6 saptamani de cand sunt aici, n-am auzit o singura data chestia asta cu “n-am sa va dau restul”. Nicaieri. In 4 “supermarketuri” (nu pun ASDA la socoteala, acolo oricum platesc cu cardul), toata lumea are sa-mi dea restul, pana la ultimul penny. Sincer, uneori imi doresc eu sa nu mi-l dea, ca am 30 de monede in portofel, atarna-n buzunar si aia imi intinde zambitoare 9 pennies, de-mi vine sa-i dau cu ei in cap. Spaga nu-i pot lasa, c-ar fi de cacat (cam cum ai lasa vreo 4500 ROL spaga in Romania). Trebuie sa-i iau si sa-i bag in portofel, ca jigodiile n-au nici macar maidanezi, sa am dupa ce sa arunc cu ei.

STIU ca nu e mare lucru chestia aia cu 100 de lei, 500 de lei, 700 de lei furati. Da’ in fiecare zi, ti se mai fura un pic. Si inca un pic. Si inca un pic. Nu doar dintr-un loc, ci din 10. Nu stau sa aproximez eu cat vi se fura lunar si ce-ati fi putut sa va luati dupa 10 ani de cand sunteti furati, ca nu e problema mea, calculati singuri. Ideea e ca pentru mine, e DERANJANT si de doi bani, iar daca te apuci sa faci scandal cand ajungi la “casa”, incep sa urle 30 de melteni din jurul tau “hai coaie, intinde-o-n pula mea, ca n-am timp sa stau juma’ de ora cat te futi tu in cur pe 200 de lei, ti-i dau eu, muie, mori!”. Adica, nu numai ca esti furat, dar daca deschizi gura, esti si injurat, iar chestia asta e prezentata de Romania cu titlul de “normalitate”.

Pana la supermarketuri, observi chestia asta la schimb, in aeroport. La plecare, a fost o incurcatura cu zborurile, tampenie clasica, asa ca, din una-n alta, a trebuit sa iau alt avion, care pleca mai tarziu, blabla. In Romania erau cam … 35-36 de grade, cred. Iesisem afara sa fumez, am zis hai sa-mi iau si-un suc. Nu-mi aduc aminte preturile exacte acum, dar erau imense. PARCA era apa minerala spre 8 RON. Chestia asta nu-i valabila numai pe Otopeni. Cand am venit la interviu la astia, am zburat de pe Baneasa (daca ala se poate numi aeroport…). E acolo o “cafenea”, dupa ce treci de “cordon”. Singura. E “deschisa” intr-o fosta debara, am eu impresia. Pute, e mica, inghesuita si plina de tupeu. E singurul loc in care poti fuma, de cand treci de cordon (cu 2-3 ore inainte de zbor, evident). Daca ai intra cu 20 de minute inainte sa vina autobuzul, n-ar fi mare branza, zici ca nu fumezi 20 de minute, no big deal. Da’ aia te tin cu orele acolo si…chiar n-ai altceva de facut. In bodega aia ordinara si imputita (sincer, “Cateaua Lesinata” avea vreo 5-6-10 stele pe langa ea) dadeai cam 10 RON pe un nestea la jumatate. In schimb, primeai dreptul de a sta in fum (da, se fuma, dar aerisire pula), de a fi servit intr-un mare sictir si de a citi afisul “locurile sunt rezervate pentru clienti”. Care locuri, nu se stie, ca nu era nici macar un scaun in tot rahatul ala, doar niste pereti goi cu 3 rafturi lesinate, daca puneai o halba de bere pe un raft, se darama. Stim noi ca stai 3 ore, stim noi ca n-ai unde sa fumezi, o ti se para ca la noi e paradisul, asa ca plateste pana-ti iese pe nas. Japca nesimtita.

Tot in aeroport e chestia aia cu cursul de schimb. Decat sa schimbi in Romania banii in aeroport, mai bine le dai foc. Un “curs de schimb” de-ti cad coaiele. Vinzi lire? 48000 bucata. Cumperi lire? 52000 bucata. Cat facea o lira? 50000. Japca nesimtita sau nu? Hai, sincer, nu stam in 2000 sau 200,000 sau 2,000,000, da’ chiar e japca nesimtita. In tot orasul, cumparai la 50500. Pe Otopeni, cumparai la 52,000. E Otopeni, tata, aeroport de 5 stele verzi. Nu e mult, asa cum nu e mult nici 0.05 ron pe care nu-i mai primesti rest. Da’ tot japca se numeste, in special cand o combini cu faptul ca dai 100,000 pe-un suc si 150,000 pe-o cafea. Pai, NU-I AICI 3 LIRE O CAFEA, CE PIZDA MA-SII?

Aterizezi pe Heathrow si vezi diferenta. Te uiti la vanzare si cumparare, par identice (nu-s). Nu e o diferenta de-aia de 10% sau ceva. Isi scot si oamenii ceva, da’ nu la modul nesimtit.

Apoi, e chestia cu taxi-urile. Eu am renuntat la masina in 200…6 sau 2007, nu-mi amintesc. La modu’, am casat-o si da-te-n pula mea, nu mai platesc impozit de pomana si nu mai alerg pe la ADP de cretin. Daca am nevoie de ceva, taxi sau metrou. Chestia asta s-a schimbat abia anul asta, cand m-am trezit impins la lucru la mama dracu’, c-asa face romanul: isi face sediu la pulivar spataru, te plateste la misto si nu-ti pune la dispozitie ceva, sa ajungi la lucru. Nu ai tramvai, nu ai autobuz, troleibuz sau metrou? Treaba ta, descurca-te (tot respectul pentru Zapp la faza asta, in ciuda faptului c-au ales o companie pe care sa te pisi din mers). Abia atunci am inceput sa ma urc in masina iar. Pana atunci, nu m-a interesat.

Daca iei un taxi in fiecare zi la/de la lucru, nu o sa stii niciodata cat face cursa, ca azi face 200,000, maine 300,000, poimaine 250,000, raspoimaine 2 milioane, de nu mai stii nimic despre pret, in ciuda faptului ca-l platesti zilnic.

Aici, vreo 3 saptamani (cred) am luat in continuu taxi. La lucru si de la lucru. Problema e ca eu n-am simtul orientarii. Daca n-are pizda, nu stiu sa ajung acolo. In fiecare zi, am platit aceeasi suma: 6 lire dus, 6 lire intors. Nu a fost in vreo zi 6.50 sau 5.95. 6 lire cursa. Au oamenii un tabel cu posibile puncte de plecare/sosire si pe tabelul ala se uita…asa,da…de-aici pana aici…six pounds, please. Da, de fiecare data e “please”, desi tu ii datorezi banii aia.

Nu e ieftin, stiu, daca te apuci sa calculezi in lei, dai 600,000 zilnic pe drumul la/de la lucru? Gee… Nici nu spun ca-i ieftin si nici ei nu pretind asta. Dar cursa aia face in fiecare zi la fel de mult/putin, cu orice companie mergi (eu am mers cu 3 companii, so far)

Exista, in teorie, o solutie in Romania, la faza aia cu 0.01 ron: plata cu cardul. Doar ca…nu e o solutie, pentru ca, in vreo 85% din cazurile in care vrei sa platesti cu cardul, ti se raspunde sec “nu merge cardul”, in special daca ai de platit o suma DIN AIA, x.95, asta daca macar sunt acceptate cardurile in locul respectiv. Bancile din Romania investesc ATAT DE MULT in reclame la carduri, la conturile lor cu nume “haioase” si in toate cacaturile de pe planeta, dar, dupa ce-ti faci contul si cardul respectiv, descoperi ca te poti spala cu el pe cap, e cel mult un portofel mai mic: iei salariul si-ti scoti salariul, punct. Aici nu-i vorba doar de putoii de benzinarie, ci si de aia la care faci cumparaturi serioase.

Eu nu stiu cum e acceptabil sa mergi in Marks & Spencer in Mall Vitan, sa dai 16 milioane pe o pereche de pantaloni si 3 camasi (da, da, stiu, aberez, nu costa o camasa atata, bine, cum ziceti voi) si cand intinzi cardul sa ti se spuna ca “nu merge aparatul”. Pai, de ce sa nu mearga? Ce-are? A, da, stiu ce are, trebuie sa-mi dai restul 40,000 si “nu ai”. Nu stiu cum e acceptabil sa dai in Zara 5 milioane pe o pereche de ghete si sa auzi din nou ca nu merge cardul. Nu mai zic de baietii cu paltonul, ca oricum daca zic cat a costat si asta, nu ma crede nimeni.

Dupa asta, vine partea cu comisioanele, alta japca nesimtita, nici nu stiu daca mai exista si-n alta parte. La orice serviciu vrei de la banca, cel mai banal si mai stupid, trebuie sa platesti un comision. Vrei sa faci plati pe internet, ca sa nu le inghesui LOR banca, sa nu-i tii PE EI muncind zi lumina la ghiseu? Eee…pai, trebuie sa platesti in plus, ca le faci o favoare. Vrei un card pe care sa-l poti folosi pentru a comanda ceva online? Eee…trebuie sa platesti in plus, ca iarasi le faci lor o favoare. Ala vechi? Lasa, ca te duci tu frumos sa-l dai inapoi. Daca tot veni vorba, astia de-aici mi-au trimis cardul si pinul acasa. Nu m-au chemat ca vitele incaltate de la Raiffeisen (asa se scrie?) din centru tocmai in Pipera, ca acolo au ei sediul si acolo iti dau cardul – daca-l vrei. “Internet online”? Sigur, avem serviciul (nu stiu cum e asta cu internet online, putea fi si internet offline?), da’ va mai costa atat. Platesti, dupa care esti chemat la 2 luni la banca, ca nu poti plati pe internet factura la lumina, in ciuda faptului ca ai vreo 3 parole, mai trebuie un element de “securitate”, un rahat de device care-ti gereneaza un cod pe care trebuie sa-l bagi acolo. A, sigur, nu-i gratis device-ul si esti obligat sa-l iei, daca vrei sa faci platile alea, da’ mai conteaza, la banii tai? Nu mai conteaza, seful, sa traiti, ma iertati ca v-am deranjat la lucru. Bine, da’ sa nu te mai prind pe-aici, hai, dispari!

Te duci la BRD si vrei sa inchizi cardul, cum am facut eu la plecare? Lasa ca-ti trece, pentru ca ei te-au scos pe minus cu 0.5 RON, comision de administrare, ca n-ai mai folosit cardul. Comision de administrare, adica…exact ce? Ce-au facut de suma aia? Nimic. Ce-au “administrat”? Bun, intri in sediul BRD de la Unirii si le zici, gata, vreau sa inchid. Nu puteti, ca aveti 0.5 RON minus. Nu-i nimic, ti-i dau eu acum, sa termin cu voi si sa nu mai aud de numele vostru. A, pai, da, ok, dati-i. Ii dai, ii baga-n cont, zici, ok, gata, am terminat cu voi, da? Aaa…nu, ca nu apar banii in cont. Pai, abia ti i-am dat, cum nu apar. Pai, da, dar dureaza 2 saptamani sa apara-n centrala si pana nu apar acolo, eu nu pot sa inchid cardul. Veniti din nou in 2 saptamani si faceti cererea. Fa muisto, eu in 2 zile plec din tara si nu intentionez sa revin, ce-i aia sa vin in 2 saptamani? Sa dau 200 de lire pe avion ca sa-mi inchizi tu un cont aflat pe plus, futu-ti ceara si anafura ma-tii? Domnule, pur si simplu nu se poate, nu functioneaza, intelegeti? NU, NU INTELEG, CA VIN DE LA RAIFFEISEN SI A DURAT 5 MINUTE, DOAR CA M-A COSTAT, LA VOI DE CE NU SE POATE? DE CE NU VRETI SA MA FURATI SI SA MA LASATI SA PLEC? Va zic eu de ce: spera ca nu vei renunta la cont, sa-ti mai ia 5000 sau 50,000 pe luna comision de administrare. A, vrei sa scoti bani de la un bancomat al altei banci? Comision.

Apoi vii aici. N-ai comision la 90% din atm-uri (sunt cateva puse strategic la care platesti o lira pentru retragere, nu-s ale bancilor, ci ale unor terti). Colac peste pupaza, in loc de comision de administrare, primesti dobanda lunar si te sperii. Ma, nu ma simt furat, ce se intampla? Te sperii, pentru ca asa te-a obisnuit Romania, cand nu vezi unde esti furat, inseamna ca esti furat grav in alta parte si nu-ti dai seama. Stai si-ti spionezi contul si nu observi nimic, iti pierzi somnul si nu mai dormi noaptea pentru ca nu stii de unde esti furat si tu stii ca undeva, cineva trebuie sa te fure, iar nenorocitii de la banca refuza cu incapatanare sa te fure, doar asa, de-ai dracu’, sa nu te lase sa dormi linistit. Te duci la banca sa-ti faci cardul, completeaza EI un formular PENTRU TINE, te pun sa-l semnezi si-ti trimit cardul si toate alea acasa, la adresa pe care le-o dai (si pe care o poti schimba fara sa treci pe la banca. nu merge nici la ei cu email sau ceva, dar poti trimite un fax cu semnatura and shit). Stai si-i urmaresti 6 saptamani, sa vezi de unde fura, dar nu gasesti nimic.

Asta-i prima chestie care socheaza aici, pentru ca, da, e un soc, cand esti roman (nu ma refer la mine, ci la romanul random care n-a fost inca in 10 tari). Parca nu te mai simti bine cand nu trebuie sa stai tot timpul alert, tot timpul sa-i privesti pe toti ca pe posibili dusmani, uite, si ala vrea sa ma fure, si asta ma fura. Parca nu mai dai in paranoia