Joburile astea nu-s pentru tine

Se uita sotia dupa alte joburi, ca ar cam vrea un upgrade mai serios la salariu. Si stii cum e, daca stai la aceeasi companie, aia nu prea iti dau bani. Adica, ii maresc ei salariul, da’ cu o marire de 5000 pe an, ar putea la fel de bine sa nu-i dea deloc, ca nu tine pasul cu inflatia reala. Nu se omoara ea cu cautatul, ca na, cand ai un job…mai mult stai si-astepti sa pice de undeva. Da’ din cand in cand se mai uita.

Asa se uita si aseara si-a bufnit-o rasul. Ca i-a aparut un anunt de job. Blahblah, vor aia puli pe campie, ofera bani de seminte.

Sa pun ce vor:

Salariul? 60k, lol.

Ma rog, ea se sufoca de ras, da’ aia-i chiar bine, ca acum vreo saptamana-doua urla tot twitteru’ ca

Acum, pula mea, poate parea dubios.

Ca ba, cum pula mea sa oferi tu 50k, pai ar trebui sa oferi 500k pentru asa ceva.

Si vezi asta la toate colturile. Serios.

Ca om normal, te uiti si te gandesti “pai nu-i de mirare ca e atata coruptie, in pula mea, cum sa nu iei spaga la banii aia, lol; Astia-s rupti de realitate“. Da’ nu-i asa. Nu-i ca aia nu stiu ca ar trebui sa dea 500k pentru ce vor. Nu-i ca vai, nu stiu ei ce preturi sunt, nu-i ca nu stiu ce cheltuieli ai.

E doar ca…joburile alea nu-s pentru tine, coaie. Sunt cu dedicatie. Nu ma refer la faptul ca e pula mea job rezervat pentru Gheorghe. Nu in sensul clasic, adica. Sa explic.

Lucram acum cativa ani la o banca prin City. 650/zi. Imi vine intr-o zi acolo un minion. Ala a venit “pe permanent”, oarecum, dar era intern, de fapt. Salariul lui era pe la 20k/an gen. Ceea ce era OK, ca era imbracat si echipat in mai mult de 20k, stati linistiti. Parca am mai povestit de treaba asta. Vorbeam cu el – ala-n pauze isi mai comanda niste pantofi de cateva mii de lire (nu in total, pe pereche, nu glumesc). Il intreb daca si-a inchiriat ceva prin zona sau pula mea (adica, avea vreo 22 de ani, parca, primul lui job). Nu, nu si-a inchiriat, ca i-a cumparat taica-su un apartament la St Paul. Nu stiu ce apartament i-a cumparat taica-su, da’ estimez ca un milion tot o fi dat, ca nu prea-s ieftine la St Paul. Gasesti in teorie si la 400k, da’ un om cu pantofii si ceasul ala nu statea intr-o hruba de 400k, garantez.

Mai mergeam la pranz p-acolo cu lumea, asta invita oamenii sa mearga-n weekend in vizita la el – ma rog, la taica-su, de fapt. Ca are ceva mosie p-acolo prin zona X, cu padure, cu cai, cu pula mea. Asa, sa se relaxeze si ei – cum as invita eu pe cineva la un gratar la mine-n curte. Doar ca la taica-su acolo erau grajdurile mai mari decat toata casa mea, cu tot cu drive si curte, lol. Cand nu-i invita pe-acolo, stia el de ceva receptie (ca la astia nu era cu party, era cu receptie) la care avea invitatii, daca mai vrea sa vina cineva. Nu eu, mind you – invitatiile alea adresate altora, ceva mai mult mai sus pe scara ierarhica.

M-am uitat acum cativa ani la ce mai face ala, asa, de curiozitate. Ca era o nulitate absoluta omul. Adica, pula mea, nu vreau sa fiu rau sau ceva, ca n-am nimic cu el si-nteleg ca na, la 22 de ani, abia a iesit din facultate, posibil cu un futai la activ, daca o fi fost si ala, la ce muian avea. Face bine, e tot la banca aia, doar ca acum e VP pe tech. Normal.

Ce vreau sa spun e ca joburile astea nu-s pentru mine, nu-s pentru voi. Sunt pentru aia de familie buna. Scoti acolo jobul, sa vina cineva de familie buna. Mai cunosti lume buna, iti mai faci relatii, chestii de-astea. Nu conteaza ce stie sau nu stie ala, nu conteaza ca-i un handicapat cu bale la gura, ca nu trebuie sa faca el mare lucru. Daca-i ceva de facut, aduce oameni – nu pe 50k, pe 650-6500/zi, daca-i nevoie, ca doar nu da de la el. Da’ puterea de decizie e concentrata in mainile oamenilor cu pedigree, nu-n mainile vreunui mamaligar oarecare. C-asa se mentine neofeudalismul.

Aia-i toata treaba.

Nu-i ca aia care decid nu stiu cat ar trebui sa dea. Nu-i ca n-are institutia bani. E ca pula mea, vor sa fie ei intre ei si au alte interese. Da, sigur, Giani ala de care zic eu e un lache incompetent – da’ cui ii pasa de asta, cand poate fi ginerele perfect pentru cineva? Da, bine, poate tu esti bun pe meseria ta, poate muncesti, da’ nu esti chiar la fel de popular p-acolo printre aia de sus daca nu i-ai invitat si tu macar la o vanatoare pe mosia lu’ tac-tu, stii ce zic?

Si nu-i ca vor pierde bani la infinit asa. Ca nu se pune problema. Sigur, de 20k/an mai mult ai muri de foame-n strada lucrand in City. Gen nici shared nu-ti permiti sa stai in zona aia. Da’ cui ii pasa? O arzi asa cativa ani pe banii lu’ tac-tu, ajungi tu la ceva VP si mai sus pe urma. Si cand e cazul, cand in sfarsit i-ai invitat p-aia la destule receptii, ajungi destul de sus incat sa fii ala care semneaza contractele alea. Si la primu’ contract recuperezi toate pierderile, ce mare branza.

E atat de simplu.

“Dom’le, da’ nu-i corect, ca eu am invatat, eu stiu, ca eu muncesc, am jde ani de experienta”

Foarte bine. Ai rabdare sa futa incompetentii aia ceva – ca vor fute, stai chill, nu te agita – si du-te si cere-le si tu 500, 600, 700 pe zi sa chituiesti p-acolo. De ce nu, 2000, daca te tin coaiele. Fa-ti treaba si cand ai terminat da-i drumul, ca mirosi a mitocan, n-ai macar un “von” in nume, vai mortii ma-tii de pleb.

E ca-n politica, daca e sa facem o comparatie. Nimeni nu candideaza la primarie pentru ca-i bun salariul.

A nu se intelege ca ma plang de ceva, ca nu-i cazul, eu ma cam bucur de neofeudalismul asta jegos si nespalat la pula, pe cinstite. Doar explic cum sta treaba, sa lasam indignarea asta, ca n-are rost.

Ca daca era sa mergem pe bune, cu competenta, cu pula mea, pai eu nu as fi pus vreodata laba pe vreun contract. Stiu cum suna, zici ca-s incompetent – si chiar asa e – da’ nu aia e treaba, ci alta. Ca daca era pe bune-pe bune, nici nu existau contracte. Ca aveau aia numai oameni competenti acolo, ce nevoie ar fi avut de mine oricine? Contractele astea in general apar asa, cand s-au dat cu capul de pereti toti handicapatii cu bale la gura vreun an-doi si acum e nasoala, arde, e urgent, ca trebuie rezolvat pana ieri, ca vine nu stiu ce audit sau pula mea-uri d-astea. D-aia scot ei pe piata astea, ca na, pula mea, au incercat-o ei intern, a iesit nasol, tre’ sa aduca vreun troglodit din afara (in cazul asta, pe mine), sa faca cacatul praf rapid. Ca daca erau acolo oameni competenti, rezolvau ei cat timp eu stateam la coada sa iau ajutorul de somaj sau plm.

Pe cand asa, cand promovam bulangeala, cumetria si baietii de familie buna, lucrurile se mai fut si nu sunt facute la timp, iar cand sunt facute nu merg. Si-atunci e nevoie de cineva sa vina, sa faca, sa dreaga sau macar sa mimeze.

Nu-i vorba, am putea avea o lume mai curata, mai uscata. Da’ faza e ca in lumea aia nu prea faci bani. Ca na, in lumea aia ridica toti o spranceana “pai cat vrei tu ba ca sa te joci wow acolo la taste”. C-am lucrat in Romulania in tot felul de locuri, de te luau aia la interviu de jurai ca vor sa le scrii tu alt OS pana maine si plm – si pe urma iti ofereau acolo 500 de euro pe luna sau ceva de genul. Daca mai taiai din iesirile in oras, poate chiar iti ajungeau pana luna viitoare. In lumea aia mai curata si mai uscata eu as conduce cel mult o bicicleta, daca as gasi una de furat. Cat despre mancat, mai rarut, ca-i mai dragut.

D-aia zic, multa lume comenteaza ca “dom’le, la mine la lucru sunt numai idioti, numai incompetenti veniti pe pile etc”. Pai foarte bine, asa si trebuie. Ca n-ai vrea sa traiesti intr-o lume din aia cu meritocratie si te miri ce alte bazaconii, c-ai face foamea mai ceva ca un intelectual. Las-o asa, ca merge asa. Vorbesc serios, imi aduc aminte de anu’ 2000 plm cand m-am hotarat eu ca ma las de furaciuni si ma apuc de munca onesta. Si am tot mers la interviuri pe la firme de-alea “serioase” de Romulania 2000. Coaie, esti prost? Nu ma lua nici dracu’ in serios. Aluia nu-i placea c-aveam parul cam lung, ala era cam nemultumit ca as fi vrut nitel peste salariul minim, altu’ ca de ce n-am facut Automatica si tot asa. Si oricum nu mi-a oferit vreunu’ din aia seriosi un job. Doar sfaturi, asa, pe tonul ala. “Poate ar trebui sa te tunzi”. Genul ala de sfaturi. Primul job in IT? Da, l-am obtinut intr-o firma foarte-foarte mare (pentru Romulania de-atunci), unde legit tot departamentul IT era pe pile. Directorul IT nu stia sa afle ce IP avea. Pe Windows, ba. Restu’ din departament nu stiau sa se logheze pe un server – indiferent de OS. Sa-mi bag pula de glumesc vreun pic. Da’ AIA mi-au oferit un job – ca le trebuia totusi si-un om care sa poata face una-alta in caz de ceva. La vremea aia eram suparat, ca bubuiam de prostie, mi se parea incorect. Na, ce sa zic, tineretu’ din ziua de ieri.

Si cand lucrezi cu d-astia, chiar daca freci pula si nu faci nimic util, nu-i nimeni destul de destept sa se prinda. Eram la un contract, nu facusem nimic de vreo 4 luni – bine, ca nici nu era nimic de facut, slava pulii – si ma mai intrebau aia cu ce ma ocup. Le indrugam niste tampenii fara sens si dadeau intelectual din cap, ca si cum ar fi priceput. Da’ nu era nimic de priceput, ce le ziceam eu era echivalentul “deci luam verdele care are gust de triunghi si pe urma noapte burlan caterinca, mie-n suta, trebuie doar sa ciorbam smirghelul cu timbre” – cam atat sens avea. Iar aia aprobau savant si mai puneau un sprint de research acolo, sa studiem problema. Doamne-ajuta, inca 2 saptamani, la 700 pe zi, simteai asa cum nu mai ai ariciul in buzunar. Mai bagai un sprint de 2 saptamani sa scrii ceva, altul sa testezi, inca unul sa decizi ca nu merge, inca unul de lectii invatate din asta si inca unul cu documentatie, ce n-a mers – si pana la urma se termina contractul, #valea si #next, doamne-ajuta.

Care-i treaba, vrei meritocratie? D-aia cu spinarea rupta deja de la 30 de ani si cu cearcanele mai mari decat coaiele? OK, du-te si caut-o, da’ pe urma sa nu vii plangand la mine ca iti ia 35 de ani sa platesti o casa, ca-s scumpe uniformele, ca pula mea mai stie ce. Pai mama e competenta, chiar foarte. Inginerie, treburi d-astea complexe. Si onesta, n-a luat in viata ei o spaga, n-a semnat pe nasoale, nu nimic. Dar, coaie, sta intr-un apartament comunist si-a mers in vacante pe la Eforie sau gen.

Din partea mea, la mai mare – cu cat mai multi serifi d-astia stelari care protejeaza tara cu norton antivirus, cu atat mai bine, cresc sansele sa mai iau si eu o ciunga sau macar o oloaga. Daca ma-ntrebi pe mine, tragedia e ca n-avem destui puleti de familie buna si ca mai intra pe posturi fara bilet si unii d-aia care mai si stiu ce fac, acolo e problema, de aia as vrea sa scapam din pozitiile serioase, ca strica totul. As vrea sa vad peste tot numai baieti d-astia de familie buna, care sparg salariul pe-un an intr-o zi medie, asa. Cu aia-i o placere sa lucrezi. Daca as da de un fost sef din Romulania, unu’ cu doctorat in fizica si pula mea, ala mi-ar rade-n nas, mi-ar oferi acolo gen poate 500 de euro pe luna – si nu c-ar fi un om rau, ci pentru ca plm, daca vreau mai mult, face el; si mai repede si mai bine. Aluia daca-i ceream 100 de euro in plus pe luna deja imi cerea explicatii, ce-am facut de merit etc. Daca ma duc la un baiat de familie buna si-i cer 100 de lire in plus pe zi, ala nici nu clipeste, ia ma, sa ai si tu de-o cola, probabil e socat ca exista lume care cere doar sume de-astea din care nici macar un Moncler nu-ti iei. Pai asa. Asa da. Astia-s baietii mei, cu astia pot discuta, ca le dau un ls si jura ca-s Neo, semneaza orice. Altfel vede banii unu’ crescut pe mosie, cu guvernanta. Pai daca-n locul lui dau de vreunu’ pregatit si ma duc sa-i mai cer acolo 100 sau 1000, imi iau reject direct, ca-i triggeruiesc PTSD-ul de cand era in facultate si-a mancat doar urzici o luna sau pula mea – si cine vrea asa ceva?

Sigur, corolarul e ca in lumea asta n-o sa ajung niciodata eu acolo shamanu’ sef pe cybersex sau ce pula mea viseaza aia acolo, ca nici n-am citit, am luat blackout de la randul cu salariul. Aaaasta e.